Page 82 - 1963-07

Pag. 2 Nr. 2667
DRUMUL SOCIALISMULUI

DIN tU 4 Ş T I I N Ţ E I Ş I T E H N I C I I

Cibernetica împotriva Aerul înlocuieşfe
betonul şi oţelul

La vremea sa, balonul eu aer l-a
(pooeslpşt" N. M. Amosov, membru corespondent permis omului să se desprindă de
pămînt, inaugurînd epoca zborurilor,
al Academiei de Ştiinţe Medicale a U.R.S.S.)
în zilele noaslre sc deschid perspec­
Ce. informaţii ne furnizează ciberne­ natura a prevăzut încălcarea posibilă Ne putem închipui şi transplantarea tive noi şi uimitoare penlru 2bor.
tica despre om ? a programelor normale fi a pregătit organelor vii. Deocamdată insă toată Aerul a devenit un „material rle
Omul ale un sistem extrem de com­ programe de rezervă, care intră in joc dificultatea rezidă in sistemul nervos construcţie" dc cea mai mare însem­
plex. cu qutoreglar-.c, cure funcţionează atunci citul iutei vine un regim insta­ central nătate. Aceste posibilitâll au apărut
pe baza nuni program bine stabilit. In­ bil. Este îndeobşte cunoscut că atunci Poale eu există o soluţie prin crearea o dată cu polimerii şi pentru folosi­
tr-adevăr, omul nu există încă, dat cînd le răneşti la deget, se declanşea­ unui creier artificial ? rea aerului s-au găsit „ambalaje"
de pe acum dezvoltarea embrionului ză imediat programul de rezervă — Nc putem închipui o asemenea so­ rezistente şi uşoare: pelicule din
se, integrează perfect în definiţia pro­ sîngele se coagulează. luţie intr-o perspectivă foarte îndepăr­ polimeri şi ţesături din tlbre chimice.
gramului ci O acţiune reglementată Dar. din m umcnl ce programele dc tată şi vaga, la capătul unei căi ex­ Vreme dc 30 de ani, savantul so­
Nou tip do maşină de calcu­ vietic Gheorghl Pokrovski, doctor în
anticipat în timp. în embrion, omul rezervă sini alcătuite anticipat tu ve­ trem dc lungi pe care a păşit abia acum
este. programai pe dc-a-ntrcgul şi. toa­ derea însănătoşii ii, dc ce totuşi oa­ cibernetica. Dacă ar fi să dăm friu lat construită în Uniunea So­ ştiînte tehnice, s-a ocupai dc ele­
vietică, Inginerul constructor mentele de construcţie pneumatice şl
te■ modificările sini repartizate aproa­ menii mor dc pc urma bolilor ? Papi liber imaginaţiei noaslic, am putea
pe pe, minute Ca rezultat, aşa cum este că, in afara programelor dc re­ concepe un creier artificial, cm c s-nr Piotr BiKov a construit ma­ le-a prezis un mare viitor Acum,
arată, manualele, exact după program. zervă, in cursul bolii se ivesc împre­ adopta In cel natural, încă. sănătos şina de calculat „B.M M.-3" aceste cons!nurlii uşoare şi leilmn
destinată lucrărilor operative sînt întrebuinţate in cele mai diferite
ct apare pe lume după V luni. Dur (n jurări neprevăzute. Pom te aproximativ Un timp ci ar funcţiona paralel, cel
ac,casta dezvoltarea lai pe bază dc nc-am putea închipui tabloul cam în artificial insuşirulrt-şi tonte deprinde­ de calcul in uzine Noua ma­ ramuri ale economiei naţionale. Au
program nu încetează. felul următor: in urma inculcări­ rile şi gusturile ..gazdei". Apoi c>c- şină dă rezultatele lie sub apărut arcuri pneumatice ca nfşle
Se impune întrebarea: oare aceste lor regimului normal din organism se icrul viu, epuizat, s-ar scoate din cir­ îorruă dc cifre, iie pc o bandă schelele de susţinere. Din aceste
programe sini multe la număr ? acumulează să zicem, substanţe no­ cuit şi omul ar putea continua să perforată. Rezultatele obţinute arcuri aşczale unul lingă altul şl
Da foar'e multe. Dar numărul va­ cive. Cu alic cuvinte, in afara acţiu­ trăiască cu ccl artificial. care a moş­ prin calculul automat sînt acoperite cu o materie impermeabilă
riantelor lor n u este infinit. nilor prevăzute în program, iau naşte­ tenit dc !a cel natural util memoria, transmise prin aparatul te- se obţine un depozit de seminţe sau
leqraf ic la punctul de dlspe- alte încăperi.
Se. pot urmări la om două tipuri re, de asemenea, acţiuni statistice a- cit şi cunoştinţele, atît gusturile cil
de program e. In genele lui (gena = Ciimnlalc piin încălcările sistemului şi caracterul cerizare. In construcţii se deschid mari
particulă d intr-un cromozom ) sînt am­ reglabil. IN FOTO: Inginerul P flî- perspective dc loloslre a aerului.
In afară, dc orcasta, dacă ne în­
plasate în primul rind aşa-numitefe S-a spus la început că omul se dez­ kov şi colaboratoarele sal* in Specialiştii sovietici au reuşit să ob­
chipuim că la crcdcrul artificial s-ar ţină piese pneumatice nu numai de
programe: anim alice De exemplu, in­ voltă pe baza unor programe pină la ţaţa noii maşini
racorda corpul cu organe înlocuite prin
stinctul autoconservării, care prevede bălrincte. Tocmai ..pină In bătiîncfc'. forme sferice ci şi plate, in formă
proteze, ar rezulta că omul „însuşi“
o anumită reacţie In pericol, este un fotul este că băt.rine(ea nu este pro­ dc tablă. Aceasta pormite folosirea
moare, m oare corpul (i chiar creierul pe sc,vă larg.'i a clementelor pneu-
program necondiţionat (o rene (ie ex­ gramată in organismul omenesc Ducă
trem de simplă : sîntct'i pc calc să ne putem exprima astfel, acesta a fost. lui. dar el continuă să trăiască ca in­ molice în construcţii.
telect, transmiţîndu-şi „cui 1 * său cre­ De proiectarea construcţiilor <-n ele­
vă frige(i la m ină — o rctrtigc(i im e­ proiectat in vederea tinereţii şi vieţii
ierului artificial mente pneumatice sc ocupă mulU
diat). Om ni dispune însă şi dc pro­ cleme.
Astăzi, tonte acestea sini. încă dc do­ specialişti în Uniunea Sovietică,
grame. sociale care îl deosebesc dc Totuşi, băitrincţca există! Ea apare
anim ale Ele sini incomparabil mai nu­ ca un produs secundar al desfăşurării meniul fanteziei, foarte depărtate dc prlnlre care şl Inginerul Viklor
realitate Ureadko. In 1950, împreună cu Gri-
meroase decât cele precedente şi nu proceselor vitale. Omni începe să im - gori Eiseubcrg, doctor în ştiinţe teh­
sini induse■ în gene. Societatea-, Ic în­ bătrînească încă înainte de a se nu şic. M etodele ntcdicinci ..pure'' — spune
scrie. in segmentele corespunzătoare în Sistemul începe să funcţioneze şi.. să iu încheiere prof. Amosov — şi-an nice, el a Inventat o antenă pneuma­
tică. Acum, astfel de antene sînt fo­
mijlocul m iliardelor de celule ale en- comită erori Să comită erori dc cele trăit traiul in crea ce priveşte comba­
losite pe şcarâ largă in Uniunea So­
cefaiului şi aceste programe guvernea­ mai adeseori iu chestiuni neînsemna­
terea băl rinei ii. Viata omului va deve­ vietică Victor Ureadko caută noi
ză comportarea om ului. te Erorile se adună insă şi program ul
ni mai lungă num ai datorită succese­ domenii de folosire a clementelor dc
Programele pot fi rigide ca, dc se îndeplineşte cu o precizie din ec construcţie pneumatice. El şi-a îndrep­
lor fizicii, chim ici, ciberneticii, care-şi
exem plu, dezvoltarea intrauterină, şi in ce mai mică. Tocmai aceasta în­
tat alen(!a spre agricultură Aîci,
flexibile, cind se (ine seama totdeau­ seamnă imbătrinirc. vor aduce contribuţia holdritoare la unde maşinile trebuie să se deplase­
na de efect, de rezultatele acţiunii şi Deşi bălrinclea nu a fost programa- medicina nouă — medicina viitorului.
ze pe terenuri accidentate şl să lu­
in funcţie de aoestea se înrâureşte asu­ lă, ca este inevitabilă Din păcate, este A L I A J N O U creze pc suprafeţe Imense este nece­
pra continuării ei: ieşind din uterul cu ncputin(ă să se realizeze un sistem sar ca ele să fie cît se poate de
mamei, omul se dezvoltă pc baza unui care să nu greşească, O catastrofă stelară S-a pus la p 1 1net un platină şi 8 la sulă aparatele pentru măsu­ uşoare.
program flexibil. Se ponte insă să se prelungească con­ aliaj cu o mare rezis­ wolfram El poate li rarea tensiunilor în Pe cîinp, Instalaţia dc aspersîune
Ei bine, vefi intncba dv„ dar atunci siderabil vin(a omului ? tentă la coroziune şi folosii la temperaturi cursul funcţionării sub
Din Galaxia noastră fac parte apro­ acum vestea despre această explozie îşi deschide larg grizile cu zăbrele
ce înseamnă toată viata noastră din Fără îndoială. Pentru aceasta este o rezistentă electrică
ximativ 120 miliarde de stele. Din dc proporţii uriaşe. cuprinse intre 0 şi 800 sarcină a arborilor ro­ ca nişte aripi. E«i stropeşte o tişte de
punctul de vedere al ciberneticii ? necesar in primul rind să se modele­ ridicată, care variază
timp in timp, una sau alta explodea­ Strălucirea supernovei, descoperilă grarle C. tativi. a paletelor de 100 in. iar tijele cînlăresc 4.5 tone.
La aceasta se poate răspunde numai ze bălrinclea. H unăoară, chimia băl ri­ puţin in funcţie de tem-
ză şl straturile ei exterioare se Îm­ In U.R.S.S., reprezintă aproximativ 10 Foita din acest aliaj turbine, corpurilor dc Este deci nevoie de un tractor foarte
in felul următor : via(a omului este un nei ii. pe: al ii ră
prăştie in spaţiul cosmic. In cursul la sută din luminozitatea: totală a puternic şl el consumă mult com­
program general, care se compune Dispunind dc un m odel, se poale în­ exploziei strălucirea stelei se intensi­ galaxiei în care ea a luat naştere. Or, Noul aliaj conţine va cunoaşte aplicaţii in motoare efe bustibil.
dintr-o sumedenie de programe ani­ tocmi un program dc înriurirc, să zi­ VjUtor Ureadko a hotărîf să înlo­
fică temporar de multe mii de ori. această galaxie numără peste 100 mi­
malice şi sociale. Cibernetica propu­ cem . asupra aceleiaşi chimii. Sistemu­ Cauciuc fluorosiliconic
Astronomii descoperă in îolografiile liarde de stele I Aşadar, intensitatea cuiască metalul cu aer „în ambalaj".
ne să se considere orice act fiziologic lui organismului i se pot adapta sis­ De ambelo părţi ale tractorului au
cerului înstelat o stea luminoasă radiaţiei emise de steaua care s-a Diferitele varietăţi lare, ele nu aderă la
ea un program: aceeaşi reacţie la pe­ teme artificiale şi mai complexe, caro feri proprietăţi fizice
nouă, acolo unde înainte erau vizi­ aprins este de aproximativ 10 miliar­ de cauciuc fluorosdiro- vallori. Proprietăţile superioare şi rezisten­ fost Instalate rezervoare uşoare din
ricol, oricit 'de individuală ar fi ca, să corecteze ciorile dc reglare. Pc hâ­ de de ori mai mare decît Intensita­ caproru Elo transportă furtunuri cu
bile doar stoic slabe. Asta se în- nic se manipulează cu lor pot fi modificate in
poate fi reprezentată in mod nume­ zi chimici, dc exemplu, se poate ela­ tă la acţiunea combus­
lîmplă cam o dată pe an. tea radialâej rar,© provine de 1a o usunnlă şi sînt iefline. funcţie de necesităţi tibililor. lichidelor pen­ pnlvcrlzatoare din care ţîşnesc jetu­
ric. Căci individualitatea nu este in­ bora în primul rind un sistem dc eli­ De aproximativ 2—3 ori la 1.000 stea de rind, cum ar H Soarele Spre deosebire de alte Acestor varietăţi do rile de apă.
finită. Pină şi comportarea omului — minare a colcsterinci din organism in tru sisleme hidraulice
de ani, în Galaxia noastră intervin nostru. Iată o altă instalaţie de aspersîune,
lucru şi mai individual — este guver­ caz dc scleroză. Aceasta ar prelungi catastrofe stelare de proporţii şi mai Stolele care se aprind subit consti­ multe materiale simi­ cauciuc li se pot con­ şi a solvenţilor. tot după sistemul Iul Viktor Uroadko:
nată■ de legi statistice fi pentru aceas­ viafa omului cu ci(iva ani. mari, cînd o stea sau alta, denumită tuie un tip special de corpuri cosmi­ pc tractor sc află doar o trompă uria­
ta se pot întocmi grupe separate dc Pc viilor, asemenea sisteme se vor ce din care nu face parlc Soarele
supernova, sc aprinde cu intensitate Prospectarea subsolului cu ajutorul bacteriilor şă care se roteşte pe o consolă. Ea
clasificare, aceleaşi ca şi, de pildă, complica, probabil, tot mai mult. jXu- extraordinară. Pentru a cerceta de nostru. Acest lucru se poato afirma nu este din metal, d „pncumalică''.
cele existente pentru stabilirea tempe­ mărul lor creşte Şi via(a omului va cu certitudine deplină, deoarece stu­ Aruncînd apa, consola se roteşte, Iar
unde provine enerqla degajată cu Poate că intr-un vii- fic Jer/.i Karasewicz
ramentului — coleric, flegmatic ş.anul. deveni mult mai lungă. S-au şi rea­ acest prilej, este necesar să se stu­ dierea astrului nostru de zi o permis ta oxigenului, pe bază jelui puternic se răsprnde.şte pe o
Din acest punct de vedere, spune lizat organe artificiale (inimă, plă- dieze supernovele. astronomilor să cunoască calea de lor apropiat expediţiile de la Institutul de po- rle hidrocarburi. Bacte­ suprafaţă dc 75 m tn jur. O astfel
care
geologice
pleacă
t r ol din Cracovia a
Amosov. înclin să privesc sănătatea mini, rinichi) Oamenii dc şliiu(ă in­ dezvoltare a stelelor dc acest lip. să riile amintite sînt in­ de consolă, dar confecţionată din
Dar, după cum s-a mai arătat, ele să prospecteze zăcă­ arătat că uncie tipuri troduse Ia o adîncimc
omului ca dezvoltarea organismului in tenţionează, dc asem enea, să soluţione­ arunce o privire în trecutul şi viito­ metal, ar răslnrna tractorul. Această
se aprind în Galaxia noastră o dată minte de petrol şi ga­ de bacterii anaerobe dc un metru şi dacă
cadrul unui program. Pc cind boala ze problema înlocuirii inimii prinlr-o rul Soajelui. Instalaţie este construită pe baza a
la 300—500 de aju. S-a găsit totuşi o ze, vor lua cu sine, îm­ pot fi utilizate la de­ in locul respectiv se
este o încălcare a programului sub proteză. In viilor se profilează posi­ De unde provine o cantitate atît de două principii diferite de stropit: cu
soluţie. Galaxia noastră nu este sin­ preună cu instrumente­ tectarea straturilor pe­ află straturi petrolife­
influenta unor factori de ordin biolo­ bilitatea fie a înlocui organele vii imensă do energie ? Poate ca oare să jot lung şi cu jet scurt. De-a lungul
gură în Univers. Cu ajutorul marilor le şi aparalete obişnui­ trolifere şi gazeifere re sau gazeifere. bac­
gic (microbi dc.). fiziologic (ger. căl­ prin organe artificiale, in caz de ne­ fie slăpînilă şi pusă în slujba omului consolei se înşiră oriiicll din caro
telescoapc se pot observa un număr te şi... aparate cu bac­ După cum se ştie, aces­ teriile încep să sc în­
dură). psihic fi dc alt ordin. cesitate nu numai temporar, ci defi­ pe Pămînt ? Aceasta nu se ştie deo­ ţîşnesc o scrie de jeturi scurte, în
uriaş de alte sisteme stelare de ace­ terii. te bacterii se înmul­ mulţească rapid. In
Ca un aut ar genial de program e nitiv. camdată. Cercetarea diferitelor ca­ timp ce din capătul liber al consolei
laşi lip. In telul acesta, apariţiile dc r ercetătoruI ştiinţi­ ţesc numai în absen­ caz contrar ele mor.
racteristici ale radiaţiilor ce ne par­ este expulzat un Jet „cu bătaie lun­
supernove accesibile observaţiilor de­
vin dc la supernove este singura cale gă".
vin de sule de or.i mal frecvente.
spre elaborarea unor teorii juste care Inginerii Viktor Ureadko $1 Vladt-
studierea lor, s-au Înfiinţat
Pentru
Se poate oare respira sub apă? servicii speciale de observaţii în di­ să permită elucidarea naturii acestui Ochelari de soare cu radio mir Levin au găsit încă o aplicare a
fenomen. elementelor de construcţie pneuma­
ferite ţări. In U.R.S.S, lucrările în
V. D. DAVÎDOV Penlru a nu deranja oamenii caro cui Ia producţii ochelarilor de soa­
Recent, la- vechea n-niv.ersitalc din Lcydn a fast prezentata o experienţa acest sens au început în 1961. Ele tice fn agricultură — un motor pneu­
cercetător la Institutul se află pe plajă cu muzica de la re cu aparate de radio cu tranzis­
cu totul neoh'fiHiită, Pc fundul unui vas special plin cu opâ, stătea un şo­ se desfăşoară în Crimeea, la slaiia matic de tip nou.
astronomic „P K. Slornberg aparatele portabile o firmă a tre­ tor'! montate în ramă.
ricei El respira nonnal, îşi rotea opul. îşi mişca coada... sudică a Institutului astronomic de ALEXANDRA SMIRNFAGHINA
Oare experienţele doctorului Salvator din romanul „Omul ainfibie" dc stal „P.K. Slernberg". Prima superno­
BeJeiev au devenit o realitate ? Nu. Totul este cu mult mai simplu, dur în va, descoperită în U.R.S.S., în cadrul
aceiaşi timp şi cu mult mai complicat. Şoricelului nu i s-au transplantat bran­ programului de activitate a Serviciu­
usca
hii; Pe fundul vasului se afla un şoricel obişnuit Şi apa în care stătea el lui de observaţii asupra supernove­ COMBINATUL FIZIC0-OMC „FICAT
era aproape obişnuită. Atît oamenii cit şi şoarecii au nevoie de oxigen pen­ lor, a fost Identificată de astronomul
tru respiraţie. Dc accca oamenii dc ştiinţa olandezi s-au gîndit să satureze G V. Zaiteva în două fotografii ale Polrivi'. unei legende a grecilor in ficat; transformindu-se aici. ele mului, asigură compoziţia fizică şi lor sanguine stau de strajă aparate
cu oxigen apa. In ace6t scop, ei au trecut prin apă obişnuită, dc la robinet, cerului înstelat, obţinute in noaptea din antichitate, Proineleu, care (urase devin potrivite pentru hrănirea tutu­ chimică constantă a mediului inlcrior, nervoase — receptoare Acestea
oxigen, comprimat Ia 8 atmosfere. 0 dală cu presiunea, creşte şi solubilii,v spre 15 mal 1963 cu un telescop re­ focul de la zei si îl adusese oameni­ ror celulelor organismului. întreţin o tensiune arterială normală, transmit in mod regulat informaţii
tea gazului. In afară de oxigen în apă a fost dizolvată sare dc bucătărie în fractar de 40 cm. Aoeastă stea s-p lor, a fost pedepsit pentru îndrăznea­ Dar ficatul trebuie să fie mereu formează globulele roşii. Se ştie că despre canlitatea de lichid conţinută
aja-numita ,,concentraţie fiziologică 1 * corespunzătoare lichidelor aflate în ţe­ aprins la periferia galaxiei pe o por- la sa. Zeus l-a încătuşa* pc Promclcu „cu ochii în patru", căci o dată cu rinichii nu fac toate acestea singuri : în vasul sanguin. Să presupunem cd
suturile organismului Aceste două modificări în componenţa apei au fost tjune a cerului unde în vechil© fo­ de o Mincă unde un vultur îi sfîşiu substanţele folositoare pot pătrunde. în ei fac inofensive substanţele toxice organismul a pierdut multă apă. In­
suficiente pentru ca şoarecii să poată (răi sub apă timp de 4 ore. Iar dacă tografii ea era Invizibilă. In fotogra­ ficatul, distrugindu-i izvorul pulerii. sînge şi substanţe nocive — unele pro­ cu ajutorul ficatului , la eliminarea formaţia respectivă este proolaiă rle
se mai adaugă în apă o substanţă care absoarbe gazul carbonic, şoarecii pot fiile luate după 15 mai steaua sc ob­ Totuşi dintr-o bucăţică rămasă a duse ale scindării moleculei substanţe­ apei şi .săruri,lor contribuie si fierea ; receptoare sistemului nervos central
trai sub apă aproape 24 dc ore. servă clar, dar se constată o descreş­ crescut la loc un ficat normal, si Pro- lor proteice. Acestea pătrund în ficat acizii volatili 6int eliminaţi şi de $i în aceeaşi clipă începe absorbţia
tere treptată a strălucirii el.
S© pune întrebarea : dc ce totuşi şoarecii mor în cele din urmă în apa inetcu a reînviat Ireptat. Autorii le­ dîn intestin şi se transformă aîei în plămînt ; tensiunea arterială este sporită a apei. Ca rezultat se produce
In noaptea spre 15 mal supernova
saiurati cu oxigen ? Două presupuneri sînt mai probabile In primul iînd gendei nu erau prea departe de substanţe mai puţin toxice. $i dacă reglată si de inimă. urină mal puţină, apa se păstrează
avea o mărime stelară de 14,5 adică
apa. poato ataca structura extrem dc fina a suprafeţei plămînilor. In a] doi­ realitate : Intr-adevăr ficatul are o activitatea hepatică este tulburata — Rinichii se compun din nefroni, iar pentru organismul deshidratat. Sc în-
lea rind, şoarecii pot pieri pur şi simplu din cauza istovirii, respiraţia în era de 1.000 dc ori mal slabă decît cele capacitate de regenerare — el reîn­ de pildă polipicpLidele nu vor fi corn. nefronu] dintr-o „glomcrulă" si nişte lîmplă un fenomen cunoscut — la o
mai slabe stele vizibile cu ochiul li­
apa cu mult mai densă fiind mult mai dificilă şi obositoare. vie, dar. fireşte, nu complet. plct transformate în uree, ele vor in­ canale lungi. Fiecare glomcrulă este transpiraţie abundentă, secretarea
ber şi de aproximativ tot atitea ori
Cu toate, acestea, timpul petrecut de şoarecii neprotejaţi sub apă sc Medicii din antichitate considerau vada organismul provocînd o uremie. un important punct strategie. Ea „se unnoi scade
mai luminoasă decît cele care se obţin
poate compaja cu realizările scufundătorilor acvalanghişti. Se deschid oare ficatul un organ hemopoelic, organul Aici apare o altă funcţie extrem dc află” pe două artere. O arteră vine Rinichii menţin echilibrul alcalino-
pe plăcile fotografice cu ajutorul ma­
posibilităţi noi pentru scufundători ? central aJ „căldurii vitale". încă importantă a ficatului — elaborarea spre oa. alta porneşte de Ia ea. Aceea aeid aJ organismului. O cantitate
rilor tclescoape.
Un grup de entuziaşti a început primele experienţe. După scufundare, atunci a fost stabilită legătura dintre bilei care este necesară pentru dige- care porneşte este mai îngustă, din mai mare dc baze sau acizi tulbură
Lumina slabă emisă de această care cauză sîngele circulă prin ea oi
Icufundăutorul trebuie să se întoarcă la suprafaţă ca să ia din nou aer. S-a stea, situată la marc distanţă, atestă o cantitatea şi compoziţia bilei produsă rarea grăsimilor din hrana noastră cursul normj. al proceselor v.tale
încercat deci sa sc usuce plămînii şoarecilor care respiră sub apă saturată de ficat şi starea sufletească a oame­ Bila se formează în celulele hepatice greu, mai încet amoninţî.nd cu moartea. Dc aceea ri­
catastrofă grandioasă care s-a produs
eu oxjgen la 10 atmosfere. Experienţele nu au reuşit. Asta nu înseamnă însă nilor. Grecii ontici presupuneau că din globule roşii — erilrocîtc Aceasta seamănă oarecum cu blo­ nichii „au totdeauna nrijV de echi­
în vremuri îndepărtate. Au trebuit
că nu se vor putea elabora cu timpul măsuri corespunzătoare care să permi­ sufletul omului se află nu în inimă, Cele spuse pină acum sînt suficien­ carea circulaţiei pc stradă. Molecule­ libru.
50 de milioane de ani pentru ca
tă Omului fră respire fără nici o primejdie 6ub apă. fasciculul luminos să ne aducă abia cl în ficat. Nu este de mirare că şi te pentru a demonstra importanţa fi­ le diferitelor substanţe conţinute in Metabolismul duce în mod inevita­
ocum omul cu un dezechilibru sufle­ nalului în organismul nostru. Totuşi, sînge presează unele asupra altora bil la formarea dc acizi — fosforic,
tesc şi cu un caracter arţăgos este lista meritelor accslui organ este cu oa maşinile la îmbulzeală ; si pentru sulfurio, acizi organici. „Ca răspuns"
denumit „biliar". mult mai lungă Ficatul produce fî- a ieşi din această încurcătură, unele rinichii produc amoniac. Acesta
Bolile ficatului se resimt imediat brinogen. antitrombin. el pairtieîpă la dintre ele cotesc. o iau pe străzi lă­ neutralizează acizii si se elimină îm­
O nouă staţiune sintez.a vitaminelor A şî K, care de­
asupra activităţii întregului orga­ turalnice — în porii oapiilarelor. Are preună cu urina.
electrică construi­ nism rle cele mai multe ori ficatul termină în mare măsură coagularea loc o filtrare a sîngelui. Fireşte că Intr-un mod analog se păstrează
tă in R.P. Chine­ suportă „lovitura principală". sîngelui. Lată de ce ficatul este con­ trec prin filtru numai moleculele care pentru organism bazele care ii sînt
ză. In provincia siderat unul din cele mai importante
Activitatea ficatului este multilate­ se pot strecura prin ulicioară, adică necesare.
Tziansu din estul rală. El produce bila (fierea), joocă organe şi numit pe bună dreptate, ale căror dimensiuni nu sint mai După cum au arătat cercetările
R. P. Chineze s-a laboratorul biochimic central aJ or­
un «rol important în schimbul de aj- mari decît diametrul porilor peretelui efectuate în ultimii ani, rinichii sînt
construit o nouă
bumine, de el depinde schimbul hi- ganismului nostru. capilar. Este vorba de apă. de săru­ ajutoti în activitatea lor de diferiţi
staţiune electrică draţilor rle carbon, ficatul are influen­ Să intrăm acum in laboratorul ur­ rile dizolvate în ea şi dc uncie fermenţi. Fiecare dintre arrşlia
prin pompare, care ţă asupra coagulării sîngelui, el neu­ mător şi să facem cunoştinţă cu cîle­ substanţe organice (de pildă ureca, răspunde de un anumit sector d<* ac­
asigură irigarea a tralizează 1 ol felul de toxine. va procese fizico chimice care au loc crca'tina, glucoza). tivitate a rinichilor. Astfel. în rinichii
42.000 de hectare împotriva substanţelor toxice fica­ in rinichi. Totuşi, o mare parte din apă revi­ unor persoane se formează aşa-nu-
de orezarii şi dre- tul dispune de trei „arme" principale. Oamenii de ştiinţă au acordat de mult ne în vasele sanguine Reabsorbirea iniţii calculi dc cistină Asta înseam­
narea unor imense El descompune substanţele complexe atenţie construcţiei anatomice compli­ apei şl a substanţelor chimice con­ nă că s-a dereglat sinteza fermentu­
terenuri din aceas­ în altele mai simple; formează sub- cate a rinichilor. In raport cu mărimea ţinute în aceasta este guvernată de lui dc care depinde dizolvarea <*is-
tă provincie. slanle. mai complexe din punct de lor, rinichii primeso o cantitate mult aceleaşi legi ale fizicii, care reglea­ tinci. $i intr-adevăr sc formează
IN FOTO: Cele vedere chimic, dar absolut inofensi­ mai mare de sînge decît oricare alt ză orice difuziune prinţr-o membrană piatra in rinichi.
opt generatoare cu ve ; în sîîrşit. ficatul poate acumula orgaji din corpul omului. Această semipormeabilă. Iată cum se in- Am examinat ci leva procese fiz.ire
o putere globală substanţe toxice (mercur, plumb, arse­ generozitate nu este întîmplăloare. timplă : după ce părăseşte vasul san­ si biochimice care au loc in rinichi
de 6.400 kW. In­ nic, salicilat) ca apoi să le elimine In contact cu rinichii sîngele „se guin apa ajunge în canalele hepati­ si ficat. Fireşte că în afară clc aceslea
stalate în clădirea prin fiere. purifică". Substanţele inutile $i dău­ ce. Dar fiecare canal este înconjurat mai există şî altele. Dar chiar si
centrali a Staţiu­ Ficatul se îngrijeşte de hrana or­ nătoare se transforma în uree; acolo de o reţea hîperfină de vase capilare această examinare fugitivă nc per­
nii electrice de ganismului. Alimentele, a.şa cum le concentraţia lor creşte de 25—100 de Apa şi substanţele conţinute In mite să ne dăm seama de uriaşa îm-
pompare din pro­ minrăm, sînt „necomcstibilc" penlru ori fată de sînge; totodată substan­ aceasta, constatînd că şi fără ele ca­ porlaoiţă a rinichilor .şr ficatului în
vincia Tziansu. celulele, organismului nostru, iar ele ţele necesare organismului rămîn nalele sînt destul de înguste, pătrund activitatea vitală a organismului ome­
le sînt destinate In ultima instanţă totdeauna în sînge. din nou în vas prin peretele capila­ nesc Principalul este faptul că fica­
tocmai lor. In stomac, Iar apoi în in­ Rinichii au o mare contribuţie la relor. tul neutralizează toxinele din orga­
testine alimentele se digeră, se aotivitatea vi-telă a organismului: ei Fireşte că aceste treceri sînt regie- nismul nostru, iar rinichii evacuează
hK:.f«
dezagregă. ^Frognienlefle" lor ajung eJimlnS din el produsele metabolis­ roentote.-ca*strictele; Ln pareţii vase­ din el produsele nocive.