Page 80 - 1963-07
P. 80
Pag. 4 ORUMUl SOCI&IISMULUI Nr. 2666
Lucrările Consiliului de Securitate
ULTIM£L£ STIDI » ULTIMLLL ŞTIRI *»LTIM£Lf ŞTlftl * UUIHRE ŞTIEI
NEW YORK 23 (Agerpres). hertăirite pentru a determina gu
La 22 Iulie, au îneeput la New vernul portughez să respecte rezolu
York lucrăride Consiliului de Secu ţiile adoptate de Adunarea Generală
ritate, convocat la cererea a 32 de a O.N.U., precum şl hotărîrlle ante
state africane, în vederea examinării rioare ale Consiliului de Securitate
6ifruatlei dan teritoriile aflate încă sub tn legătură cu coloniile portugheze.
dominaţia colonialiştilor portughezi, Atlt Mongl Sllm cit şi Grimes au
precum şi a situaţiei din Republica sublinnat că „situaţia din ooloniiie
Sud-Africană al cărei guvern duce o portugheze constituie o ameninţai
politică de cruntă discriminare ra pentru pacea şl securitatea tn Africa
Tratativele Festivităţile din Polonia sială.
Sosirea ia Moscova a unor delegaţii care vor şl că statele africane mj vor rămtna
Participanţii la lucrări au adoptai Indiferente în fata înrăutăţirii conti
au
care
W.
participat
Corespondentul
reoeptie
la
VARŞOVIA 23.
participa la Consfătuirea primilor secretari pentru interzicerea Agerpres transmite: Gomulka. prim-seoretar al GC al ordinea de zl şi au hotărit sâ încea nue a situaţiei din aeeste teritorii".
pă discuţiile cu examinarea 6i1uaţlel
ai Comitetelor Centrale ale partidelor comuniste experienţelor nucleare Ziua de 22 iulie, aniversarea elibe P.M.U.P., Aleksander Zawadzki, pre din teritoriile aflate cub dominaţia AgentiiOe de presă anunţă că în
şedinte al Consiliului de Stat, Jozef
rării Poloniei de sub jugul fascist, portugheză. dimineaţa zlleî de 22 iulie un grup
şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne MOSCOVA 23 (Agerpresl. a fost sărbătorită in întreaga tară cu Cyrankiewlcz. preşedinte al ai Consiliu In şedinţa din 22 Iulie. în numele de negri americani s-au postat In
Miniştri,
membri
lui
Biroului
de
După oum s-a comunicat oficial Ia multă însufleţire. In oraşele $i satele Politic al GG al P.M.U.P., membri celor 32 de state africane au luat fata clădirii reprezentantei permanen
ale ţărilor membre ale C.A.E.R. Moscova, tn cadrul IntHnirll din 23 din R.P. Polonă au avut loo adunări ai guvernului, activişti de partid şl
festive, mitinguri si numeroase ma cuvintu] secretarul de stat al Libe te a S.U.A. la O.N.U., In 6emn de
Iulie dintre A. A. Gromlko, ministrul de stat, oameni de ştilntâ, oul-tură
MOSCOVA 24 (Agerpres). — prim-secretar al C.C al P.S.U.G, pre afacerilor externe al UR.S.S., A. Har- nifestări cultural-artistice. In pieţele riei, Rudolf Grlmes şl searetarul de protest împotriva sprijinului pe care
Agenlia TASS anunţă sosi ren la şedintele Consiliului de Stat ai R.D publice drn Vaişovla au avut loo şl artă. etc. 6bat pentru afacerile externe aT Tu guvernul american îl acordă colonia
Moscova, penlru a participa la Con Germane; R.P. Mongole In frunte rlman, secretar de stat adjunct al plnâ seara tîrzlu, spectacole prezen De asemenea au fost de fată mem nisiei, Mongl Sllm. El au cerut Con liştilor portughezi şi rasiştilor sud-
diferite
tate
de
sfătuirea primilor secretari ai Corni- cu Jumjaghiin Tedenbal, prim-secrc- S.U.A., $i lordul Hallsham, ministrul Sl dansuri In aer liber. ansambluri artistice bri ai corpului diplomaţia precum şt ciliului de Securitate să la măsuri africani.
ielelor Cenlrale ale pnrlidelor comu tar al C.C al Partidului Popular Re pentru problemele ştiinţei si tehnicii corespondenţi străini acreditaţi la
In 6eara de 22 Iulie, la Palatul Con
niste si muncitoreşti si a şefilor de voluţionar Mongol, preşedintele Con al Marii Britanii, ou participarea con siliului de Miniştri a avut loc o mare Varşovia.
guverne ale ţărilor membre ale Con siliului de Miniştri al R.P. Mongole; silierilor acestora, s-au realizat noi In Camera Comunelor
siliului de Ajutor Economic Reciproc R.P. Polone tn frunte eu Wladislaw progrese tn pregătirea acordului cu
a delegaţiilor : R.P. Bulgaria, în frun Declaraţia P. C. din Argentina Discuţii violente în legătură cu exportul
Gomulka, prim-seairetar al C.C al
te cu Todor Jivkov, prim-seorelar al privire la Interzicerea experienţelor
P.M.U.P. nucleare In atmosferă, In spaţiul cos BUENOS AIRES 23 (Agerpres). — sprijinirea măsurilor progresiste pro
C.C a] P.C. Bulgar, preşedintele Con de armament britanic în Republica
In gara Kiev $i pe aeroportul Vnu- mic $1 sub apă. După cum transmite Agenţia Pren- mise de Artu.ro Illia, subliniind că
siliului de Miniştri al RP. Bulga
kovo din Capitala Uniunii Sovietice, Au continuat, dc asemenea, schim sa Latina, la Buenos ALres a fost di fără sprijinul poporului muncitor, Sud-Africană
ria; R. S. Cehoslovace In frunte cu
fuzată o declaraţie a Partidului Co „noul guvern nu are nici o pers
Af.lonin Novotnv, prim-secretar al oaspeţii au fost Intlmpinati de buri do păreri in alte probleme pre-
munist din Argentina In care se face pectivă". LONDRA 23 (Agerpres). britanic ar fl fost determinat sB-sl
C.C al P.C din Cehoslovacia, preşe membri ai Prezidiului C.C. al P.C t'.S., zenllnd interes reciproc. o analiză a alegerilor generale care Partidul comunist arată că ţn mo După cum relatează corespondentul modifice într-o oarecare măsură po
dintele R.S, Cehoslovace; R.D. Ger de conducători al guvernului so Următoarea Itilîlnire va avea loc la au avut Ioc în această tară la 7 iulie. mentul de fată este necesar un front din Londra ol agenţiei France Pres ziţia sa în legătură ou acest subiect
mane tn frunte cu Walter Ulbricht, vietic. 24 Iulie. Relevînd că modul în care s-au se, în după^aroiaza zilei de 22 Iulie ca urmare a campaniei întreprinse
democraţia naţional şi trebuie des
desfăşurat alegerile constituie „pre în Camena Comunelor a avut loc un de laburişti, Edward Heath a decla
făşurată o luptă comună pentru li
ţul plătit peMru lipsa de unitate violent schimb de cuvinte între Ed* rat că Marea Britanla a luat în con
populară şi democratică", partidul bertate, piine şl Independentă tn în ward Heath, lordul sigiliului privat sideraţie totdeauna mal întîl „facto
Declaraţia comuna sovieto-ungarâ comunist cheamă la unitate pentru treaga tară. şl ministru adjunct al afacerilor ex rii politici" înainte de a-şl da con
terne şl reprezentanţi al opoziţiei la simţământul asupra unei comenzi
cu
legătură
de
exportul
în
buriste
MOSCOVA 23 (Agerpres). — termonuclear, a excluderii lui din situaţiei internaţionale, mişcării co Hondurasul Britanic va obţine armament britanic în Republica Sud- străine de material de război, precum
şl felul cum este folosit armamentul
A fost dală publicităţii Declaraţia viaţa societăţii omeneşti". muniste şi muncitoreşti mondiale”. Africană.
comună sovitto-ungară, semnată la Se atrage atenţia asupra naturii Declaraţia caracterizează anii oare autoguvernarea la 1 ianuarie 1964 Se ştie eâ Harold Wiflson, liderul furnizat de către autorităţile târli
Încheierea vizitei în Uniunea Sovie rapace a Imperialismului, care im au trecut drept ani de victorii remar partidului laburist a protestat împo importa toaje.
tică a delegaţiei de partid şi guver plică primejdia dezlănţuirii unul cabile în toate domeniile vieţii po LONDRA 23 (Agerpresl. — Propurerile constituţionale asupra triva exportului de armament brita Pe de altă parte, adaugă France
namentale a Republicii Populare Un război mondial termonuclear. „In litice, economice şi culturalo din ţă După 12 zile de dezbateri, la Lon cărora s-a căzut de acord în timpul nic în R.S.A., tară In care se prac Presse, Edward Heath a refuzat să
gare. Vizita este considerată c<\ „o aceste condiţii statele socialiste tre rile comunităţii socialisto, care pă dra au luat sfirsit lucrările conferin conferinţei prevăd autoguvernarea tică pe scară largă poln-llca de apar răspundă cererilor repetate ale de
manifestare de neuitat a prieteniei buie să manifeste o vigilentă ma şesc In fruntea luptei popoarelor ţei la care au participat delegaţi din internă cu un sistem legislativ bica theid, promovată de guvernul rasist putaţilor laburişti de a preciza oare
frălesti Si a solidarităţii sovieto-un- ximă şi să ii măsurile corespun pentru pace. independentă naţională, partea Hondurasului Britanic $i re meral : o cameră a Reprezentanţilor Verwoerd şl a cerut guvernului Mac- va fl poziţia adoptată de delegaţia
gare". zătoare pentru întărirea puterii lor democraţie şi socialism. „Garanţia prezentanţi ai guvernului englez în şi un Senat. mlllan să înoeteze exporturile de ar britanică cu prilejul viitoarelor dez
Delegaţia R.P. Ungare „şi-a expri de apărare". noilor victorii o constituie unitatea legătură cu cererea do autoguverna Noua constituţie va Intra In vi me în această ţară. bateri în Consiliul de Securitate al
mat admiraţia sinceră fată de reali re a Hondurasului Britanic (colonie goare la 1 ianuarie 1964. Potrivit
Se exprimă neliniştea în legătură tuturor ţărilor comunităţii socialiste". O.N.U. privind situaţia dlo Republica
zările importante şi planurile remar cu faptul că guvernele ţărilor occi Un loc însemnat este acordat pro engleză din America Centrală). acestei cor.stitulii, teritoriul Hondu Agenţia France Presse subliniază că Sud-Afrioană şl din coloniile portu
cabile cu care poporul sovietic, sub După cum relatează agenţia Reu- rasului Britanic, de 8.866 mile pă după oe a respins afirmaţiile lideru
dentale cc/nlinuă «ursa înarmărilor blemelor <?oexislen(ei paşnice a sto gheze dtn Africa.
conducerea P.GUS. si a Comitetului tcr. tn comunicatul oficial dat publi- trate şi ai o populaţie de peste lui laburist, potrivit cărora, guvernul
rachcto-Jiucleare, „Cele două părll lelor cu sisteme sociale diferite.
său Central leninist păşeşte ferm îna consideră că politica revanşardă pro „ 1 ranspunerea în vială a principiu oităfii se arată că Hondurasul Bri 00000 de locuitori, va avea primul
inte pe calea construirii depline a Iul guvern. Se aşteaptă ca prim-ml-
movată de cercurile guvernante din lui coexistentei paşnice contribuie tanic va ob|ine autoguvernarea In-
comunismului". R.F.G, reprezintă principala cauză a ta accelerarea continuă a procesului nistru să fie ales George Price, lide Globke a fost eoniamnat Arestări fn rîndurile
„La rindul său, parlea sovietică cepînd de la 1 ianuarie 1964. rul Partidului unit al poporului.
încordării In Europa". Pentru Însă revoluţionar mondial". „Promovarea ia muncă silnică pe viaţă „Mafiei"
constată cu o mare satisfacţie că oa nătoşirea situaţiei tn Europa şl- în
menii muncii din R.P. Ungară, sub in mod consecvent de către lărilo
întreaga lume, trebuie să sc pună socialiste, în politica lor, a principiu Noi provocări ale elementelor BERLIN 23 (Agerpres.) — ROMA 23 (Agerpres). —
conducerea P.MS.U. si a Comitetului capăt rămăşiţelor celui de-al doilea Hans Globke, secretar de stat al
tău Central au obţinut succese re lui coexistentei paşnice prevede nu Departamentului cancelarului vest- Contlnuind acţiunile Împotriva or
război mondial, să se încheie trata încetarea, oi continuarea celei mai procolonialiste din Guyana Britanică
marcabile In construirea socialismu gerraan, judecat tn contumacie de ganizaţiei teroriste Mafia (n Insula
tul de pace german $i să se norma active lupte politice sl ideologice îm
lui, In dezvoltarea economiei naţio Tribunalul suprem al R-DG. a losl Slcllla, poliţia Italiană a operat nu
lizeze pe această bază situaţia In GEORGETOWN 23 (Agerpres). — se afla ancorată nava comercială so
nale, în Întărirea unităţii lor moroi- potriva imperialismului, demascarea condamnat la muncă silnică pe viaţă meroase arestări In rtndul agenţilor
Berlinul Occidental. Agenlia France Presse anunţă că vietică „Miciurinsk", oare transpor
politice". esenţei sale reacţionare, antipopu elementele teroriste antiguvernamen pentru crime grave de război şl cri
Se exprimă convingerea profundă lare , se arată în declaraţie. tase încărcături penlru Guyana Bri acestei organizaţii. S-a anunţai ast
In declaraţie sc subliniază că un tale din Guyana Britanică, nemulţu me Împotriva umanităţii. După cum
că „încheierea unul acord cu privi tanică. Potrivii agenţiei France Pres fel că pe lingă arestarea unul grup
rol Important In trecerea ţărilor so Janos Kadar, In numele CG al mite dc suspendarea tratativelor pen se ştie, Globke, care a fost princi
cialiste la comunism mai mult sau re la Încetarea experienţelor nuclea P.M.S.U. şi guvernului revoluţionar tru crearea unui guvern care să cu se, în momentul izbucnirii exploziilor, palul coautor şt comentator al legi de peste 30 de membri el Mafiei la
re, cu semnarea concomitentă a urnii
nai pulin în cadru! aceleiaşi epoci muncitoresc ţărănesc ungar, a Invi prindă şi elemente ale opoziţiei pro- ministrul lucrărilor publice a) Guya- lor naziste In timpul Iul Hltler, con Palermo, au fost descoperite depozi
pact de neagresiune între ţările
istorice 11 are, „paralel cu folosirea tat o delegaţie dc partid şl guverna colonialiste, se dedau la noi atacuri. nei Britanice se afla pe bordul navei tinuă să fie menţinut lntr-un post te de arme şi munl(ll. Numărul ares
N.A.T.O. şi statele participante lo
maximă a resurselor si posibilităţile mentală a U.R.S.S. în frunte cu N. S‘. Patru explozii au izbucnit succe sovietice. Nava nu a fost avariată. chele tn guvernul vest-german.
Tratatul de la Varşovia, aT crea o tărilor operate In cursul acţiunilor
interne ale fiecărei târî, continua Hruşciov să facă o vizită de priete siv avariind dădirep direcţiei pentru
nouă atmosferă internaţională, mai Începute de poliţe în urma unul val
adîncire a diviziunii socialiste a mun nie In R.P. Ungară. In vi la | ia a fost desfacerea orezului din portul Geor
favorabilă rezolvării celor mal Im
cii, bazată pe lărgirea continuă o primită cu mulţumire. getown, în apropierea locului unde Prelungirea stării de asediu în Buatemala de asasinate puse la cale do Malta,
portante probleme ale oontempora-
specializării sl cooperării producţiei, se ridică Ia 500. Agenţiile occiden
neităliî, inclusiv a problemei dezar CJUDAD DE GUATEMALA 23 tn urma loviturii militare care l-a
pe folosirea eficientă a posibilită
mării". (Agerpres). — răsturnat pe Fuentes. tale de presă relatează Insă că po
ţilor pieţei mondiale socialiste. Fo
In declaraţie este condamnat ai Agenţia France Presse anunţă că Decretul ou privire le prelungirea trivit surselor de Informaţii Italiene,
losind avantajele acestei colaborări I
hotărîre colonialismul în toate for !a 22 Iulie, colonelul Enrique Peralta «tării de asediu, se referă şl la pre
fiecare tară a comunităţii socialiste, H§&»ns9i liderii cel mal Importanţi al acestei
mele şi manifestările sale. Părţile Azurdia, şeful juntei militare din lungirea suspendării garanţiilor con
incntinîndu-şi pe deplin suveranita organizaţii teroriste au părăsit Insula
îşi exprimă din nou „hotărlrea dc a Guatemala, a ordonat prelungirea cu stituţionale. El a fost adoptat pentru
tea, se va baza nu numai pe pro
sprijini şl de acum înainte mişcările tncă 30 de zile a stării de asediu din a se putea continua reprimarea pa SicUla şl s-au refugiat In Africa de
priile sale for|e, ci şi pe sprijinul
de eliberare naţională ale popoarelor (ară, declarată Încă de Ia 31 martie, trioţilor guatemalezi. Nord sau tn Spania.
întregii comunităţi".
Asiei, Africii şl Amerlcil Latine, lupta
Părţile şl-au exprimat marea satis
lor pentru eliberare şi întărirea In
facţie fată de faptul că relaţiile po
dependentei politice sl economice,
litice, economice $1 culturale dintre
Uniunea Sovietică şi Republica Popu pentru lichidarea definitivă a ruşino
lară Ungară se dezvoltă cu succes, sului sistem al colonialismului". Popoarele africane intensifică lupta
fntemelndu-se pe egalitate deplină In Relevînd avantajele comerţului In
drepturi sl pe respectarea suvera ternational pe baza egalitAtll în drep
nităţii ©elor două ţări. turi, declaraţia sprijină hotărlrea ce
Refarindu-se la situaţia Internaţio lei de-a 17-a sesiuni a Adunării Ge împotriva colonialismului
nală, părţile au reafirmat ,,că ele nerale a O N.U. cu privire la con
stnt unanime In aprecierea actuale! vocarea unei conferinţe Internationa „Multe conf-rin(e ale unor ţări afri tive aerodromurile fi spafiul aerian al De asemenea, la deschiderea con
situaţii Internationale, în hotărlrea le tn problemele comerţului.
cane sau asiatice au luat in trecut ho- ţărilor africane. In ultimele săptămini ferinţei internaţionale pentru proble
de a lupta şl pe viitor împotriva pri Reprezentanţii P.C.U.S, şl P.M.S.U. tărirea de a boicota puterile colonia s-a trecut la înfăptuirea acestor mă mele instrucţiunii publice care a
mejdiei unul nou război, pentru o s-au informat reciproo asupra acti
le. Rareori insă au existai condiţii ca suri. Noul guvern al Kenyei condus avut loc luna aceasta la Geneva din
pace trainică pe pămînt". vităţii celor două partide. Se relevă asemenea hoiăriii să fie traduse fn de Jomo Kenyatta, a închis consula iniţiativa U.N.E.S.C.O,, delegaţii Re
In condiţiile actualului raport de deplina unitate de vederi a parti fapt. Sub acest raport, ca fi sub multe tul portughez din Nairobi, iar guvernul publicii Mali fi Nigeriei au prezentat
forte „există posibilitatea reală <i delor în toate problemele „construc-. altele, conferinţa de la Addis Abcba algerian a încetat importurile de ali un proiect de rezoluţie arălind că nu
pretnUmpinărll războiului mondial Hei socialiste şi comuniste, evoluţiei s-a deosebii radical de cele care au mente din Portugalia. Alte (ări africa este admisibil ca delegaţii portughezi
precedat-o, deoarece promotorii săi ne au anunţai că vor lua masuri si al căror guvern refuză să acorde li
au avut grijă să existe concordantă milare. bertatea poporului angolez, să rămîna
Cuvîntarea lui Nasser la mitingul de la Cairo intre felurile propuse fi mijloacele de Aceeafi poziţie împotriva colonialis în aceeafi sală eu reprezentanţii sta
care dispun", scria recent ziarul „Le mului portughez fi a politicii de apar telor africane.
CAIRO 23 (Agerpres). declarînd că liderii acestuia au lins Monde", comeniind puternica ofensivă theid aplicată de guvernul s'id-afri- Defi poziţia colonialiftilor portughezi
La 22 iulie, la Cairo a avut ’oc spre scindare şl acapararea puterii, a fărilor membre ale Organizaţiei Uni can s-a manifestai fi cu prilejul unor a fost sprijinită de delegaţiile S.U.A.,
un miting consacrat celei de-a Xî-a urmărind să dea o lovitură adevăra tăţii Africane (OU.A) pentru lichi conferinţe internaţionale care au avut Angliei, Franţei, Spaniei, după discu
aniversări a revoluţiei egiptene din ţilor partizani ai unităţii. Republica darea rămăfifelor colonialismului de loc anul acesta, traducindu-se astfel in ţii furtunoase conferinţa a adoptat
1952, In «adrul mitingului, la care Arabă Unită, a spus Nasser, nu «e pe continentul negru fi a rasismului din viată holărîrile adoptate la conferinţa proiectul dc rezoluţie al ţarilor afri
au participat olroa 100.000 de persoa mal consideră legată de actualul re Uniunea Sud-Africană. de la Addis Abeba. La cea de-a 47-a cane privind excluderea de la confe
ne, a rostit o cuvîntare preşedintele gim de la Damasc prin nici un obiec Statele membre ale OU. A. fi-au rinţă a delegaţiei portugheze.
Gamal Abdel Nasser. El s-a ocupat tiv comun. Proclamat solemn, atit in Carta adop In cadrul O.N U., lupta împotriva
pe larg de problema federaţiei celor Ooupindu-sc de situaţia Internă din tată la conferinţa de la Addis Abeba, COMENTARII^ politicii de apartheid fi a colonialis
trei state arabe — Egiptul, Siria şi R.A.U., Nasser a relevat succesele ob cit fi cu alte prilejuri ataşamentul lor mului se intensifică. Comitetul special
Irakul — şl de dificultăţile întîmpi- ţinute în ultimii 11 ani, perioadă În absolut fală de cauza eliberării teri al O N.U. însărcinat cu cercetarea po
nate în crearea el. Preşedintele s-a care au fost construite 700 de not toriilor africane aflate încă sub jugul sesiune a conferinţei generale a Or liticii de apartheid a guvernului in
referit la partidul Haas din Siria, întreprinderi Industriale. colonial. Ir. ultimul timp aceste in ganizaţiei Internationale a Muncii, Republica Sud-Africană a adresat Con
Peste 10.000 de persoane au participat la mitingul organizat la 2 iu
Tot cu prilejul celei de-a Xl*a ani tenţii au fo:t transpuse în fapt cu mai care a avut loc recent la Geneva, re siliului de Securitate un raport în care
lie in Parcul Hilva din Tokio. Participanţii la miting şl-au exprimat îm
versări a revoluţiei din R.A.U., la multă hotărîre. Astfel, statele afri prezentanţii sindicalelor africane au recomandă aplicarea unor masuri ur
potrivirea faţă de legile reacţionare trecute prin parlament în ultimul gente împotriva RS.A., „măsuri care
Succese ale forjelor 23 iulte, la Cairo a avut loc o paradă cane au creat un fond special penlru prezentat un proiect de rezoluţie cetind
militară în cadrul căreia a luat cu- timp la propunerea guvernului Ikeda (este vorba In primul rlnd despre acordarea de ajutor militar fi finan excluderea de la lucrările conferinţei să meargă pină la ruperea relaţiilor
patriotice vlntul mareşalul Abdel Hakim Amer, legea pentru suprimarea ajutorului de şomaj). ciar mifcării dc eliberare naţională, iar a delegaţiei sud-africane; de aseme diplomatice cu această (ară*, iar 82
din Vietnamul de sud vicepreşedinte ol R.A.U. IN FOTO: Aspect din timpul mitingului. unele din ele. Printre care Uganda, nea, cei 48 de membri ai O.l.M. au de (ări africane membre ale O.N.U,
au declarat că vor pune la dispo fost unanimi în aprecierea că trebuie au cerut convocarea Consiliului de
SAIGON 24 (Agerpres). ziţie teritoriul lor pentru fornuuea fi întreprinse măsuri imediate pentru ex Securitate pentru a discuta politica de
Agenţia France Presse relatează, Un nou plan al lui Kennedy pentru evitarea Conferinţa experţilor instruirea militară a unor detafamen- cluderea Africii de sud din această apartheid din Republica Sud-Africană,
. elerindu-se la declaraţia unul purtă agricoli din ţările te de voluntari. 'A fost creat un co organizare din cauza politicii de dis precum fi situaţia din coloniile portu
tor de ruvlnt al autorităţilor dle- grevei feroviarilor mitet de coordonare care are sediul criminare rasială dusă de guvernul gheze.
mlste, că fn după-amlaza zilei dc 22 occidentale la Dar Es Salam (1 anganica) fi care acestei /ori. „Viului nou care bate, notează „La
Iulie forţele patriotice din Vietna WASHINGTON 23 (Agerpres). Comisia va fi investită cu puteri pen este formal din reprezentanţi ai Etio Reprezentanţii ţărilor arabe fi !a- Monde", referindu-se la aceste acţiuni,
mul de sud au atacat In regiunea Bcn Agenţiile de presă anunţă că in tru a aproba, o respinge sau a mo PARIS 23 (Agerpres). piei, Algeriei, Ugândei, R.A.U., 7 an- tino-americane au prezentat amenda are pufine fanse să se potolească si
Suc, situată la jCO de km nord-vesl după-amiaza zilei de 22 iulie, preşe difica regulile de muncă. Acest După cum relatează corespondentul ganicăi, Congoului (cu capitala la Leo- mente la regulamentul O.LM. prin puterile occidentale vor trebui să ţină
de Salgon, unităţi guvernamentale dintele Kennedy a trimis Congresu „moratoriu" asupra grevei va dura din Paris aj agenţiei Reuter, la 22 poldville). Guineei, Senegalului fi Ni care se specifică dreptul acestei orga seamă de el la Geneva (sediul mai
care participau la o operaţiune de lui mesajul cuprinztnd propunerea 2 ani, In oare timp urmează să con iulie in capitala Franţei a început geriei pentru a dirija întreaga acti nizaţii de a exclude din rîndurile ei multor organizafii internaţionale) fi la
„curăţire*. In ciuda ajutorului primii de a se adopta o lege care 6â obli tinue tratativele dintre patroni şl vitate de ajutorare a luptătorilor pen Africa de sud. Aceste amendamente Nezo York (sediul O.N.U.)\
din partea elicopterelor americane, ge pe proprietarii căilor ferate şi «In muncitorii feroviari. conferinţa experţilor agricoli din ta tru eliberarea naţională. Asemenea ac au fost sprijinite fi de tarile socia Aceste acţiuni ale ţărilor indepen
(rupelc guvernamentale au suferit dicatele feroviarilor să transfere con Conflictul dvntre patroni şi munci rile occidentale. ţiuni s-an lărgit prmlr-o serie de alte liste fi de India. dente din Africa sint o dovadă grăi
pierderi grele In oameni şl materiale. flictul în legâlurâ cu „noide reguli torii feroviari durează, după cum Conferinţa a fost deschisă de Ed- măsuri împotriva coloniali fiilor portu Sub presiunea refuzului reprezentan toare c<* astăzi situaţia rasiştilor fi a
13 militari dieiuişti au fost ucişi, iar de muncă“ spre examinare Comisiei menţionează agenlia United Press In gard Pisanl, ministrul francez al agri ţilor statelor afiicane fi arabe de a colonialiftilor este din ce în ce mai
alţi 34 răniţi. Totodată, unităţile pa pentru problemele «omerţulul între ternational, de aproximativ 4 anJ. culturii. ghezi fi a rasiftilor sud-africani. Gu mai participa la lucrările conferinţei fubredă pe acest continent. Popoarele
trioţilor eu doborit 2 elicoptere. 6tale. Potrivit planului lui Kennedy, După cura se ştie, eî a fost provocat vernele respective au fost prevenite precum fi in faţa cererii unanime ca Africii, care secole la rînd au fost su
In noaptea de duminică spre luni, după cum relevă agenţia United de Intenţia patronilor de a introduce Potrivit agenţiei Reuter, la această că dacă nu vor renunţa la politica lor delegaţia sud-cfncmă să fie exclusă puse asupririi rasiale fi exploatării co
relatează aceeaşi agenţie, patrioţii Press International, muncitorii fero aşa-numttele „noi reguli de muncă" conferLnlă participă 50 de reprezen de oprimare, toate statele independente de la conferinţa O.l.M., conducerea loniale sint categoric hotărîte să nu
sud-vletnamezl au atacat uzina elec viari nu vor putea declara grevă de In transportul feroviar, care implică tant! din partea serviciilor consulta din 'Africa vor rupe relaţiile diplo acestei organizaţii a fost nevoită să mai tolereze asemenea rînduieli. In
trică şl Instalaţiile militare din locali protest, iar proprietarii de cftl ferate concedierea a zeci de mii de muncitori tive ade celor 20 de ţări vest-euro- matice si consulare cu ele, vor institui recunoască necesitatea adoptării unor această luptă, ele se bucură de toată
tatea Chau Phu. Uzina electrică şl nu vor putea Impune noile reguli de şl funcţionari. Numeroasele tratative un boicot eficient asupra mărfurilor masuri împotriva reprezentării în simpatia fi de tot sprijinul forţelor
Instalaţiile militare au fost (avariate. muncă „fără aprobarea Comisiei". A- pene şi nord-amerioane, mernbTe ale sud-africane fi portugheze, vor inter această organizaţie a R.S."A., al cărei progresiste din întreaga lume.
Mal mulţi militari dlemişll au fost gentia menţionează că dacă Congre dintre patroni şl sindicate nu au dat O.C.ED. (Organizaţia pentru colabo zice vaselor acestor (ări să folosească guvern proclamă discriminarea rasia C. BENGA
udşl şl rănl(f sul va aproba proiectul Iul Kennedy, nici un rezultat. rare economică şi dezvoltare). porturile africane fi avioanelor respec lă ca principiu politic 'de bază. comentator Agerpres
Bedăcttft ăl ătâjulnjb,ftr. tvrt 9, la73, 1106. 20 71. Ta^a plătită fn numerar conform aprobării Direcţiei Generale PiOYFiR. nr; 263.326 din 6 noiAmh'rîo ioao — ur----- J------- -------- -