Page 88 - 1963-07

Pag. 4 ORUMUl SOCIALISMULUI Nr. 2668

I 10-a aniversare a mişcării <V£ ii
UlîlMLLt ŞTIBI * ULTIMELE ŞTlOl + ULTlHtU 2 a >3ts
99 *
I 4
9 9
9 Sărbătorim la 26 iulie un eveni- ţionalizeze pămintul, sa lichideze ma- din tinerii noştri se pregătesc pen­ i
merit care marchează o importantă rile latilundii fi să asigure oame­ tru a deveni tehnicieni care să com­ 9
9 dală in istoria modernă a Cubei. nilor dc la sate o viaţă liberă, po­ pleteze rindutile armatei construc­ 9
9 Zece oni s-au scurs din dimineaţa sibilitatea dc o avea in permanenţă torilor Cubei noi. 9
9 în care un grup del tineri iubitori dc lucru şi condiţiuni de viaţă care Acum, in „anul organizării", re­ 9 9
9 de libertate, au atacat cazarma să-i scoată din întunericul analfa­ voluţia cu bună şi guvernul său în­
Bilanţul succeselor 9 9 „M oncada a din oraşul Santiago de betismului, mizeriei fi superstiţiilor. deplinesc importanta sarcină de or­ 9 9
Comunicai cu privire la iraiativele obţinute de patrioţii 9 posibilă penlru a demonstra că era înfăptuită in mod radical fiind li­ ganizare a Partidului unit al revo­ 4 9
In Cuba reforma agrară a fost
Cuba,
luţiei socialiste, ale cănii cadre sînt
insurecţia
împotri­
armată
9
9 va regimului care deţinea puterea chidate pentru tolodeauna marile alese cu grijă in fabrici, ateliere, 9
sud-vietnamezi 9 contrar voinţei poporului. Dictatura proprietăţi ale companiilor străine cooperative, gospodării agricole dc 9
Iripartiie de la Moscova SAIGON 25 (Agerpres). 9 9 a înăbuşit supravieţuitorii, in frun­ care deţineau milioane dc hectare, stat. birouri şi unităţi militare. mult. S-a >
singe
curajoasa
în­
in
9
in timp ce ţăranilor le lipsea chiar
Cuba
schimbat
s-a
cercare
9
fi
Agenţia de presă „Eliberarea" a 9 te cu Fidel Castro. au rămas multă fi petecul de pămînt pe care să-şi schimbat ca aspect exterior deoarece 9
9 poată avea măcar un cămin propriu.
MOSCOVA 25 (Agerpres) TASS lie, tratativele au continuat cu A. A. lor lor texlele parafate ale Tratatu­ patrioţilor din Vietnamul de sud a vreme întemniţaţi. Dar sămînţa fu­ s-an construit — cum am arătat — 4
transmite textul integral al comunica­ Groniiko, ministrul afacerilor externe lui. Semnarea Tratalului urmează dat publicităţii un comunicat în care 9 9 sese aruncată fi aceiaşi oameni de Astăzi există gospodării agricole dc localităţi întregi care înlocuiesc f *
tului dat publicităţii la Moscova: al UR.S.S. In timpul acestor trata­ să aibă loc in curînd la Moscova. se arată că in primele şase luni ale f la „M oncada", reuniţi din nou, au stat unde au răsărit noi aşezări în­ mizerabilele cocioabe de altă dată.
.La 14 iulie, la Moscova an sosit tive conducătorii delegaţiilor au fost Şefii celor trei delegaţii au căzut 9 debarcat in decembrie 1056 la „Las zestrate cu toate cele necesare: şco­ S-au ridicat spitale la sale fi in
W. A. Harriman, secretar de stat aiuvali de consilierii lor. de aoord că Tratatul cu privire la acestui an, forţele patriotice din zece 9 Coloradas* pentru a iniţia glorioasa li, teatre, centre dc cultură, parcuri zonele muntoase: in fiecare colţ al
adjunct al Statelor Unite şi lordul Tratativele s-au desfăşurat înlr*o Interzicerea experienţelor cu arma provincii din partea de răsărit a Viet­ 9 9 campanie din munţi care avea să fi dispensare medicale. ţării s-an deschis şcoli, incepind cu
Hailsham, ministru pentru problemele atmosferă caldă, de lucru. S-a nucleară constituie un prim pas im­ namului de sud au participat la peste 9 pună capăt dictaturii fi să instau­ Dar, aceste mase ţărăneşti, elibe­ marile cazărmi militare transfor­
silinţei si tehnicii al Marii Britanii, ajuns la un acord asupra tex­ portant spre destinderea Încordării 1.000 de acţiuni. In timpul acestor 9 reze, in zorii anului 1059, un guvern rate de exploatare, trebuiau să fie mate în vesele orăfcle de şcolari.
reprezentanţi speciali ai preşedintelui tului tratatului cu privire la in­ internaţionale şl întărirea păcii şl lupte au fost ucişi, răniţi sau luaţi pri­ 9 popular. eliberate fi de ignoranţă, şi. iată Cuba s-a schimbat fi sub aspec­
S.U.A. si primului ministru al Re­ terzicerea experienţelor cu arma 6peră că în această direcţie va fl 9 Cu ce bilanţ se poate prezenta că o armată de tineri şi virstnici tul moral. Poporul său arc o con­
gatului Unit, împreună cu consilierii nucleară In atmosferă, In spaliul cos­ realizat un nou progres, zonieri 3.455 de militari dlemiştl. 9 < poporul cuban după acefti patru ani înarmaţi doar cu un creion fi un ştiinţă revoluţionara; el sprijină pe
lor. DI. Harriman si lordul Hails­ mic şi sub apă. Textul tratatului se Printre cel ucLşt se află 18 militari in care viaţa sa a intrat pe un fă- caiet au inundat satele, munţii, aşe­ deplin guvernul fi pe conducătorii
Sofii celor trei delegaţii au discu­ 9
ham au fost primiţi de N. S. Hruş- publică separat, concomitent cu pu­ americani şl 63 de ofiţeri dlemiştl. gaf cu totul nou f Bilanţul este de­ zările pescarilor fi minerilor pentru săi. Poporul Cubei este gata să
tat propunerea sovietică cu privire 9
clov, preşedintele Consiliului de Mi­ blicarea comunicatului. El a fost pa­ la un pact de neagresiune dintre In aceeaşi perioadă torţele patrio­ 9 sigur pozitiv. Au fost ani de muncă a desăvîrşi. în faţa privirilor ului­ apere cuceririle revoluţiei cu aceia­
niştri al UR.S.S, sub preşedinţia că­ rafat la 25 iulie de A. A Gromiko, 9 grea penlru a face din Cuba slab te ale lumii întregi, lichidarea totală şi hntarire şi cu acelaşi avint eu care
participanţii la Organizaţia tratatului tice au doborlt 15 avioane şl au ava­ 9
ruia la 15 iulie a avut loc prima din dl. Harriman si lordul Hailsham. Dl. capitalişti a analfabetismului in mai puţin de construieşte viitorul său luminos.
nord-atlantic sl participanţii la Tra- riat alte 19, precum şl 113 maşini 9 dezvoltată, exploatată de
Intilnirile consacrate discutării pro­ Harriman şi lordul Hailsham, precum fi ff/»<7(îî lor, o ţară care să mear­ un an. La a zecea aniversare a lui „26
latul de la Varşovia. Cele trei gu­ 9
blemelor legate de încetarea expe­ si consilierii lor vor pleca In curînd amlibie şl 13 buldozere folosite la gă nestrămutat înainte pe calea con­ In aceeaşi perioadă de timp. ' am iulie“ ne vom întruni din nou în
verne au căzut de acord să Informe­ 9 fost siliţi să punem mina pe arme
rienţelor nucleare şi altor probleme din Moscova pentru a informa asu­ construirea şoselelor şl Instalaţiilor 9 struirii socialismului. piaţa „Jose Marti”. Poporul entu­
de Interes reciproc. între 16 Şi 25 iu­ pra tratativelor $1 a remite guverne- ze pe deplin pe aliaţii lor din cele militare. Ele au distrus 40 de sate 9 Fiecare din aceşti ani a purtat o pentru a respinge invazia mercena­ ziast va asculta cuvintul conducăto­
două organizaţii oj privire la aceste 9 rilor. Am ciştîgat fi această bătă­ rului său suprem, comandantul Fidel
strategice, ellberind populaţia adusă !denumire după sarcina fundamentală lie. Invazia a fost zdrobită, iar in­
tratative şl să se consulte cu el asu­ 9 care trebuia realizată 1959 a fost Castro. Poporul cuban ştie că ochii
Texfu! Tratatului cu privire acolo cu forţa de către autorităţile 9 „anul libertăţii° ,* 1960 — al refor­ vadatorii făcuţi prizonieri. A fost
pra continuării discutării acestei pro­
diemiste. 9 9 mei agrare; 1961 a trecut in isto­ prima infringere a imperialiştilor pc lumii sînt aţintiţi asupra insulei din
la interzicerea experienţelor bleme, fn scopul realizării unul acord In regiunile eliberate, se arată fn 9 rie ca „anul educaţiei" ; 1962 a fost pămînturile Americii. Marea Caraibilor care este „Primul
Industrializarea ţârii constituia dc
satisfăcător
totî
participanţii.
pentru
9
comunicat, comitetele locale ale 9 anul industrializării fi acum, in teritoriu liber al 'Americii . $i din
A avut loc, de asemenea, un scurt 9 asemenea o altă mare necesitate.
cu arma nucleară tn atmosferă, schimb de păreri cu privire la alte Frontului naţional de eliberare au Îm­ 9 1963, ne străduim să îndeplinim Este limpede ca acest lucru nu se nou poporul întreg va repeta, ală­
măsuri îndreptate spre slăbirea Încor­ părţit ţăranilor pămintul $1 au repa­ 9 sarcinile ce revin „anului organi­ poate realiza peste noapte, dar se turi de conducătorii săi, strigătul care
zării .
9
în spaţiul cosmic şi sub apă dări!". rat circa 40 de şcoli. 9 9 Reforma agrara era o necesitate fac totuşi progrese continue Zi dc străbate întregul continent latino-
9 imperioasă. Pe pămînturilc Amcricii zi se ridică noi fabrici, cu maşini american: „Patria sau moartea!.
MOSCOVA 25 (Agerpres). — cleară in almosferă, in spaliul cos­ 9 Latine nu se poate realiza o ade­ şi utilaje achiziţionate in ţările so­ Vom învinge /*.
Agenţia TASS transmite textul in­ 9
mic şl sub ap«i, doi publicităţii ia In Constitui de Securitate 9 vărata revoluţie fără legi care să na­ cialiste frăţeşti unde. totodată, sute LUIS ROLiANDO CABRERA 9
tegral al Tiatatului cu privire la in­
Moscova. 9 4
terzicerea experienţelor cu arma nu­ 9 ► ^ %
Colonialismul portughez
Guvernele Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, Regalului Uni! CUBA. Nava so­
pe banca acuzaţilor vietică „Cosmo­
al Marii Britanii şl Irlandei de nord, Statelor Unite ale Americil, denu­
mite mai jos ,.participante iniţiale", naut" a sosit în
proclamtnd ca principal ţel al lor realizarea cit mai grabnică a unu) NEW YORK 25 (Agerpres). Generale şi ale Consiliului de Secu­ porlul „La Coubre"
acord cu privire la dezarmarea generală şi totală sub un slrict control La 24 iulie, Consiliul de Securitate ritate, guvernul portughez a Încălcat cu o încărcătură
internaţional in conformitate cu scopurile Organizatei Naţiunilor Unite, a conlinuat discutarea problemei si­ Carta O.N.U. A sosii momenlul ale­ de camioane, bum­
rare ar pune capăt cursei Înarmărilor şi ar înlătura factorii stimula­ tuaţiei din coloniile portugheze din gerii, a spus delegatul Ghanel. Con­ bac, hîrtie, plumb,
tori ai producţiei şi experimentării tuturor tipurilor de arme, Inclusiv Africa. La şedinţele Consiliului de siliul de Securitate trebuie să aleagă aluminiu, sulfuri,
a armei nucleare, Serurilale au fost Invitaţi să ia parte Intre opresiunea portugheză asupra piese de rezervă
năzuind să obţină încetarea pentru totdeauna a tuturor exploziilor miniştrii de externe al Liberiei, Sie- Africii şi libertatea, dreptatea şt pentru automobile
experimentale cu arma nucleară, pe deplin hotărite să continue tratati­ rel Leone, Tunisiei şi Portugaliei, demnitatea popoarelor din Angola, şi alte mărfuri.
vele în acest scop şi dorind să pună capăt infectării mediului încon­ precum şi ministrul de finanţe al Re­ Mozambic, Guineea zLsă portugheza. „ Cosmonaut"-ul
jurător cu substanle radioactive, au căzut de acord asupra următoarelor: publicii Malgaşe. In şedinţa de dimi­ El a propus ca Consiliul de Securitate este cel mal mo­
neaţă, primul a luat cuvîntul minis­ să ceară Port u gal iei să Iniţieze ime­ dern cargobot din
ARTICOLUL I trul dc externe portughez, Franco diat tratative ou reprezentanţii po­ flota comerciala
t. — Fiecare participant la prezentul Tralat se obligă să Interzică, Nogueira, care a încercat să justifice poarelor din coloniile sale pentru sovietică. ,.Cosmo­
să prevină şi să nu efectueze nici un fel de explozii experimentale cu politica colonială a Portugaliei, pre- trans-ferarea puteri) acestor popoare. nautul are ne­
arma nucleară şi orice alte explozii nucleare în orice loc aflat sub juris­ tinzînd chiar că ea ar corespunde El a cerut Consiliului de Securitate voie de numai 12
dicţia sau controlul său: Cartei O.N.U. E! a calomniat mişca­ să decreteze un embargo totaj asu­ zile pentru a stră­
rea de eliberare din coloniile portu­ pra livrărilor de arme Portugaliei $1 bate distanţa Riga
a) In atmosferă ; dincolo de Umilele ei, inclusiv spaţiul cosmic; sub
gheze si a „acuzat" o serie de ţări să hotărască suspendarea acestei ţări —Havana.
apă, inclusiv apele teritoriale şi marea liberă şl
africane că sprijină lupta de elibe­ din Organizaţia Naţiunilor Unite, în In foto: Vasul
b| In orice alt mediu, dacă o asemenea explozie provoacă căderi ra­
rare a popoarelor care se află sub conformitate cu articolul cinei al „Cosmonaut**, an­
dioactive dincolo de limitele fronlîerolor teritoriale ale statului sub Ju­
jugul colonialiştilor Rortughezl, Din Cartel. corat în portul „La
risdicţia sau controlul căruia se efectuează o asemenea explozie. Tot­ cuvintarea reprezentantului regimu­ In şedinţa de dupâ-amlază au luat Coubre". Poate fi
odată se are In vedere faptul că pro ş ederile accslul sutpunct nu trebuie lui salazarist a reieşit dar că Por­ OJvtntul reprezentanţii Braziliei şl văzuta o puterni­
să prejudicieze încheierea unui acord core să ducă la interzicerea pen­ tugalia nu Intenţionează să Îndepli­ Fillplnelor. Condamntnd politica colo­ că macara fabri­
nească holărfrile Adunării Generale nialistă a Portugaliei, delegatul Bra­
tru totdeauna a tuturor exploziilor nucleare experimentale, Inclusiv toate cată In Ungaria, a
a ONU. sl refuză să acorde Inde­ ziliei. Geraldo de Carvalho Silos, a cărei capaoitute
exploziile de acest fel sub pămînt, acord spre încheierea căruia vor
pendentă popoarelor din coloniile declarat că situaţia care s-a creat de ridicare este de
tinde participanţii, aşa cum au dccla ral în preambulul prezentului Tratat. portugheze. în Africa, ca urmare a aeestel pol‘t- 125 tone.
2. — Flecare participant la prezentul (ratat se obligă ca pe viitor A luat apoi cuvîntul delegatul Gha. tiot. pune în pericol pacea $1 secu­
să se reţină de la Incitarea, încu rajarea sau participarea sub orice nel, Alex Quaison Sackey, tn calitate ritatea lumii. Reprezentantul flllpl-
de membru nepermanent al Consiliu­ nez a stigmatizat la rîndul 6âu poli­
formă la efectuarea oricăror explozii experimentale ai arma nucleară
lui de Securitate. El a declarat că tica colonială a Portugaliei, subliniind
şl a oricăror alte explozii nucleare, in orice loc, care s-ar efectua In Portugalia sfidează marşul triumfal că ea este „un exemplu claslo de co­ In legăfură eu Incidental Intensificarea tulburărilor rasiale în S.U.A.
oricare din mediile menţionate Ia punctul 1 al prezentului articol sau aj Africii spre libertate. Refuzlnd să lonialism care ascunde exploatarea de la ambasada cubană
anterior
fost
condamnaţi
arestaţi
au
ar avea consecinţele arătate In acest punct 1. se conformeze hotărlrilor Adunării sub - paravanul misiunii civilizatoare". la Londra NEW YORK 25 (Agerpres). fost marcată la pedepse variind între 30 |1 80 d®
miercuri
Ziua
de
a
ARTICOLUL II printr-o oreştere sensibilă a tensiunii 2lle de închisoare.
LONDRA 25 (Agerpres). raslaJe la New York şl în alte oraşe
1. — Fiecare participant la prezentul Tratat poate propune amen­ Naţionalizări propuse de comunişti Guvernul englez a exprimat guver­ Autorităţile au Intensificat repri­
damente la acest Tratat. Textul oricărui amendament propus se prezintă nului cuban regrete tn legătură cu ale Statelor Unite, transmite agenţia marea demonstraţiilor antlra6iste pe
Franoe Presse. Sute de demonstrantă
guvernelor depozitare care îl distribuie tuturor participanţilor la Tratat. în Adunarea Naţională franceză Incidentul care a avut loo la 20 au continuat la 24 iulie să blocheze întreg teritoriul Statelor Unite. Nu­
Apoi, dacă acest lucru va fl cerut de o treime sau mal mulţi dintre Iulie, clnd persoane necunoscute au meroase arestări au fost operate fn
Intrarea Intr-unui din marile şantiere
participanţii la Tratat, guvernele depozitare vor convoca o conferinţă ia PARIS 25 (Agerpres). — băncile: Bajique de Paria, Banque pătruns în ambasada cubană de la din New York pentru a protesta îm­ diverse localităţi americane. In du-i
care vor Invita pe toţi participanţii fa Tratai, pentru examinarea amen­ Potrivit reialfirilor ziarului ,,1'Huma- des Pays Bas, Union PaLrlsienne şi de Londra încercând sa efectueze o per­ potriva discriminării rasiale praotl- da represiunilor, însă, lupta populaţie!
damentului respectiv. nite". grupul parlamentar eomunist grupul Rothsohild realizează profituri cheziţie Ih clădirile ambasadei şi au cate pe numeroase şantiere de con- de culoare pentru drepturile sale Bd
2. — Orice amendament la prezentul Tralat trebuie să fie aprobat din Adunarea Naţională franceză a considerabile orîentînd activitatea avut o atitudine brutală faţă de am­ struotie din acest oraş. 54 de demon­ Intensifică zl de zl. Potrivit relatări*
prin majoritatea voturilor tuturor participanţilor la Tratat, Inclusiv vo- prezentat un proiect de lege privind acestor ramuri Industriale atit de basadorul Cubei, Dr. Federico de stranţi au fost arestaţi. Agenţia Fran­ lor agenţiilor de presă, miercuri au 1
turlte tuturor participanţilor inllîati la Tratat. Amendamentul Intră Sn nalionalizarea prospecţiunilor, ex­ Importante pe o cale care nu are Cor'dova Castro. La 24 Iulie ambasa­ ce Presse relevă ci tribunalele ame­
vigoare pentru toţi partirlpanţil la Tratat după ce Instrumentele de ra­ ploatării şl prelucrării zăcămintelor nimic comun ou necesităţile reale ale dorul a vizitat Ministerul Afacerilor avut loc demonstraţii antiraslste la
tificare vor fl date spre păstrare de majoritatea tuturor participanţilor de uraniu, thoriu şi beriliu, precum eaonomld franceze şl ale progresu­ Externe al Angliei, unde 1 s-au pre­ ricane şl-au înăsprit sentinţele pro­ ChartesLon, Cambrldge (Maiyland),
şi naţionalizarea preluerărll combus­ lui social. In expunerea de motive zentat scuze, anunţă agenţia Associa­ nunţate împotriva participanţilor la St, Augustine (Florida), Plttsb'urgh,
ta Tratat, Inclusiv instrumentele de ratificare ale tuturor participanţilor
tibililor nucleari. Proiectul prevede, 6e arată că, începfnd din 1959, cea ted Press,
Iniţiali la Tratat. demonstraţiile antiraslste. Astfel, la Blrmingham (Alabama) şl In alte
de asemenea, organizarea $1 dezvol­ mai mare parte din bucjetu] Fran­ Smithers, subsecretar de stat în 24 iulie un număr de demonstranţi
ARTICOLUL III tarea unei Industrii naţionale a e- ţei este absorbit de folosirea ates- Ministerul Afacerilor Externe, l-a ru­ oraşe din S.U.A.
nergiei atomice tn scopuri paşnice. tel energii în scopuri militare, Iar gat pe ambasador să transmită gu­
1. — Prezentul Tratai va fl deschis spre semnare tuturor statelor.
Autorii proiectului menţionează comisariatul pentru Energia atomică
Orice stat care nu va semna prezentul Tratat înainte de Intrarea Iul fn vernului cuban că guvernul englez
că această naţionalizare este nece­ tinde din ce în oe mal mult să ser­
vigoare, In conlormitate ai punctul 3 al prezentului articol, poate regretă acest Incident şi să somunice
sară intrucît, eu sprijinul autorită­ vească drept auxiliar al grupurilor
adera la el oricfnd. că se va efectua o cercetare amă­ Scăderi masive la bursele de acţiuni
ţilor, numeroase întreprinderi Indus­ industriale şl bancare.
2. — Prezentul Tratat urmează a II ratificat de statele care l-au sem­
triale ca : Saint-Gobaln, Pechiney, TLnînd seama de Interesele cele nunţită a împrejurărilor atacului. din Japonia
nat. Instrumentele de ratificare şl documentele cu privire la aderare tre­
Thomson-Hudson, Schneider, Air Ll- mal urgente ale economiei franceze, Smithers l-a încredinţai pe ambasa­
buie să fie predate spre păstrare guvernelor statelor — participante Ini­
quide etc., controlate tn special de grupul parlamentar comunist a de­ TOKIO 25 (Agerpres). ziţionării de acţiuni străine anunţate
ţiale U Tralat — Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Regatul Unit dorul Cubei că vor fi luale toate mă­
pus încă de mai multă vreme şl După cum relatează agenţia Associa­ fn mesajul preşedintelui Kennedy.
al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americil — care, surile posibile pentru a împiedica re­
alte proiecte de lege privind naţio­ ted Press, oa urmare a măsurilor La Tokio aproape ţoale valorile alt
prin prezentul Tratat, sînt desemnate drept guverne — depozitare. nalizarea industriei chimice, alumi­ petarea unor aslfel de incidente re­
O nouă grevă anunţate de preşedintele Kennedy In scăzut cu 5 pină la 18 yeni.
3. — Prezentul Tratat va Intra tn vigoare după ratificarea Iul de că­ niului sl a unor bănci. gretabile. mesajul său speciaj cu privire la Ministrul japonez al llnanţelor, Ku-
tre toţi participanţii iniţiali şi după predarea de către aceştia — spre apărarea dolarului, la bursele de ac­ kuel Tanaka, a recunoscut că masu­
păstrare — a instrumentelor de ratificare. a constructorilor
ţiuni Japoneze s-au înregistrat cele rile amerloane vor avea efecte ne­
4. — Penlru statele alo căror Instrumente de ratificare sau documente italieni mai mari scăderi de cursuri din anul gative asupra economiei Japoneze. In
ni privire la aderare vor ii predate spre păstrare după Intrarea tn vi­ Paiul din ochiul vecinului... 1953. Guvernul japonez a exprimat o presa Japoneză au început să apară
goare a prezentului Tratat, el va intra In vigoare în ziua predării spre „serioasă îngrijorare" In legătură cu articole în care se deplînge faptul
ROMA 25 (Agerpres). Intr-o scrisoare a- nu recunosc aceste ele nu şi-au cîştigat
păstrare a instrumentelor lor de ratificare sau documentelor lor cu pri­ această situaţie. La burse s-au efec­ că economia Japoniei este atlt de
La 25 iulie a avui loc a doua gre­ dresată recent Senatu­ drepturi".,. încă drepturi egale cu
vire Ia aderare. tuat vînzărl masive de acţiuni de dependentă de capitalul străin, în spe­
vă naţională de 24 de ore a construc­ lui american, preşedin­ Grija ziarelor ame­ bărbatul, dar nu suflă
5. — Guvernele depozitare Informează neîntîrziat toate statele care torilor italieni, la care au luat parte teama noilor impozite asupra achi­ cial de cel american.
tele Kennedy a cerut ricane pentru asigura­ nicio vorbă despre si­
au semnat şi au aderat Ia prezentul Tratat despre data fiecărei semnări, aproape un milion de oameni ai mun­ ratificarea unor con­ rea de drepturi oa­ tuaţia femeilor ameri­
dala predării spre păstrare a fiecărui Instrument de ratificare şl docu­ cii.
venţii internaţionale menilor din... alte ţări, cane, Are Insă grijă
ment de aderare, data intrării în vigoare a prezentului Tratat, data pri­ Greviştii lupta pentru îmbunătăţirea privitoare la drepturile este înduioşătoare. In­ să ne-o spună ziarul
mirii oricăror cereri cu privire la convocarea unei conferinţe, precum şl situaţiei lor materiale şi pentru a se omului. Scrisoarea la­ tr-adevăr Constituţia New York Herald Tri­
despre alte înştiinţări. acorda sindicatelor lor dreptul de a In ţările Pieţei comune dreptul la grevă
să să se înţeleagă că S.U.A. vorbeşte despre bune*". In S.U.A, ara­
R. — Prezentul Tratat va fl înregistrat de guvernele depozitare In con- avea nu numai organizaţii naţionale, drepturi egale pentru
ratificarea acestor con­ tă ziarul, „femeile slnt este interzis sau restrîns
formilale cu articolul 102 al Cartel Organizaţiei Naţiunilor Unite. provinciale $1 orăşeneşti, cl şl orga­ cetăţeni de categoria
nizaţii sindicale la locul de muncă, venţii ar constitui doar
ARTICOLUL IV pe şantiere o simplă formalitate, Notă externă a doua" i in S.U.A. nu PARIS 25 (Agerpres). ţia fn vigoare interzice sistarea mun­
intrucît tn S.U.A. nu există prevederi legale Discuţiile care au loc în momentul cii la căile ferate, postă şl telecomu­
Prezentul Tratat are o durată nelimitată. Totodată trei mari centrale sindi­ de fată în Franţa în jurul proiectului
se pot pune pasă-mi-te pentru apărarea drep­ nicaţii. In Belgia, pentru a declara
Fiecare participant la prezentul Tratat, în exercitarea suveranităţii cale din ţară — Confederaţia Gene­ asemenea probleme, turilor femeilor în ce de lege guvernamental de limitare a grevă, oamenii muncii di.n serviollle
sale de stat, are dreptul să se retragă din Tralat, dacă va hotărî că rală a Muncii, Confederaţia Italiană cum sînt cele fn le­ totî oamenii, dar de la priveşte vechimea fn dreptului la grevă fn serviciile publi­ publice trebuie să obţină consimţă­
împrejurări excepţionale legate de conţinutul prezentului Tratai au pus a Sindicatelor oamenilor muncii şl gătură cu drepturile oe se află scris pînă muncă, plata concedii­ ce $i puternica opoziţie cu oare el mântul autorităţilor O situaţie ase­
In pericol Interesele supreme ale ţării sale. Despre o asemenea retra­ „Uniunea Italiană a Muncii". care omului. „Constituţia la ce se intîmplă „în lor i în 30 de state a- a fost intimpinat readuc fn atenţie mănătoare este şi în Luxemburg. In
gere el trebuie să Informeze cu trei luni înainte pe toţi ceilalţi partici­ conduc lupta grevistă a oamenilor noastră — se sublinia­ realitate" este o cale mericane nu este asi­ eforturile depuse de autorităţi în Olanda părăsirea locului de muncă
muncii, au întocmit un grafio al vii­ foaxte lungă. Să ne
panţi la tratat. ză in scrisoare — asi­ gurat pentru femei sa­ toate ţările Pieţei comune pentru a din cadrul serviciilor publice este
toarelor greve ale constructorilor, ce oprim Ia una din con­ limita pe cil se poale acest drept oonsiderată delict de drept comun
ARTICOLUL V ae vor desfăşura fn întreaga tară în gură aceste drepturi" venţiile internaţionale lariu egal la muncă fundamental al oamenilor muncii. Po­ şl pedepsită oa atare. Italia este deo­
poporului american.. care sînt recomandate egală ; fn 40 de state
Prezentul Tratat, ale cărui texte rus şl englez sînt in egală măsură cazul cînd patronii soeietâtilor de Ratificarea de către trivit unei anchete efectuate de zia­ camdată singura tară unde, ca Şl în
construcţii se vor încăpăţina în refu­ a fl ratificate de Se­ americane nu este a- rul „Les Echos", tn majoritatea aces­
autentice, va 11 dat spre păstrare In arhivele guvernelor depozitare. Senatul S.U.A. a aces­ părată prin lege situa­ Franţa, nu a fost încă pusă în apli­
Copii autentificate ale prezentului Tralat vor fi trimise de către guver­ zul lor de a satisface revendicările tor convenţii, spun a- nat şi anume la cea tor tărl. dreptul la grevă al persona­ care o asemenea legislaţie: Juriştii
munoitorilor. Intre 29 Iulie sl 2 au­ care se referă la „a- ţia femeii care devine lului dîn serviciile publice este Inter­
nele depozitare guvernelor statelor care au semnat Tratatul şl au ade­ gentiile şi ziarele de mamă... italieni studiază însă în momentul de
de
rat la el. gust se vor organiza greve de 24 de peste ocean comentlnd cordarea pentru drepturi Vorba proverbului: zis sau foarte amputat. In Germania fată adoptarea unul proiect de lege
femei".
egale
Pentru certificare subsemnaţii, Împuterniciţi corespunzător pentru ore fn diferite regiuni, far !a 8 au­ occidentală, scrie ziarul, salariaţii din care să restrîngă dreptul de grevă al
ştirea, ar putea consti­ Legiuitorul american Mai uşor vezi paiul serviciile publice nu au dreptul să
aceasta, au semnat prezentul Tratat. gust va avea los o nouă grevă ge­ tui un Îndemn penlru deplînge soarta femei­ din ochiul vecinului... declare grevă pentru a-şi susţine re­ salariaţilor de toate categoriile din
Intoanit în trei exemplare, în oraşul Moscova. nerală a constructorilor. unele ţări care „încă lor din ţările fn care MIRCEA IORDACHE vendicările. In mod special legisla­ Instituţiile publice italiene.
Redata adrpiai£trdţ\a zrarujui sţr, § $!ar<le ar 9, talefon 12*75, 15 85, 20 78. Taxa plătită Ifl aomerdt conform aprobării Direcţiei Generale P.T.7.R; nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul i întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Bewî;
?