Page 78 - 1963-07

Pag. 2 drumui îocisiimoinr Air. 2666

Sporirea^ producţîej de furaje^ — condiţie A <& IE N I0> A

lioţănţoare pentru dezvoltarea
Camelia
( Hadia ra" ; SIMERIA 1 Pintilie* ; PE­ ci­
nematograful
Ne ocupăm cu grijă 25 IULIE 1963 TROŞANI : Certificatul de naţtere
— cinematograful „AL SaJiia. u ;
Programul I: 5,07 Cintă orchestra
Rncco fi fraţii soi — scria t-JI —
a
populară
Uzinelor
Ro­
^Griviţa
de asigurarea bazei furajere şie" din Buoureşll; 5,30 Muzică cinematograful „7 Noiembrie"
tolei\pretatâ de fanfară ■, <5,07 Piese ALBA lUL'fA : Noapte necruţătoa­
Efectivul dc animale al gospo­ frunzare. Tot pentru asigurarea pentru acordeon; 6,35 Clntecc; re — cinematograful „ZM ctnria“ ;
Idiotul —
dăriei noastre colective, -va nu­ unor .cantităţi sporite ,de furaje, 6,45 Muzică distractivă dc estra­ cinematograful ,,SS Au­
gheaţă —
măra la slirş.itul acestui an 480 am însămînţat in arăturile de dă ; 7,10 Melodii populare; 7,30 gust" ; Raze pe cinema­
bovine, din care 248 vaci şi ju- vară o suprafaţă de 30 ha cu po­ Sfatul medioulut: Alimentaţia tn tograful Grădina de vară" ;
ninci. La acestea se mai adaugă rumb furajer. bolile de rinichi ; 8 06 iMuzică SEBEŞ: ludele gloriei — cine­
ovinele, porcinele $i păsările. Pc Pe lingă toate acestea, am ma­ vocală si instrumentală; 8.30 Mu­ matograful „Progresul"; Omul mer­
lingă preocuparea de care a dat nifestat o deosebită atenţie fa^ţă zică uşoară; 9,00 Vreau să ştiu? ge după soore — cinematograful
dovada pentru asigurarea unor de îngrijirea şi ridicarea produc­ 10.30 Muzică populară; 11,28 Mu­ ,,/U. Sadnvcanu“ ; Ivan cel Groaz­
adăposturi corespunzătoare efec­ tivităţii păşunii care ocupă o zică de estradă; 12,30 „Săplămiua nic — cinematograful ..Grădina de
tivului de animale în continuă suprafaţă dc -506 ha. lncepînd din culturii poloneze" — Program dc vară"; ORAŞTJE: Alibiul nu a-
creştere, conducerea gospodăriei, primăvară, pe 65 ha am aplicat muzică uşoară de compozitori po­ jnngc — cinematograful „V Rnai-
sub îndrumarea permanentă a importante cantităţi de gunoi de 1 lonezi; 14,00 Concert de prinzi hV ; Nu ic Lisa niciodată — cine­
organizaţiei dc partid, acordă o grajd, pe 50 ha s-au aplicat în­ 15.00 Cînlece şi jocuri populare matograful jF\lac nr a" ; Un cin/ec
mare atenţie asigurării hranei grăşăminte chimice (cîte 200 kg. din tă-rl socialiste,- 16,15 Vorbeşte străbate lum ea — cinematograful
necesară animalelor. azota-t de amoniu la ha), alte 15 Moscova!; 16.45 Cîntcce pionie- .,Grădina dc v a t ă H A T l ' G : Per­
Pentru rezolvarea acestei pro­ ha au tfost îngrăşate prin tîrlire, esti; 18 00 Muzică uşoară dc le negre — cinematograful ..Pop}i-
bleme, consiliul gospodăriei, a iar pe 300 ha s-au efectuat lu­ compozitori rominî < 19.40 Muzică lar“ ; B R A D : Labirintul inimii —
luat din vreme măsuri in vc.dc- crări de curăţare şi grăpat. instrumentală? 21,30 Muzică uşoa­ cinematograful „St. rflfie M ; l.O-
rea recoltării şi depozitării Ia Grija pe care gospodăria ră Interpret a lă de Gloria Laso ; NEA : l.afiil — cinematograful
timp a furajelor. AslXel, piuă la noastră o manifestă faţă de asi­ 22,55 Mu2ică dc dans. .Minatul" ; TEfUŞ: Cind vine
21 iulie a.c. a lost rccolială lu­ gurarea unor cantităţi sporite dc Programul II : 10 30 Muzică din dragostea — cinematograful „V.
cerna de pc 25 ha, reali/Jiulu-sc furaje, sc oglindeşte in producţii­ operele; 11 00 Muzică uşoară; Boaită" ; Z LAT NA : Duelul n-a
o producţie dc 60 ,lone -fin. De le .pe cai c Ic obţinem din sectorul 12,05 Muzică populară interpretată avut loc — cinematograful.
asemenea, a fost recoltat borcca- zootehnic. Astfel, cu toate con­ dc Nicoilae Trofin si Aurel Gore ; cilorul“ : IEI A : IJamlet — cine­
gul de pe cclc 43 ha şi finul na­ diţiile vuicge din anul trecut, noi 12.30 Muzică din opere; 13.40 matograful ..Gfi. Doja" : A BOL­
tural de pe cele 92 ha de fineţe am realizat o producţie medic de Muzică uşoară» 14.10 Melodii DUL DL SUS ■ /mţiofriva re’dor
naturale pe care le deţine gospo­ 2.511 litri lapte pe cap de vacă populare,- 14,30 Recomandări din — cinematograful .,2.4 August" ;
spre
Drumul
VULCAN:
—
chei
dăria. întreaga cantitate de fin furajată, iar în acest an, de la 1 program ; 15,00 Scene si potpu­
(s-a realizat in medie la ha cîie ianuarie la 10 iulie, am obţinut o riuri din operete; 15,30 Solişti dc cinematograf uf. Grădina de vară":
2.000 dc kg.) şi de borceag, a fost producţie de 1.587 litri lapte pe muz/că uşoară; 18,30 Cintece de CA!.AN : Păminh/t îngerilor — ci­
strînsă de pe cîmp la timp şi a cap dc vacă furajată. Aceasta ne SEBEŞ Unul din noile blocuri dragoste; 19,00 Tinereţea nc c nematograful ..Grădina de vară* ;
fost depozitată. dă garanţia că vom reuşi ca pînă dote de curind în folosinţa oa­ Concursul de admitere pentru seefii dragă ; 20.00 Scrisori din tară ; STREISINGEORGIU : PH mint ni
Deosebită alenlic am acordat la sfirşrtul anului să realizăm şi menilor m uncii. 20,10 Din cîntecele şi dansurile îngerilor — cinematograful Gră-»
n
şi culturii de porumb pealru si­ să depăşim chiar producţia pla­ fără freevertfă ta institutele popoarelor ; 20,40 „S-a făcut lu- ‘ dina de vară .
loz, care ocupă 30 ha. nificată (3.000 litri lapte pe cap mlnâ-n sat“ — muzică uşoară
Pentru această cultură, încă de vacă furajată). Nutreţuri de calitate de învăfămînt superior romlnească 21.45 Pârinlî şi copii; (Buletin
din primăvară noi am delimitat Vorbind despre preocuparea pe şi in cantităţi 22.00 Muzică de dans; 24,00 Mu­
o porţiune dc tcre.u fertil, pe care care conducerea gospodăriei Ministerul Invălăinînlului face cu­ In cadrul Institutelor pcdagocjVe de zică de dans. meteoroioqi
am aplicat cîie 30 tone gunoi dc noastre îndrumată de organizaţia noscut că pentru anul universitar 3 ani se organizează concurs de odmi*
grajd la ha. Sămîpţa a l'ost din de partid o manifestă faţă de corespunzătoare 19f«3/19G4 concursul de admitere pen­ Icre pentru cursuri fără frecventă cu ' PENTRU 24 ORE
soiul HD 208 generaţia I-a. Pînă baza furajeră, nu putem trece cu Pe lingă cultura cerealelor, co­ tru secţii ţâră frecventa 6e oigorvi- durata de 3 ani la sediile şi institu­ (fineţii a Vreme călduroasă şl uşor neste-
acum s-au aplicat citc 3 praşile vederea peste contribuţia colecti­ lectiviştii din Apolclul de Jos, 7 oaza la institutele dc Învăţă mint tele arătate mai jos: 25 IULIE 1963 bilă ziun cînd vor fl condiţii favo­
mecanice şi manuale pe întreaga viştilor care lucrează în sectorul acordă o mare atenţie creşterii superior enumerate mai jos, numai Matematici: Baia Mare ; Bucureşti;
suprafaţă, asigiuînd o densitate zootehnic. Rcspeclind cu stricteţe animalelor. Pentru a asigura pentru secţiile indicate Ja fiecare Braşov ; Cluj ; Galaţi ; Iaşi ; Timişoa­ DEVA : Colegii — cinematogra­ rabile pentru ploi locale sub for­
dc 80.060 plante la ha. Producţia acestora hrana necesară, consi­ di.mtre ele : ra ; Tg. Mureş. ful „Patria * ; Drumul spre chei — mă de averse Însoţite de descăr­
planificată este de 60.000 kg. la programul de grajd şi hrănirea liul de conducere al gospodăriei, Universitatea din Bucureşti: mate­ Ştiinţe naturale şi agricole: Baia cinematograful „F. Sirbu" ; Cnricn cări electrice.
raţională a animalelor, ei sînt
Vînlu.l va sufla moderat din sec­
ha, dar după felul în care se pre­ aceia care prin munca pe care o matică ; filozofie,- istoria Romîniei; Mare Bucureşti ,- Braşov ,- Cluj; Carusso — cinematograful „Gradi­ torul sud-cstic.
zintă cultura pînă acum, scontăm depun contribuie în mod direct îndrumat dc organizaţia dc limba şi literalura romînă (toate cu Constanţa ,- Iaşi,- Timişoara. na de vani 1 4 ; HUNEDOARA : Lu­
pe cel puţin 70.000 kg. masă ver­ partid, a manifestat o grijă deo­ durata de şcolarizare de 6 ani) ; mina 'de iulie — cinematograful Temperatura va f! cuprinsă
de la ha. la obţinerea de producţii spori­ sebită faţă de recoltarea furaje­ şliinte juridice (5 ani). Islorie-gcografie : Bucureşti: Oluj ; „Victoria u ; Primdvara fetelor — ziua între 29 şl 34 grade. Iar noap­
te. Printre aceştia pot fi daţi ca
tea Intre \4 $t 20 grade,
Sfecla furajeră este cultivată exemplu îngrijitorii mulgători lor la timpul optim. Iu felul Universitatea „Al. I. Cuza" din Ia$i: Iaşi; Timişoara. cinematograful Gradina de va­
pe o suprafaţă de 25 ha. La loan Şoaită, Falk Ioan şi Ioan acesta s-a reuşit ca paralel cu lu­ malemalitcă ,■ filozofie,- istoria Romî­ Limba şi literalura romînă: Baia
această cultură am aplicat 4 crările de întreţinere a culturilor niei Limba şi literatura romînă; eco­ Mare; Bucureşti; Oluj; Constanţa;
praşile mecanice şi manuale. Avram De asemenea, îngrijitorii şi a recoltării cerealelor să se lu­ nomie politică şi planificare (mante Cnaiova; Galaţi ,- Iaşi? Timişoara.
de la ferma de porci, Ion Moga
Pe Ungă porumbul pentru si­ creze din plin şi la sinusul fu­ şi credit; evidenta contabilă (6 ani); Limba şi literatura romînă — Secţia I.C.M. Hunedoara
şi Mihai Kaiser, care obţin im­
loz şi sfecla furajeră, noi vom portante sporuri de greutate la rajelor. * St ii nIc* juridice (5 ani). limba şt literatura maghiară: Tg
mai însiloza în amestec cu pleavă Drept rezultat, pînă la 22 iulie Universitatea „Babeş-Bolyai" din Mureş. Str. Piaţa Libertăţii nr. 29
coletele şi frunzele de la sfecla animalele pe care le au în pri­ a.c. colectiviştii din Apoldul de Cluj : matematică ; filozofic ; dcfcclo-
mire,
de zahăr cultivată ,pe 30 ba şi Jos au recoltat şi depozitat finul logie; istoria Romîniei; limba şi Limba şl literatura romînă — Istoria: Angajează :
toate lesturile de la grădina de Avjnd asigurate furajele nece­ dc pc întreaga suprafaţă de fine­ literatura romînă; economie politică Tg. Mureş.
legume şi diferite alte ierburi. sare şi lucrînd cu oameni pri­ ţe nalurale (312 ha). De aseme­ Si planificare ; finanţe si credit; evi­ Educaţia fizică: Bucureşti; Oluj»
Potrivit planului de producţie, cepuţi în creşterea animalelor, nea, au recoltat trifoiul de pe denţă contabilă (6 ani); ştiinţe juri­ îaşi; Timişoara. — Mecanici auto
anul acesta vom asigura o canti­ gospodăria noastră colectivă va toate cele 85 ha, iar lucerna pe dice (5 ani). Concursurile încep în ziua de 27
tate de 2.400 tone siloz, revenind reuşi cu siguranţă ca de la un an cele 5 ha a fost cosită de Universitatea din Timişoara: ma­ august 1963. - Electricieni auto
dte 8—9 tone pe cap de vacă fu­ la altul să obţină din sectorul două ori. tematică; limba şi literatura romînă înscrierile 6e primesc Ia universi­
rajată şi cîte 2—3 tone pentru zootehnic producţii tot mai mari. Au fost dc asemenea luate mă­ (6 ani). tăţile şi Institutele respective plnă la
restul animalelor. ROTH S1MTON suri ca pe lingă fînurile asigurate Institutul pedagogic „Maxim Cortd" dala de 20 august. Au dreptul să .“.V.V.V.-.V.V.V.V.%V.%-.V.V.VAV.V.W.V.W,VAV.V.V,;
Pentru ovine s-au luat măsuri preşedinte al G.A.C. din să fie însilozate şi 1.000 tone de din Bucureşti: limba şi literatura
,de a se aşigura circa 50 tone de Miercurea, raionul Sebeş alte nutreţuri. Cantităţile necesa­ rusă — seoundar limba şi llteratuira candideze numai persoanele care în­ •: COMITETUL DE STAT AL APELOR §
re însilozării vor fi "bbţinute de romtnă (6 ani) deplinesc condiţiile cerute de Hotărî-
Pemflru locuitorii comunei pe cele 40 ha cultivate cu porumb Institutul de şliinte economice şi rea C.C. al PM.R. şl a Consiliului de :: DISTRICTUL DE GOSPODĂRIRE > APELOR
pentru siloz, coletele de la sfecla planificare „V. I. Lenin" dîn Bucureşti: Miniştri nr. 1.052/1962.
Cetăţenii din Pianul de Sus au nou bufet care fiind dotat cu mo­ de zahăr cultivată pe 35 ha, restu­ economie politică şi planificare,- fi­ In broşura „Admiterea în învflU- 5 HUNEDOARA - DEVA 5
propus conducerii cooperativei bilier modern şi aprovizionat cu rile de la grădina de legume (15 nanţe şi credit ; evidentă contabilă ? mîntul superior 1963 M , editată de
de consum să se ia măsuri de băuturi şi sortimente culinare ha), dovlecii cultivaţi intercalat economia comerţului socialist, sta­
deschidere a unui bufet in comu­ varfate asigură o bună deservire pe 200 ha cu porumb precum şi tistică (6 ani). Ministerul Invălăm1nhilu1, candidaţii jC recrutează candidaţi pentru şcoala hidrotehnică din Arad cu î
na lor. De curînd, dorinţa locui­ a -localnicilor. vrejii de fasole şi de mazăre. Institutul de cultură fizică şi sport găsesc toate dalele privind condiţiile !• o durată de doi ani, in următoarele specialităţi:./
torilor a fost îndeplinită. In co­ V. BARBU Pentru însilozare au fost asigu­ din Bucureşti: secţia pedagogică > de admitere şi de desfăşurare a con­ ■J — hidrotehnicieni; / Dj
mună a fost deschis localul unui corespondent rate spaţiile necesare. secţia sportivă (5 ani). cursului. ;■ — tehnicieni hidrologi pentru protecţia calităţii apelor;
— tehnicieni meteorologi; ' -•
^ — tehnicieni agricoli; f %
.• Pentru şcoala tehnici dc hitrotehnică din Craiova, cu o du- »■
Importanţa şi modul de folosire a culturilor % rată de 2 ani, în următoarele s p e c i a l i t ă ţ i j !
— hidrotehnicieni; ' ţ!
— hidrotehnicieni agricoli •*
de bacterii acidolactice la însilozarea nutreţurilor Admiterea în anul I se face pe bază de concurs în ordinea *J
mediilor.
însilozarea nutreţurilor se bazea­ mentaţia acidolaolicfl dt şi procese­ lite. La aceasta mai contribuie şi rilor bacteriene, s-a' experimentat în populare foarte puternică a masei Concursul de admitere se va desfăşura între 15-22 septem- ;•
ză pe desfăşurarea proceselor bio­ le biodiimice de degradare ale nu­ faptul că o parte din acidul lactic tara noastră, începtnd din anul 1956 însilozate cu bacterii acidolactice, re­ brie a.c. w 1
chimice de transformaje Iermentativă treţului însilozat. Preponderenta si ce rezultă este neutralizat de către si s-a aplicat apot pe scară largă venind astfel 55-85 mtl bacterii la i ..... . . . . . . i
a substanţelor zaliaroase şl acumu­ durata dif.er.entiaLfl a acestor proce­ diferitele baze din sucul plantelor de producţie. începînd din anul 1958, un gram de nutret în momentul apli­ condiţii de admitere
larea în masa vegetala însilozată a se depinde de felul nutreţului, de sau este transformat de bacteriile preparatul „Lactobaderin", care re­ cării preparatului. Prin aceasta se •l La concurs se pot prezenta absolvenţi ai şcolilor medii de s
.acizilor organici cu însuşiri conser- compoziţia chimică (în special de butirice în acid butiric. In cazul de­ prezintă o cultură lichidă de Lac- creează condiţii pentru creşterea ra­ !• cultură generală, cu şi fără examen de maturitate, în vîrstă de \
•vante. Dintre toţi acizii, in nutreţul conţinutul de zah&i) şl de condiţii­ ficientei de zaharuri, însăşi bacteriile tobacterium plantarum ou o valabi­ pidă a acidităţii ş! stăvilirea din ■î 17-25 ani.
ştiinţific Ln«4Lozat predomină acidul le de însilozare. Oricare ar fi aceste acidolactice utilizează albumina. de- litate maximă de 90 zile. Specia de prima fază a însilozării a; respiraţiei
■I In perioada şcolarizării elevii pot primi bursă. !■
lactio, produs prin acţiunea fermen- condiţii, fermentaţia acidolacllcă Are gajîndu-se âstfel amoniac. In toa­ bacterii folosită se caracterizează celulelor din nutreţul tocat, a ac­
tetivă a bacteriilor acidolactice. In o desfăşurare redusă Ia începutul lnr te aceste împrejurări, rezultă un prinlr-o mare putere de înmulţire în ţiunii enzimelor oxidante şt a tutu­ I; Prezentarea actelor Ja D.G.A. Deva se poate face pînă la J
funcţie de felul nutreţului şi de fa­ şilozării. Aceasta se datoreşte, în nutret însilozat de calitate Inferioa­ masa însilozată şi un ritm rapid de ror proceselor microbiene dăunătoa­ 10 august, de unde se pot lua şi alte informaţii suplimentare, /
za de recollflje a plantelor, conţi­ primul rînd. numărului mic de bac­ ră. adesea Inutilizabil. Faptul este acidtfiere, oa urmare a randamentu­ re, factori care contribuie la redu­ ••la telefon 1041 Deva, strada Dr. Petru Groza nr. 2, etaj 2, came- *1
nutul de acid lactic liber variază de terii acidolactice ce se găsesc în în general caracteristic însilozării lui ridicat de add lactic. cerea rezervelor de substanţe nutri­ •: ra 85.
la 0,8 — 2%. Prin acumularea nor­ mcmen'ul introducerii nutreţului In fără alte amestecuri a nutreţurilor Preparatul este livrat în sticle (fla­ tive. la deprecierea calităţilor gus­ / \
mală a acestui acid, se imprimă nu­ siloz Acest număr nu depăşeşte cca. de leguminoasei trifoi, lucerna, bor- coane) cu un conţinut de 750-800 ml. tative.
treţului tnsllozat calităţi gustative 10% din totalul de mioroorganisme. ceagurile de măzăriche, sola etc., cultură bacteriană, cantitate oare se Prin numeroase experienţe execu­
{ISIISIISIISIISIISIISIISIISIISIISIISIISIISIISIISIISIISIISIISIISIISISIISIIZ^
bune. Prezenta, chiar în exces a a- In această perioadă toate celelalte considerate nutreţuri greu însiloza- foloseşte la însilozarea a 10 tone de: tate în condiţii de laborator şl de I»
cidului laotic în nutret, nu transmis grupe de microorganisme, fiind ma­ bile. Potrivit unei practici mai vechi, porumb siloz, sorg. floarea-soarelui, producţie, s-a stabilit că folosirea UZINA „VICTORIA“ CĂLAN
te laptelui şi produselor lactate mi­ joritatea aerobe, se înmulţesc cu mai la Însilozarea acestor nutreţuri se coceni uscaţi de porumb etc. şi 5 preparatului „Lactobaclerîn" contri­ M
ros neplăcut sau alte însuşiri nedo­ mare Intensitate, consumlnd o parte utilizează diferite adausuri de nalură tone de stiuleti de porumb în faza buie la reducerea pierderilor de ma­ M
rite. In rpod inevitabil, tn timpul In- din zahărul necesar fermentaţiei aci­ chimică, mai ales: acid formic, clor- lapte-cearâ, lucerna, trifoi, borceagurt să însilozată cu 10-30%, (pierderi angajează: n
silozfirii, se produce din acelaşi sub­ dolactice. Acumularea de acid lac­ hldric, sulfuric, fosforlc. Prin aceste de măzăriche. Ea se aplică astfei : provocate de mucegălri şl putrezi­ U
strat şi de căire oaeleaşi bacterii tic şi în general creşterea aridităţii, odausurl se realizează acidifierea în cantitatea de cultură bacteriană (Lac- rea straturilor superficiale ale silo- n — revizor contabil M
0,4 — 0,8% acid acetic liber. Rapor­ decurge aslfel încet. Aceasta şi ca tobacterin) necesară pentru nutreţul zulul), descreşte conţinutul de actef ii H
• a • • » a '•V.V.W.VAV.W.
tul necesar, — pentru a nu se depre­ urmare a faptului că bacteriile aci­ ce se însilozează In aceeaşi 2l, se di­ acetic cu 33-4O o / 0 ’, în cazul însiloză-
cia calităţile gustative ale nutreţuri­ dolactice. pe lingă că se află in mi­ Sfatul luează cu apă potabilă, socotind 60 rli porumbului şi altor nutreţuri bo­ Condiţii: studii saperioare san studii medii :=
lor, este de aproximativ 3 : 1 acid noritate numerică, reprezintă o popu­ litri apă pentru 10 tone de nutret. gate în zaharuri, asigură obţinerea fi şl 3 ani vechime In funcţii economice. j!
laclic/acid acetic. Cînd acest raport laţie heterogenă de specii, deosebite âpeeiaLutaiui Peste nutreţul tocat şi aşezat în unui conţinut optim de acid lactic,
este depăşit tn favoarea acidului a- ca putere de înmulţire, capacitate strat de 20-30 cm. se pulverizează se reduce la minim conţinutul do Angajarea se face prin servicial personal j ;
cetic, nulrelul are miros şi gust pu­ de fermentare si randament de acid uniform cultura bacteriană diluată, aoid butiric, In eazul nutreţurilor de ! ! al uzinei.
ternic de otelire, fapt frecvent înlil- lactic, Prezenta lor accentuează con­ după care se presează cît mai bine. leguminoase. De asemenea se asigu­
nit mai ales la Însilozarea porumbu­ sumul de za haruri, cu un randa­ mod artificial a masei însilozate fă­ conlinuîndu-se în acest mod pînă ră mult mai bine conservarea pro­ BlISlISIIalISIISlIBIISIISIISIISIISlISIISIISIISIISIISIISIISIISIISIISI Sll=l7
lui şl sorgului zaharat. Dintre ceilalţi ment redus de acid lactic, în timp ră ca să fie stăvilită complet fer­ la umplerea silozului. teinelor, aminoacizitor şi vitaminelor, eSH5ÎSESÎSES5SH£2SESZ5ÎSe5E5Z£î 1 S l S5£5îîSS5aSaSa5îSKaSES2SîSZ52SZSZSaSH5H
acizi, «are rezultă în urma proceselor ce paralel se acumulează : acid ace­ mentaţia aridolactică. In general con­ In cazul însilozării leguminoase­ deoarece există o slrînsa legătură (j
biochimice ale însilozării, este cu to­ tic. alcooli, aldehide, bioxid de car­ servarea nutreţurilor este bine asi­ lor, se împrăştie mai întîi peste intre aontinutul de acid lactic si de Pentru anul şcolar 1963/1964
tul ncdorilă, îndeosebi, prezenta aci­ bon etc. produşi care, în general, gurată, însă metoda prezintă unele strolul de nutreţ uruialâ în propor­ prdlelne în nutreţurile însilozate. i
dului bnlîric. Acest acid, împreună nu prezintă nici o Importantă în pro- neajunsuri de ordin tehnic şi eco­ ţia indicată mai sus, după care se Pentru majoritatea nutreţurilor însilo­
cu o serie de acizi graşi, ca amonia­ cesul de conservare. nomie. In plus, sînt afectate în ma­ pulverizează cultura bacteriană. zate cu bacterii acidolactice, procen­
cul, hidrogenul sulfurat, indolul şi Dacă nutreţurile supuse însilcrză- re măsură digestibilitatca si calită­ Dacă în loc de uruială se foloseş­ tul de proteine se menţine apropiat | Uniunile raionale ale Cooperativelor de Consum
alte substanţe rău mirositoare, re­ rii au un conţinut ridicat de zaha- ţile gustative ale nutreţurilor. te melasă (o parte melasă şi 2-3 pârli de valorile Iniţiale, fapt de o deo­
prezintă produşi ai degradării, fie a ru.ri uşor fermentoscibile. cum sînt In lumina noilor cercetări, rezulta­ apă) Lactobaderinul se adaugă di­ sebită Importantă practică. din a
zaharurilor, fi» n proteinelor si ami- nutreţurile do: porumb, sorg. sorg tele lndtcă in mod convingător că rect în soluţia ce se prepară. Pen­ In privinţa însuşirilor organolep­ I Ir»
noarizilor. Acestea sint oprite din zaharat, iarbă de sudan, ovăz, seca­ însilozarea nutreţurilor trebuie să se tru 10 tone de nutret se folosesc tice, nulretul are gust aorlşor-dul- Alba, Brad, Haţeg, lila, Qrăjfle ţi Sebeş •v
desfăşurare cjnd aciditatea actuală ră, floaxea-soarelui, ierburile de gra- bazeze pe dirijarea efectivă a proce­ 600 litri de soluţie .-fj cultura bac- ceag, mirosul este plăcut aromat, a
a
(pH) a masei însilozate atinge va­ minee sa., procesele de degradare a sului de fermentaţie acldolacticâ. Me­ teriană. asemănător celui de pline dospită sau S
fW
lori rle 4,0 — 4,2. Peste aceste va­ masei însilozate au o durată deter­ toda ce se aplică în acest §cop, este La însilozarea cocenilor uscaţi de mere murate. In genera], nutreţul RECRUTEAZĂ I
lori de aciditate nu se mai pot des­ minată. fiindcă se realizează tnti-un mult mat simplă şi deosebit de eco- porumb, preparatul Lactobacterln tre­ are o valoaTe nutritivă mult mat ri­ iJ
Ir
făşura procese biochimice sau supra­ ritm mai rapid aciditatea necesară nomiGă şi utilă. In esenţă ea se ba­ buie să fie folosit în amestec cu so­ dicată şl este foarte bine consumat
vieţui tn condiţiile din masa Insilo- opririi activităţii microorganismelor zează pe folosirea culturilor de bac­ luţie de melasă şl sare, în concen­ de animale. Toate aceste avantaje pentru şcoala tehnică de cooperaţie, =0
zfltă, decil bacteriile acidolactice. dăunătoare. Aceste nutreţuri stnt so­ terii acidolactice specifice la lnsllo- traţie de 1% flecare. Din acest ames­ se obţin cu cheltuieli foarte reduse, a
Apare astfel în mod evident că va­ cotite în general, uşor Insilozahile, zarea tuturor nutreţurilor şi comple­ tec se aplică o cantitate corespun­ în comparaţie ou alte metode de în­ cu durata de 2 ani, absolvenţi ai I
loarea nutritivă şi col i 13 ţi le gustative iar calitatea produsului însilozat de­ tarea deficitului de zahăr la nutre­ zătoare de lichid, aslfel ca să se adu­ silozare, deoarece preţul culturii o
ale nul ret ni ui însilozat sînt hotărî- pinde de intensitatea Si durata des­ ţurile greu însilozabile, prin adăuga­ că masa însilozată pînă la 65-70% bacteriene necesare pentru însiloza­ şcolilor medii de cultură generală
te Hp desfăşurarea cît mai rapidă a făşurării proceselor biochimice nedo- re de melasă 2-3% sau uruîeli de umiditate, După recoltare, umiditatea rea a 10 tone de nutret este de 10 i
fermentaţiei acidolactice. de randa­ rilo. Dacă nutreţurile stnt bogate în secară, orz, porumb, 2-4% faţă de cocenilor fiind de cca. 40%, trebuie Iei in cazul nutreţurilor uşor în­ cu şt fără diplomă de maturitate,
mentul de acid locjic şi de realizarea substanţe proteice, iar conţinutul de cantitatea de nutret. Deficitul de za- să se mai adauge aproximativ 72-75 silozabile sl de 20 lei pentru nutre­
valorilor opiime de aciditote. In con­ zaharuri fermenlescibilo nu satisfac harurl mai poate fi eomplelat prin litri de soluţie rf-1 aultura bacteriană ţurile greu însilozabile; tn vîrstă de 17-25 ani. §
diţii naturale se desfăşoară parale), cantitativ producerea acidităţii nece­ amestecarea acestor nutreţuri, cu nu­ pentru cm să se obţină umiditatea ING. NICOLAE G. BALAN
din primele zile sau, uneori, pe toa­ sare conservări!, procesele biochimi­ treţuri bogate în zaharuri uşor fer- optimă de însilozare. şef laborator I.G.C.A. — Staţiunea Informaţii suplimentare, Ia sediile l). R. C, C. jjj
tă durata producerii trajisloi m.ii iîor ce dăunătoare mi o durată mat în­ mentcstiblle. Prin folosirea prepar aiului bacte- experimentală de preparate v m
biochimice ale însilozării, gţjţ fer­ delungată sau adesea rămîn nestăvi­ Pe această linie, a folosirii cultu­ rlan „Lactobaeterin" se realizează c microbiologice Bucureşti t$sK£SS2Si2S25îsssîSBseras5SîSîseicSî£ESBsa5ssasîsssBsastfîflesBSB5asasî