Page 85 - 1963-07
P. 85
'Mwr'S
PnOLBTArtT OîN TOATP ŢAP" "NîTI-VA )
Seînalfă noul oraş ai meialurgiştilor
r In urmă cu 13 ani, ‘drumeţiiiîl pe bit ‘de m ult pro Iul de cosi. In plus, 20 de tineri. Pină prin luna mai
meleaguri cugirene, am întxlnit ciliva existau perioade dud furnizorii n u erau încadraţi in diferite brigăzi, iar
oameni care făceau săpaturi la mar ne livrau materialele în termenele virstnicii ne considerau ..cenuşăre
ginea localităţii „Săpăm jan(uri pen stabilite, ceea ee producea pertur- sele şantierului'. Rareori primeam
tru a turna fundaţiile cîlorva blocuri bolii în procesul de producţie. A cum lucruri mai .serioase Maiştrii nu
dc locuinfe. Aici se va ridica un ade
reu}im
să
satisfacem
necesar
Iimul socialismului ul pentru prea aveau încredere in noi Inh-uni
vărat oraş pentru mctalurgişti u — noi şi să aprovizionăm cu fî}ii şi alte din zile tov. Grigore, unul din con
mi-a răspuns unul din ei la între şantiere din regiune. Anul acesta, structurii tineri, insă cu experienţă
barea pusă. De atunci am vizitat de conducerea şantierului eu sprijinul pe şantier. ne-n adunat pe hRi .1
multe ori localitatea. In fiecare an organizaţiei de partid a reuşit su stal dc vorbă cu noi pe îndelete şi
răsăreau ca din păm înt blocuri noi. organizeze italia centralizată de pre- ne-a propti* să formăm o bng-tdn
M aiesloase, locuinţele celor care pre pararea bctoanclor şl mortarelor complexă. iar lucrările să le c'rc-
Anul XV. Nr. 2668 VINERI 26 IULIE IMS 4 pagini 20 bani lucrează metalul tronsfonmndu-l în Cele trei betoniere care lucrează fuăm cu plata in acord globul Am
adevărate bijuterii, (să nu uităm că acum. se folosesc la capacitatea lor acceptat Ca toţii propunerea. //.-/ m\>
maşinile de cusut Ileana sau Rodiea. maximă In trecut la acelaşi volum (iu. Surpcfeanu. secretarul wrguni-
frezele şi m aşinile de rectificat fă dc lucruri erau necesare 6 betoniere znfici dc bază P M R ne-a iustinul
Cu planul îndeplinit la foţi Indicii cute dc muncitorii din Cugîr le-au care pregăteau mai puţin materia! în fn(a conducerii. La început mr$-
dus de mult faima dincolo de hota decît cele trei centralizate intr-o sin / - a c priveau cu neiuocdei- 1 şi
noi gură stn(ie.
Cărbune — eu consum rele patriei), intr-un trecut nu şi prea .*< jiulcau că nu vom fi în Mu>e
noi
adăposteau
să ţinem pasul cu celelalte brigăzi.
care
familii
îndepărtat locuiau în barăci, ori în Brigada finerefu'ui Ne-am ambiţionat şi am chemat In
de lemn cil; mal redus case lipsite dc confort. Un panou aşezat în fala blocului ini rec ere brigada care lucrează lu
In anul 1950 s-a pus piatra de te
blocul B21V. Xc-am organizat mun
melie a noului oraş De alunei şi B 1IIV atrage afeufia. „Aici lucrea ca iu două schimburi. Pină acum
ză brigada de tineret condusă dc
La începutul anului, minerii din lemn de mină la dimensiunile co pînă astăzi au fost date în folosinţă Grigore Vasilc. Angajamentul nos totul merge bine*'.
Petrila şi-au luat angajamente respunzătoare. la Cugir 49 de blocuri, un spital şi tru este de a ridica un etaj pe săp- Tinerii aceştia entuziaşti an h>>tă-
preţioase privind realizarea şi Şedinţa comitetului de partid o policlinică înzestrate cu apar ala j tămină“. rît ca pină la sfirşitul lunii iulie să
depăşirea sarcinilor de plan. a arătat că această stare de lu modern, un local pentru cantină şi Dc la Înălţimea ultimului etaj zi termine şi Icncuiclilc interioare şi
Pentru a le traduce în viaţă, sub cruri se datorează şi faptului că unul pentru club. un complex dc dc- darul Moldovan ton, un tinăr cnre exterioare, iar la 23 August blocul
îndrumarea organizaţiei de partid, organizaţia de sindicat şi con La atelierul de tCi'vire, o şcoală cu 3 săli dc clasă n-a depăşit vîrsta de 20 dc ani, di să fie predai la cheie Doresc din
ei au aplicat măsuri tehnico-or- ducerile sectoarelor nu s-au preo reparaţii electrice şi alta cu 16 săli Anul acesta, con rijează macaraua ce deserveşte blo toată inima să se încadreze în Di
ganizatorice bine gîndite şi au cupat îndeaproape de aplicarea de la C. S. Hune structorii şantierului nr 4 al T l( C 11 cul. „Dat’i-i zor froţilor Trebuie să rectivele prevăzute de Congresul al
desfăşurat o întrecere socialistă propunerilor făcute de munci doaira lucrează 5' vor mai preda încă 270 apartamente. terminăm zidari a — se adresează lll-len al P.M.fl. dc a preda un bloc
u
plină de entuziasm. Drept urma tori în consfătuirile de produc bobinatoarele Fan Noul oraş muncitoresc ridicat pe un el celorlol(i membri ai schimbului cu S? apartamente in 5-6 luni
re, la finele primului semestru au ţie. Spre exemplu, minerul Gri- Anlonîadu si Ele teren care înainte era nefolosit, se Intru în vorbă cu cl . Străbat fiecare apartament Răs-
înregistrat o seamă de rezultate gorc Marcu de la sectorul III a na lacob. Ridicin întinde astăzi pe mai bine de 28 ha — Sinlcm in întrecere cu cei dc pindili cile doi sau trei, tinerii zi
bune. Aşa, de pildă, planul de propus sprijinirea jugurilor pe du-şi continuu ni la blocul li 2/V. Nu vrem să nc dari ,Jrag voiniceşte. Îndrăzneli
a
producţie la cărbune brut extras picioare metalice, metodă ce ar velul de calific;» pe ŞBnîier dam bătăii Pină acum le-am de băieţi. Se pare că nimic nu-i va Îm
a fost depăşit cu aproape 15.000 fi condus la micşorarea simţi re profesional, monstrat că „puştii“ pot face trea piedica să-şi realizeze angajamentul
tone — cu 1.100 tone mai mult toare a consumului de lemn de ele reusesc să r Prima cunoştinfă pe care am fă bă tot atît de bună ca şi vin ţuicii luat. De pe urma îndrăznelii lor.
decît prevedea angajamentul mină. Propunerea lui a rămas xecute numai iu cut-o pe şantier a fost cu tinărul in — Ce-i eu această diferenţiere dc Prin munca lor entuziastă, vor ciş-
anual. Conţinutul de cenuşă a însă neluată în seamă. cr3lri de bună ca giner Victor Scltcll. virilă ? tiga noi familii de metalurgişti, care
fost redus cu 0,7 procente faţă Pentru ca în semestrul II să litate. — Vă interesează ultimele noutăţi — ..Cum n-a(i aflat încă? E o se vor muta mai repede în aparta
de admis, iar umiditatea, cu 0,4 de pe şantierul nostru ? adevărată istorie Să vă povestesc. mente confortabile.
procente. La preţul de cost s-a se extragă cărbune cu consum lată cîteva din ele In primul rînd Pe şrmtiend de locuinţe sini vreo A. DAV1D
de lemn cît mai redus au fost
înregistrat o economic de 497.000 am organizai munca în doua schim
lei. stabilite o seamă de măsuri buri. De curînd am început să folo- j
Cel mai mare aport la obţine eficace. Astfel, s-au prevăzut ca sim trepte şt contratrcplc prefabri-1
rea succeselor de mai sus l-au la sectoarele I, II şi IV să se cale din mozaic. Deosebit de impor A T I T U D I N I
adus colectivele sectoarelor III extindă la toate abatajele ca tant pentru noi este şi punerea in \
meră armarea metalică (mixtă).
şi II. Primul a ajuns în ultimul La sectorul III, pe măsură ce se funcţiune a poligonului de confecţio
timp să lucreze cu toate brigăzile narea planşcelor prefabricate cu go- Cuvinîul trebuie să fie cuvmt!
cu planul îndeplinit şi depăşit. Cel vor ataca noi abataje, profilul luri. Piuă în anul trecut, adnecaml
lor să fie mărit cu 50 cm p. pen
de-al doilea a sporit productivi planşcele din alte regiuni. Bincin-l Brigada artistica de duiesc şi fiţi siguri că pornit să faci o trea
tatea muncii pe trimestru cu mai tru a se evita deşeurile la lemnul (cles că acest lucru încărca deose-'. agitaţie a căminului n-o să înşel aşteptările. bă. Era firesc ca tova
de mină.
bine de 5 la sută. cultural din Băifa este Colectivul brigăzii ar răşa Benea să facă iui
Iată cîteva cifre şi fapte sem Tot la sectoarele I şi II s-a bine cunoscută in îm tistice de agitaţie a pri asemenea gest tocmai
nificative ce dovedesc că preocu prevăzut extinderea armării me prejurimi pentru reu mit cu bucurie in rin- în pragul aparifiei bri
talice a suitorilor cu profil re
parea susţinută şi sistematică şitele programe prezen aurile sale pe tov Be- găzii pc scenă ? Cine
pentru îndeplinirea principalilor dus. In plus. comitetul de partid tate. In prima etapă a nea. Un timp, dinsa a s-o înlocuiască, cine
şi-a propus să mobilizeze cu aju
indici de plan este urmată întot torul comuniştilor întregul co celui de-al Vll-lea con muncit, eu perseverentă să-i înveţe rolul in
deauna de succese. lectiv de mineri la lupta pentru curs al artiştilor ama şi şi-a adus un aport tr-un timp aşn de
Cu acestea însă, nu se poate promovarea metodelor noi de tori această formaţie a însemnat la succesele scurt ? Au încercat
brigăzii prin buna in
spune că minerii de la Petrila au muncă, a tehnicii miniere noî. în Au terminat recoltatul păioaselor Zi de odihnă fost promovată la faza terpretare a rolurilor mulţi tovarăşi să-i a-
regională.
f?.cut totul. Ei n-au folosit pe de- vederea înregistrării unui con ralc că o astfel dc com
plin o rezervă importantă ce-i sum de material lemnos cît mai In ziua de 25 Iulie la gospodăria Taban a recoltat griu de pe 40 ha. Intr-una din duminicile trecute, un Cu mai mult timp in primite. Dar. cu doua portare nu caracteri
putea conduce la realizarea unei mic. Conducerea exploatării la agricolă colectivă din comuna Vine In prezent brigăzile lucrează la tran grup de colectivişti fruntaşi din co urmă. eînd brigada de zile înainte ca forma zează tînărul de tip
economii mai mari la preţul de rîndul ei şi comitetul sindicatului rea, raionul Orăştie, s-a terminat re sportul griului la arii, eliberarea te muna Pianul de Sus, raionul Sebeş, agitaţie amintită îşi cu ţia să se prezinte In fa nou, că ea aduce pre
cost. Şi anume, este vorba de au fost îndrumate să rezolve cu renului de pale şi căratul finului. împreună cu cadrele didactice ale cerea pas cu pas pres za regională de la Si- judicii formaţiei ele.
reducerea consumului specific de mai multă operativitate propune coltatul păioaselor. Cu ajutorul a trei Paralel cu aceste lucrări se vor ad- şcolii de 8 ani şi lucrători ai sfatu tigiul printr-o muncă meria, sub nn pretext Totul însă degeaba.
combine, s-au recoltat 232 ha grîu şl
material lemnos. rile oamenilor muncii în această 10 ha secară. Mecanizatorii Iulian minlslra amendamente calcaroase pe lui popular din localitate au orga sirguincioasă. tovarăşa cu totul neîntemeiat, Tovarăşa Benea nu s-a
Elena Benea, casieră la
tovarăşa Bcnea a lăsat
Recent, cu ocazia unei şedinţe nizat o zi de odihnă in staţiunea lăsat convinsă, nu a
plenare a comitetului de partid direcţie şi să organizeze mai bine Donclu, Simion Bogolea, Iile Fărcaş, o suprafaţă de 200 ha şl se vor exe Geoagiu-Băi. E M. Băi(a-C tăciune şti, lucrurile... baltă. Adică vrut să înţeleagă că
întrecerea socialistă pentru redu
cuta ogoare adinei de vară.
pe exploatare, s-a arătat că la cerea consumurilor specifice. ajutaţi de şeful brigăzii de tractoa şi-a exprimat do rin (a n-a mai vrut sa parti are obligaţii morale
acest capitol a fost înregistrată re Nicolale Târtărean, au reuşii să dc a face parte dintre cipe în brigadă. Ln ur faţă de cuvintul dat,
Cu alte cuvinte, recenta plenară recolteze
o depăşire cu 8,5 la sută. Care a comitetului de partid a arătat suprofeţe aproape egale. membrii formaţiei. ma urmei, ar putea a- faţă dc ccilal{i membri
—
Mi-ar place tnre
este explicaţia? că există posibilitatea reală ca In continuare tractoarele vor trece înfrumuseţează oraşul firma cineva, munca ai brigăzii de agitaţie.
In primul rînd trebuie amintit la executarea ogoarelor adinei de mult să apar pe scenă cultural educativă nu e Ne întrebăm şi ar fi
faptul că nu s-a acordat o aten In semestrul II al anului să se vară, la semănatul culturilor furaje Comitetul executiv al Sfatului popu parare a străziî Morişoara pe o dis cu brigada artistică dc obligatorie. poli să bine să se întrebe şt
înregistreze economii şi la consii
ţie suficientă extinderii armării mul de lemn de mină. Aplicarea re In mirişti şl la treierat. Cu mult lar orăşenesc Vulcan manifestă preo tantă de 520 metri Lucrările le exe agitaţie... participi in calitate de tovarăşa Benea : oaie
metalice în abataje. Din cele întocmai a măsurilor stabilite entuziasm au lucrat şl colectiviştii cupare pentru înfrumuseţarea şi gos cută o echipă de muncitori condusă — Lucrul e posibil, interpret in cadrul for colectivul unde munceş
30.000 tone cărbune prevăzute a constituie o cale sigură spre suc din G.A.C. Vinerea. Prlntr-o bună podărirea localităţii. S-au întreprins de tov. Nicolae Stoica i-a răspuns instructorul. maţiilor dc amatori teV organizaţia U.T.M
se extrage în perioada amintită organizare a muncii, cele trei brigăzi în acest scop o serie de acţiuni. Bu Cu sprijinul cetăţenilor şi la îndem Dar sa ştii că nu e sau nu, cum vrei. Lu din care face parte,
c-j o asemenea armare, s«au ex ces. de dmp, tn numai B zile au recol năoară pe strada Crividia s-au făcut nul deputaţilor s-au amenajai in ju uşor. Ca să vii după o- crurile nu stau insă toii cunoscuţii ei, ce
tras abia 17.000 tone. Apoi n-a ţj)upă corespondenta tov. D. tat, pus In dăl şl greblat, grîu de lucrări de întreţinere a păr{ii carosa rul blocurilor şi pe străzi mari su rele de producţie la re tocmai aşa. E vorba părere au despre o
existat întotdeauna o aprovizio ţONAŞCU de la E. M. Pe pe o suprafaţă de 180 ha. bile pe o distantă dc cca. 600 m. De prafeţe de zone verzi La îndemnul petiţii. deci să depui e- aici dc conştiinţă, de asemenea atitudine ?
nare judicioasă a abatajelor cu trila) Brigada a IlI-a condusă de Simion curînd s-au începui lucrările de re- deputatului Nicolae Hafegan cetăţenii f ort uri în plus, c nevoie respectul pe care-l da V. CHI$
circumscripţiei electorale nr. 42 au dc o pasiune adevărată, torezi colectivului ce (dup5 o coresponden
amenajat spaţii verzi pe cca. 300 mp. dc voinţă şi seriozitate. te-a primit in rîndtt- ţă trimisă redacţiei
Lingă stafia C.F.R. se lucrează dc — Am să mă stră rile sale şi cit care ax de tov. M arin Stan).
Creşterea productivităţii muncii — asemenea la amenajarea unei zone
verzi pe un teren viran.
In acelaşi timp salariaţii l.G.O. Ecuaaomiile laminaturilor
factor de bază în sporirea producţiei Vulcan dau atenţie întreţinerii zonelor aplicat anul acesta o serie de măsuri tehnice şi organizatorice
La laminorul de produse finite de la C.S. Hunedoara s-au
verzi şi plantărilor de flori.
care au permis obţinerea unor indici sporiţi de utilizare a
AUREL HOZU
corespondent agregatelor şi pe această bază s-a depăşit planul de producţie.
Paralel cu aceasta s-a manifestat mult interes pentru reduce
Rezultate sub posibilităţi rea continuă a preţului de cost. Rebutul a fost redud lună de
lună ; combustibilul a fost cu chibzuinţă gospodărit. De aseme
La cooperativa meşteşugărească ză a fost numărul mare de absente Simpozion „Aurel Vlaicu" nea, unele piese scumpe au fost înlocuite cu altele mai ieftine.
„Retezatul* 1 din Haţeg, anul acesta motivate si nemollvate de la lucru. La laminorul de 800 mm se practică noi metode de regenerare
La Sfatul popular regional a fost
sarcina de creştere a productivită Este suficient să arătăm că în şase organizat zilele trecute, un simpo a cilindrilor uzaţi; la laminorul de 650 mm a început să se în
ţii muncii a fost realizată doar In locuiască cilindrii de oţel cu cilindri de fontă. Toate acestea au
luni au fost înregistrate 55 învo zion Închinat pionierului aviaţiei ro-
proporţie de 93,2 la sută in ramura mîneşti — Aurel Vlaicu, fiu al me făcut ca Ia preţul de cost Iaminatoril de Ia lamlnoarele de pro
iri si concedii fără plată şi 39 de ab
Industrială şi 90.8 la sută In ra leagurilor hunedoiene. Cu acest pri duse finite să înregistreze în primul semestru al anului eco
sente nemotivate, cifră ridicată dacă nomii de aproape 9 milioane lei.
mura neindusbrială. Cele mai slabe lej, tov. Traian Bălan, profesor, a
se raportează la numărul total de
rezultate au fost înregistrate în sec vorbit în fata a numeroşi partici
lucrători ? au fost numeroase şi ca panţi despre viata si activitatea emi
ţiile de cojccărie — blănărie din Prin buna organizare a muncii
zurile de neutilîzare Integrală a tim nentului inventator, constructor şi
Haţeg, cojocărie din Baru Mare si aviator. Expunerea a fost urmată
pului afectat pentru luoru, Pe de altă Lucrătorii secţiei de descărcare dc realizeze o descărcare de 165,6 tone
reparaţii încălţăminte. de lecturi din corespondenţa Iul Au la preparalia de cărbuni PetrUa, au
parte, conducerea cooperativei nu s-a pe post. In acelaşi timp luarătortt
Nerealizarea sarcinii de creştere a rel Vlaicu. înregistrat noi succese in producţie.
preocupat în suficienta măsură de ri dc aici au redus consumul de ener
productivităţii s-a datorat In primul In încheierea simpozionului a fost Prin buna organizare a muncii, schim
dicarea calificării profesionale a noi prezentcţlă expoziţia „Aspecte din bul condus de Paul Vasile şi-a depă gic cu 0,4 Kw, contribuind astfel din
rind slabei organizări a muncii in
lor luorătorl cooptat! în cooperativă. viata Iui Aurel Vlaicu", organizată şit în a doua decadă a lunii Iulie plin la realizarea planului pe întreaga
unele secţii (cojocărie-blănărie), pre de Muzeul regional din Deva.
Toate acestea au făcut ca în primul productivitatea planificată, reuşind să preparatîe.
cum şl insuficientei aprovizionări cu
semestru al anului cooperativa să
materiale, cura a fost cazul secţiei
nu-$i realizeze iarcina planificată de
confecţii pentru bărbaţi oategoria a
creştere a productivităţii muncii.
12-a. curelarte şi altele. O altă cau-
Recent, conducerea cooperativei, la
indicaţia organizaţiei de partid, ana-
Prin valorificarea rezervelor interne lizînd temeinic cauzele care au creat
această stare de fapte, a scos în
evidentă rezerve interne insuficient
In primul £emeslru al anului Ex a făcut ca in primul semestru sarci Aplicarea noilor metode de ex
ploatarea minieră Deva şi-a îndepli nile planificate pe întreaga exploatare ploatare folosirea la întreaga capaci valorificate şi a elaborat un plan
nit planul productivităţii muncit în in ceea ce priveşte extracţia de mi tate a maşinilor moderne introduse concret care prevede constituirea
proporţie de 105,6 la sută, înregistrînd nereu să fie îndeplinite în proporlie in producţie, impun şi o înaltă califi unui colectiv format din cei mal
o creştere de 4 la 6Ută fată de pe de 102,3 la sută. care, De aoeea conducerea exploa buni teluiicieni, colectiv care să ana
rioada corespunzătoare a anului tre Şi minerii de la lucrările de in tării si comitetul sindicatului, la in
cut. Această realizare este rezultatul vestiţii au înregistrat în primul se dicaţia comitetului de partid, au or lizeze fiecare secţie in parte şi să
eforturilor depuse de tntreguj colec- mestru o productivitate ridicată. La ganizat cursuri de ridicare a califi ia măsurile corespunzătoare pcM.ru
tiv pentru îndeplinirea ritmică şi la aceste lucrări productivitatea muncii remedierea deficientelor semnalate.
cării diferenţiale pe meserii. La
toii indicii a sarcinilor planificate, a a sporit mai ales pe seama mecani aceste cursuri minerilor si celorlalţi Au fost luat? năsuri $i In vederea
valorificării rezervelor interne exis zării principalelor lucrări miniere. lucrători din exploatare li se predau ridicării calificării profesionale a
tente în exploatarea noastră. Câutînd Astfel, folosind la capacitatea maxi cunoştinţe profesionale, menite să le
să Îmbunătăţească . procesul de pro mă perforatorul B.U.-l timpul de per noilor meseriaşi cooptaţi tn coope
ducţie. echipele de mineri, sub în forare a găurilor a fost simţitor re ridice calificarea pentru a putea fo rativă. de aprovizionare ritmică cu
drumarea maiştrilor, şl-au organizat dus. Preocupările pentru introducerea losi maşinile şi utilajele din dotare materialele necesare a unităţilor, de
la întreaga capacitate şi să aplice in
temeinic locurile de muncă, folosind lelmicii noi In producţie s-au concre îmbunătăţire a îndrumării şi contro
din plin timpul afectat pentru lucru. tizat si prin dotarea echipelor de mi producţie cele mai noi metode de
muncă. Trebuie spus însă că această lului in secţiile cooperativei.
La indicaţia oomitetuJul de partid, neri de la înaintări cu maşini de în
conducerea exploatării a luat măsura cărcat. Folosind Ja întreaga capacitate importantă rezervă de creştere a pro Există toate premisele pentru ca
ductivităţii munoLi n-a fost încă su
creării unor echipe de deservire care maşina de încărcat şl organizîndu-si la cooperativa „Retezatul*' din Haleg,
ficient valorificata in exploatarea
aprovizionează în bune condîtiuni bine munca eohipa condusă de productivitatea muncii să crească,
locurile de muncă. Astfel, echipele Gheorghe Pascal şl-a depăşit planul noastră, că la şcolile de calificare
mulţi absolvenţi au obţinui note me Pentru aceasta conducerea coopera
de mineri au toate materialele nece cu 6,8 procente, Organizarea judidoa.
diocre. Comitetul sindicatului, comi tivei trebuie să se ocupe îndeaproa
sare în Imediata apropiere a locurilor să a muncii a stat şl la baza rezulta
tetul U.T.M. si conducerea exploa
de munefl, nemalfllnd nevoiţi sfi telor obţinute de eohipa condusă de pe de ridicarea calificării profesionale
tării ar trebui să găsească cele mai
piardă timp pentru procurarea lor. loan Juica II care, lucrînd la exca- a tuturor lucrătorilor, să urmărească
adecvate forme pentru continua ri
Aşa 6e face că numeroase eohipe de varea suitorului din axul puţului îndeaproape îndeplinirea exemplară a
dicare a nivelului de pregătire pro
mineri, care lucrează îp abatajele nou, şl-a depăşit sarcinile planificate
fesională a minerilor, in special In măsurilor luate în vederea creşterii
cotorului II, cum sînt cele conduse cu 11,2 la sută, îar echipa lui Con
scopul sporirii productivităţii muncii, continue a productivităţii munoll,
lIv t'.cfon GavrUS, Mirtya Botar, stantin LazâT $i-a depăşit cu 10,6 Bazinul cu apă termală de la Geoagiu-Băi, împrejurimile pitoreşti, oferă deopotrivă turiştilor cil şi celor
Iulian Marian şl alţii Şl-au depăşit procente sarcinile la executarea unor MIHAI NICULIŢA N. SBUCHEA aflafi in staţiune condiţii minunate de odihnă şi tratament.
productivitatea planificată. Aceasta lucrări de beton are. maistru miner planificator IN FOTOGRAFIE: ‘Aspect de la ştrand. Foto: V. ONOIU
t