Page 77 - 1963-07

RcnScnalâ
Munrdoara-Devo \

PROLETARI DIN TOATE ŢARII F UNIŢl-VA I
Sosirea la Moscova a delegaţiei romîne care participă
la Consfătuirea primilor secretari ai Comitetelor Centrale
mul SBcialismului
ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne

ale ţărilor membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc

Delegaţia a fost întîmpinată în cova Nicolae Guină, ambasado­
MOSCOVA 23. — Corespon­
gara Kiev de tovarăşii G. I. Vo- rul R.P. Romîne la Moscova, care
dentul Agerpres transmite:
Marţi la amiază a sosit la Mos­ ronov, membru al Prezidiului a întîmpinat delegaţia la punctul
cova delegaţia romînă condusă C. C. al P.C.U.S., şi preşedinte de frontieră Ungheni. Pe peron
de tovarăşul Gheorghe Gheor- al Consiliului de Miniştri al au fost de faţă membri ai Amba­
ghiu-Dej, prim-secretar al Comi­ R.S.F.S.R., V. N. Titov, secretar sadei R.P. Romîne.
tetului Central al Partidului
Muncitoresc Romîn, preşedintele al C.C. al P.C.U.S. S. A. Skacikov,
Consiliului de Stat al R P. Ro­ preşedintele Comitetului de Stat Seara, tovarăşul Gheorghe
mîne, care va participa la Con­ pentru relaţiile economice exter­ Gheorghiu-Dej şi ceilalţi membri
sfătuirea primilor secretari ai ne de pe Iîngă Consiliul de Mi­ ai delegaţiei R P. Romîne au asis­
comitetelor centrale ale parti­ niştri ai U.R.S.S., N. V. Fadeev. tat Ia un spectacol prezentat dc
delor comuniste şi muncitoreşti secretar al C.A.E.R., activişti ai Teatrul de Operă şi Balet din
şi a şefilor de guverne ale ţă­ C.C. al P.C.U.S. şi alte persoane vosibirsk, pe scena Teatrului
rilor membre ale Consiliului de oficiale. fv.ure al U.R S.S.
Ajutor Economic Reciproc. Cu acelaşi tren a sosit la Mos­ (Agerpres)
I I T I I I I 1T E K S L I G I Â I I L O I A 8I I C 0L E I E I M A !

Au terminat recoltatul Drum larg introducerii tehnicii noi
/
Colectiviştii din G.A.C. Totia, ora­ Numeroşi mineri, siderurgişti ma acestei inovaţii s-au obţinut prima jumătate a anului 40 de
1 *
şul regional Deva, mobilizaţi de or­ şi alţi oameni ai muncii din în­ economii de peste 2.000.000 lei. inovaţii şi raţionalizări, sc re­
/ treprinderile industriale ale re­ O altă inovaţie, aplicată mai re­ marcă în mod deosebit, prin
ganizaţia de partid, au muncit cu giunii noastre au devenit în ulti­ cent la secţia I-a furnale, constă aportul ce-1 aduc procesului de
mult entuziasm pentru a termina cU mii ani inovatori pricepuţi, crea­ în îmbunătăţirea operaţiilor dc producţie, inovaţiile : „Armarea
mat repede recoltatul paioaselor. Da­ tori ai noului. Prin activitatea lor încărcare şi evacuare a cocsului metalică cu armături F A.7 a sui­
valoroasă se creează drum larg torilor". „înlocuirea susţinerii în
torita strădaniilor depuse el au reu­ mărunt, care aduce economii în
introducerii tehnicii noi. avansa­
şit sa recolteze întreaga supra­ valoare de aproximativ 1.000 000 lemn cu susţinere de fier la a-
te, în procesul de producţie. batajelc frontale cu rambleu to­
faţă cultivata cu orz (15 ba), cu lei.
In secţiile Combinatului side­ tal". Prin acestea se economi­
grtu (80 ha) sl un hectar cu seca- rurgic Hunedoara s-au aplicat în Mişcarea de inovaţii înregis­ sesc însemnate cantităţi de lemn
rS pentru samtnta. producţie, de la începulul şesc- trează succese remarcabile şi în dc mină şi creşte productivita­
Lucrlnd In mod organizat colecti­ nalului şi pînă acum, .1.100 ino­ industria minieră a regiunii tea muncii Ia lucrările miniere.
vaţii. Acestea au adus combina­ noastre. In exploatările miniere
viştii din Totia au reuşit sa recol­ Una din inovaţiile importante
tului economii post-calculatc în şi uzinele de preparare a cărbu­
teze pînă acum si 60 ha finele na­ aplicate Ia mina Lonea este şi
valoare de peste 39.265.000 lei. nelui din bazinul carbonifer al
turale. din cele 77 ha pe care le are aceea privind armarea mct.ili-
Inovaţiile aplicate au rezolvat o Văii Jiului s-au aplicat în acest că provizorie a cupolei puţu­
gospodăria. serie de probleme importante ale an 217 inovaţii a căror eficien­ rilor oarbe, caic duce de aseme­
Terralnlnd recoltatul paioaselor co­ producţiei privind mecanizarea
lectiviştii de atei au început st tre- sau automatizarea unor lucrări, ţă economică este oglindită în nea Ia economisirea dc material
cele peste 2.640.000 lei economii lemnos, la reducerea volumului
sporirea productivităţii agrega­
lerisul. In felul acesta ei au înregis­ antecalculate.
telor, înlocuirea unor materiale de excavaţii şi scurtează în ge­
trat un succes de seamă. La exploatarea minieră Lupeni, neral timpul de executare a unor
scumpe şi deficitare cu altele
Meritul este al tuturor colectiviş­ mai ieftine etc. de pildă, tinde s-au aplicat în lucrări.
tilor, La îndemnul comuniştilor ei au Colectivii dc inovatori dc la
depus tot efortul pentru buna reu­ oţelăria Martin nr. 1, printre al­ Creşte numărul unităţilor sanitare
şita a campaniei de recoltare. tele, a pus la punct un procedeu
nou de turnare necalmată a oţe­ In întreaga fată sc ridică anul aces­
Ing. S. ZEANA nraştlc Bacău fi Rrăila sînt în sta­
corespondent lului fosforos. Tot în cadrul ace­ ta noi construcţii sanitare. Cel mai re­ diul de finisare n maternitate
leiaşi oţelării au fost realizate cent şantier este cel ol noului spital fi. respectiv, un spital. Alte spi­
La G. A. C. Cilnic, jgheaburi bifurcate pentru tur­ din Constanţa cmc va avea o capa­ tale. însumînd peste 950 de pa­
narea oţelului simultan în două citate de 900 de paturi. La Hunedoa­
Doştat şi Boz sau mai multe oale, creîndu-se ra, unde se construicflc un spital cu turi smt in construcţie la Suceava.
Recoltatul griului este în toi astfel posibilitatea supraîncărcă­ 700 de paturi. se foc în momentul de Slobozia fi Medgidia,
Plante furajere,pe mari suprafeţe rii cuptoarelor. Numai pe sea­ faţă lucrări la etajul al 8-lea, iar in
Recoltarea cerealelor la timp şl fi la G.A.C. Sîntămâria Orlea. (Agorpres)
tara pierderi a constituit in aceste Pentru deplinul succes al cam­
Oricine vizitează gospodăria agri­ cultivate. Recoltarea se executa ou paniei de recoltare se folosesc
zile pentru colectiviştii din satele
cola colectiva din comuna Geoagiu, 0 combine de la S.M.T. precum şl din plin mafinile S.M .T. In foto:
Ctînie, Doştat şl Boz din raionul Opera de Stat din Cluj în regiunea Hunedoara
raionul Orăştie, rămîne plăcut Im­ manual. In ziua de 25 iulie vom ter­ Aspect de la recoltatul cu com­
Sebeş principala lor preocupare. La presionat de ceea ce vede. Datorită mina recoltatul griului. bina. De mai bine de o săplămînă un conducr-ca muzicală apartinind ace­
executarea acestor luararl au fost preocupării consiliului de conduce­ Paralel cu acţiunea de recoltare, colectiv de 225 de artişti ai Operei luiaşi Petru Zbîrcea, opereta „Vînzălo- Ecalerlna VMcovici şi Lya Hubic. a
re, gospodăria s-a dezvoltat mult. O Sn gospodăria noastră s-a început Iul Constantin Ursulescu şl Traian
mobilizate toate forţele existente în Fler vechi de Stal din Oluj sînt oaspeţii regiu­ rul de păsări" in regia lui TudorPopa Popesnt artişti emeriţi ai R.P.R. pre­
puternică dezvoltare a luat şi secto­ executarea arăturilor de vară şi în- nii noastre. Turneul a fost inaugurat
gospodăriile respective precum sl un şi A. I. Arbore, iar conducerea muzi­ cum şi a artiştilor: Marian Pantazi.
rul zootehnic. Gospodăria va dispu­ sămîntările de plante furajere. Tn pentru o fel nou Ia Teatrul nou din Hunedoara cu
numflr însemnat de maşini ale S.M.T, cala aparlinînd lui Anca Leontin. Din Laureat ol concursului naţional
ne la sîirşitul acestui an de C90 planul de producţie am planificat să Acţiunea pentru colectarea fie­ spectacolul „Trubadurul" în regia Iui repertoriu mai face parte şi cunoscu­
Miercurea. taurine, 1.300 ovine, 300 porcine şi însămintăm cu plante furajere 20 ha loan Tamara şi A. I. Arbore. Condu­ Cnescu. AJexandru Racolta, Laureat
rului vechi ne atrage şi pe noi, ta operetă „Văduva veselă" a cărei re­
Cu ajutorul acestora şl manual, 1.200 păsări matcă. Pentru ca aceste teren. Analizînd însă necesarul de studenţii aflaţi în practică la cerea muzicală: Petru Zbîrcea. gie aparţine dr. Ladislaiu Grof, ar­ al Premiului dc Stat, loan Udrcscu,
animale să fie cît mal bine întreţi­ furaje al gospodăriei am ajuns la
aoleotlvlştll 'din Clinic au reuşit sa Preparaţia de cărbuni din Petri- In zilele de 19, 20, 21 şi 22 iulie tist emerit al R.P.R. de Ia Teatrul Margareta RSdulesou, Georgo Busu­
nute pe timpul iernii, consiliul de concluzia că 20 ha nu sînt sufi­ a.c. în fata construclorilor şi siderur- de Stat din Oradea.
strîngl recolta de grîu şl orz de pe la. împărţiţi în grupe am pornit ioc, Lya Mărcuş-Anca, a solistelor dc
conducere a luat o serie de măsuri. ciente. De aceea, am holărît- să 4n- giştilor hunedoreni şi a oamenilor Spectacolele prezentate s-au bucu­
340 ha, cel din Doştat de pe 405 Printre altele amintim preocuparea sâmînlăm 40 ha ni porumb furajer. la colectarea fierului vechi din balet Lariisa Sorban şi Eugenia Po-
incinta întreprinderii. Intr-o sin­ munoii din oraşele Cugir. Orâştie şi rat de mult succes. Cei peste 7.000
ha Iar cel din Boz de pe 300 ha (În­ care a existai pentru recoltarea ti­ Pină In prezent am executat arături gură zi noi am colectat 20 de va- Deva au fost prezentate spectacole ni de spectatori au răsplătit cu vii aplau­ povicl şl altele.
treaga suprafaţa). . netelor naturale şi a altor furăje de vară po 27 ha şi am însămintat gonete însumînd 25.000 kg. fier opere ca : „Lucia dc Lammermoor" ze jocul firesc şi măiestria Interpre­ Opera de Stat din Quj îşi continuă
necesare: Aceeaşi preocupare exista aproape 10 ha. In curfnd vom termi­
Acum, Sq aceste gospodării agri­ vechi. Această cantitate adăugîn- în regia lui Viorel Gombaşlu, sub tativă a artistelor emerite ale R.P.R. turneul In oraşele Deva şl Brad.
Sl pentru însămîntarea în cultură na şl aceaslă lucrare.
cole colective 90 munceşte Ia tran­ du-se Ia cea colectată de tinerii
dubla a plantelor furajere. In această Din cele relatate de tov. ing. loan
sportul snopilor la ari!, la execu­ direcţie am primit cîteva explicaţii Gheorghiu reiese că la G.A.C. Geoa­ din întreprinderi a făcut ca de
tarea araturilor şl Insâmlnţarea plan­ de la tov. loan Gheorghiu, ingine­ giu există preocupare pentru execu­ Ia Preparaţia de cărbuni Petrila
să se trimită oţelarilor, de la în­
telor furajere în mirişti. rul gospodăriei. tarea arăturilor de vară şi a insă- ceputul anului şi pînă acum, 300
Ritmul cu care se lucrează şi entu­ — Campania de recoltare a cerea­ mîntărilor de culturi duble. Totuşi, tone de fier vechi.
lelor a început în gospodăria noas­
ziasmul oamenilor slnt chezăşii si­ această acţiune trebuie terminată cît
tră în ziua de 15 Iulie. Pină astăzi GEORGETA GEORGESCU
gure ale terminării cît mal grabnice (20 Iulie), am recoltat toate cele 100 mal repede in'asa fel ca producţia studentă
a campaniei de recoltare şl trelerlş. ha cu orz $t 230 ha cu griu din 423 să fie rit mai bună.
în excursie
Noi descoperiri arheologice în regiunea noastră Comitetul sindical al secţiei
conserve şi preparate de carne
Punctele de interes arheologic arheologice sistematice. Cercetă­ puri Surduc completează harta din cadrul IR.I.C. Deva, a orga­
din regiunea Hunedoara sporesc rile întreprinse au arătat că în arheologică a regiunii în ce pri­ nizat pentru salariaţii secţiei şi
cu încă două In urma sesizării cele două puncte amintite avem veşte aşezările dacice din perioa­ familiile lor o excursie la Gura
unor ţărani colectivişti din satul de a face cu două aşezări stră­ da Daciei libere. Descoperirea es­ Ziata. In drum spre cabana tu­
Cimpuri Surduc, raionul Ilia, că vechi din sec. I. î.e.n. atribuite te importantă pentru această ristică Gura Ziata, au fost vizi­
pe terenul gospodăriei colective strămoşilor daci. epocă din istoria patriei noas­ tate Băile Călan şi diferite alte
s-au aflat, de repetate ori, cu Lucrările au dat la iveală ur­ tre, legată de autohtonii daci, obiective turistice.
prilejul lucrărilor agricole, dife­ me de construcţii cu caracter aducînd noi date ştiinţifice do­ Ziua de odihnă petrecută în
rite resturi de ceramică „veche", defensiv şi de locuire cu ziduri mijlocul naturii a fost deosebit
colectivul ştiinţific al Muzeului de piatră şi altele din lemn şi cumentare despre traiul băştina­ de plăcută. Oamenii s-au simţit
regional din Deva s-a deplasat lipitură de pămînt. O dată cu şilor daci. bine. Munţii le-au oferit privelişti
la faţa locului. acestea au fost scoase la supra­ MIRCEA VALEA de neuitat.
In urma indicaţiilor primite faţă şi o serie de obiecte mă­ directorul Muzeului Regional F. NEDELCIU
şi a cercetărilor de suprafaţă runte, ceramică, obiecte din fier, Deva corespondent Noi construcţii pe şoseaua Giurgiului din Capitală.
efectuate, s-a constatat că într-a- obiecte de podoabă, monede etc.
devăr la locul numit „Cetăţea- Structura construcţiilor ca şi
ua" din imediata vecinătate a inventând mărunt descoperit a-
satului ca şi la „Mînăstire", au rată ca dată a ridicării şi dez­
putut exista în antichitate aşe­ voltării acestor aşezări, perioa­ Calitatea se hotărăşte a
zări omeneşti. Ca urmare, s au da dacică antemergătoare erei
iniţiat în luna iulie a.c. săpături noastre. Cercetările de la Cîm-
toţi ftiau ca se poate reduce mai
O amenii ascultau concentraţi. vorbit. mult. Asta a fost părerea generală i-a introdus cintărirea prin sondaj ticată exploatarea pentru r nercaliza-
tor. înseamnă că fi despre el s-a
a vagonetelor.
Era vorba de calitatea cărbu­
rea indicelui 'de calitate. A 'promis
nelui extras de ei. Referatul — Auziţi, măi ortaci! Scoatem si in consfătuirea dc producţie. In Majoritatea brigăzilor au trimis atunci că minerii de la Lonea se
comitetului sindicatului le-a pus in piatră, în loc dc cărbune — le spu­ loc de 34,5 la sută steril admis, ei numai cărbune curat. O spune evi­ vor încadra in sarcina planificată.
faţă o problemă asupra căreia tre­ se el minerilo) din echipa lui Fărcaf au realizat 34,4. denţa de control: Clement Bănuţ, Calitatea era doar obiectivul prin­
buiau să hotărască acolo, in consfă­ — Uită-lc fi dumneata Ce ul-i — Ntt-i rău, dar e totufi puţin. La loan Farcaf. Petru Pctric, Vasile cipal al întrecerii socialiste fi minerii
tuire. In trimestrul patru al anului lacem ? Se sfarmă. E moale. Mergem noi moi sini echipe cărora li s-au Buhăescu, Simian Petric fi multe alte s-au angajat sc reducă ceni/fa din
trecut la Exploatarea minieră Lo­ numai prin „ochiuri". Ra-i cărbune, rebutat vagonele de cărbune pentru brigăzi n-au ovul nici un vagonel
nea indicele de calitate n-a fost rea­ ba cenujă Cind puf ti frontul, se depăşirea procentului dc cenufă. Asta de cărbune rebutat. Dar au fost fi... cărbune. Dc aceea au fi preluat ini­
ţiativa „Nici nn vagonet dc căr­
lizat. Mici in luna ianuarie din anul face una. Mii alcge-l dacă poţi — înseamnă că s-a îmbunătăţit contro­ surprize. Numărul vagonetelor re-
acesta lucrurile n-au mers prea bine. ii răspunse un miner. lul — spunea un miner. Dar coti- halate brigăzilor lui Danciu Moise, bune rebutat*.
Minerii căutau să vadă care sini Avea omul dreptate Cărbunele se irohi-i control. Constată, rebutează... Burdea loan, Mufal Nicolae, Tăranu
cauzele Cu tot calmul lui, prcfedintelc era
— Scoatem cenufă, asta-i! Plă­
tim penalizări. De ce ? Pentru că nu nerăbdător, parcă nervos. De cind
piifcăm selectiv si nu alegem bine „Nscb un vagonet de cărbune rebutat" a cerut să i se comunice situaţia ca­
piatra din cărbune. Asta-i! — se lităţii cărbunelui pe primele sase
luni. nu-fi mai găsea locul. De ci-
ridică un miner.
Vorbele cădeau grele, ca dc plumb. sfărima chiar dacă-l loveai cu virful Calitatea cărbunelui tot în front sc Gheorghe fi la încă vreo dona bri­ teva ari a întrebat la telefon dacă
Tăcerea sălii, care parcă-l aproba, bocancului hotărăfte Eu zic să-l alegem dc găzi. a fost destul de mare. Minerii „nu-i gata calculul". Tot Ofteptind
ii dădu curaj — O să încercăm cu ciocanul. Vă două. trei ori. pină ce iese curat. au discutat în grupele sindicale cau­ a desenat cercuri fi pătrăţele pe-a
dăm pikhamere Afa se poate alege foaie de hirtie, pînă a umplut-o.
— Pină fi nevasta m-a luat la Să-l aleagă o dată minerii. Ce sca­ zele Problema nu suporta amînare.
mai bine. Ce ziceţi 7
rost: „Voi ce faceţi acolo la mină, pă, să aleagă ccl dc la craţ.cr, fi ce-i Au cerut maîftrilor să se ocupe mai Apoi a tnlors-o pe partea cealaltă
că uite, jumătate din cărbune e pia­ Era bună propunerea maistrului scapă lui, să fie ales de vagonetar, mult de brigăzile care au avut re­ fi iar a desenat. A sunat telefonul :
Cu ciocanul merge ceva mai încet,
tră7 Nu arde Cum să-ţi fac mîn- la încărcarea in vagonet. Iar dc-o buturi. In iunie ajutorul lor s-a — Cum îi ? — i se adresă ne­
care?" M-am uitat in cărbune. Avea dar se poale oclge ccnitfo 7A!ele ur­ mai iefi cenufă, să fie răsturnat va- simţii Găurile au fost mai bine pla­ răbdător omului de la capătul firu­
dreptate nevasta. Era mai multă pia­ mătoare au confirmat acest lucru gonetul la „ziuă" fi să-l reolcagă
Pikhamerul a avut căutare fi în ce­ sate. iar selecţionarea s-a făcut în lui, apoi notă deasupra ccrculeţclor
tră Nn era bine ales... brigada caic nu fi-a făcut datoria
Omul sc afcză supărat. In sală s-a lelalte abataje din sector S-a iscat rumiare in sală. Nu era prezenţa şefului dc echipă sau bri­ fi pătrăţelelor: „plan 34.5: realizat
afternut din nou liniftea. Pe toţi ii A trecut februarie. $i martie a rea propunerea. Cui i-ar fi convenit gadă fi dc multe ori a maiştrilor. 34,5. — Nc-ani încadrat, la limită
nemulţumea ceniifa din cărbune. Au trecut. Fiecare miner a muncit cu tâ realeagă cărbunele, afara, in vă­ Doar fi ci răspund de calitatea căr­ — spuse ca pentru sine preşedin­
mai vorbii mulţi atunci, in consfă­ tragere de inimă. Nici unul n-a uitai zul tuturor ? bunelui. Ştiu acest lucru losif La- tele. — Nu-i rău, dar se poale fi
tuire despre cenufă. Pe fiecare miner cele discutate la consfătuire despre Atunci să-l aleagă bine în mină katof. Ghiţă Pope seu. Alexandru Ma-
îl dureau cuvintele care, toate, spu­ cenufă. Si parcă dc cîte ori ajun­ n aprilie fi mai n-a fost loc covei fi Gheorghe Petroveanu. Şi mai bine Acolo, in frontul de lucru
neau acelafi lucru: că nu se face geau acasă, aşteptau să audă aceleaşi i tic muncă unde să nu se puf- alţii îl ftiu, dc aceea calitatea căr­ trebuie acţionat, acolo a fost baiul
bine selecţionarea în frontul de lu­ vorbe: „Nu arde. E numai piatrăL te selectiv cind au apărut in­ bunelui a fost preocuparea lor prin­ — 1 fi continuă firul giridirii.
cru. Dar asemenea cuvinte nu s-au mai tercalaţii 'de steril, iar alegerea se cipală. Da, în fronturile de lucru, îri aba­
Meieu 1 in fruntea întrecerii rocm/irte, comunistul loan Hategan de la aistrul loan Lakaiof era su­ auzit. La mină se vorbea, ce-i drept, făcea „cum serie cartea", bucată cu I osif Şandvu, preşedintele comi­ taje trebuie „acţionat", pentru că
secţia stan', n'e a fabricii de încălţăminte „'Ardeleana" din ‘Alba lulia este fi M păra* foc. In consfătuire nu i în fiecare zi despre cenufă... bucată. A scăzut fi numărul vagone­ tetului sindicatului pe exploa­ acolo se hotărăfte calitatea cărbu­
T
tare e un om energic, operativ
un gospodar priceput. s-a amintit numele. Dar s-a La sfirfilul trimestrului, cind s-a fi se ţine 'de cuvînt. Nn s-a simţit
In primul semestru al anului el a economisit o mare cantitate de talpă. vorbit despre sectorul I, că dă mul­ făcut bilanţul, minerii au aflat că a telor rebutate. Controlul a devenit nelui.
In fotografie: Comunistul loan Haţegan în timpul lucrului la mafina tă cenufă. Şi el e maistru in sec­ fost redus procentul de cenufă. dar mai exigent în mină, iar la „ziuă" bine cînd la o analiză a fost cri­ S. POP
de stanţat.
^ .-A** ^r*-*-*-*—^