Page 87 - 1963-07

Nr. 2668 ORUMUl SOCIAUSHUtm
Pag. 3

Colaborare permanentă c Jnlu (a

între furnal işti şi oţelari qm (ie ului

Zilele trecute am trecut !
'Activitatea ta Combinatul siderurgic din Hunedoara de (tinde in ma­ din nou pe Ia laminorul de [
re măsură de felul cum colaborează intre ele prind(udele seefii ale combi­
800 mm al C.S. Hunedoara, t
natului. Trimiterea unor cantităţi mai mari de fonia de la furnale t(ne ofe- El este deservit de un co- '
larii, înseamnă sporirea producţiei de o(el fi in final, mai multe laminate fi­ lectiv restrîns, dar plin de
nite
elan. Realizarea angajamen­
In trimestrul II, ca urmare a aplicării unor măsuri tehnice fi organiza­ telor luate în întrecerea so­
torice. a crescut considerabil alît producţia de fontă, cit fi cea de oţel. cialistă constituie pentru
Aceasta înseamnă că atit funudişlii, cit fi oţclmii an muncit mai bine. s-au laminatorii de aici preocu­
ajutat reciproc, lată ce nc-au declarat in legătură cu colaborarea dintre parea cea mal de seamă.
furnalifti fi oţelari tovarăşii: De aceea, fiecare se strădu­
ieşte să muncească mai bi­
ne, să vină cu noi propu­
GHEORGHE ROMAN respeclărll fişei tehnologice stabilite. neri menite să conducă la
Nu am reuşit să asigurăm furnale­ MIRCEA PENESCU creşterea vitezei de lamina­
şalul secţiei a ll-a furnale lor noastre Încărcăturile prescrise In re şl productivităţii muu-
fi$a tehnologică. Din această cauză adjunct al felului seefiei
In primul tiimeslm al anului, noi
am făcut multe schimbări de reţe­ O. S.M. nr. 2
Am rămas sub plan cu o Însemnată
tă, favorizlnd apariţia declasatelor. î n s e m n ă r i
cantitate de fontă, lapt ce a avut
Prin Intrarea In reparaţie capitală Ca materie primă In încărcătura
urmări negative şl în activitatea ole- metalică din cuptoarele Martin, fo­
a furnalului nr. 5, stnlem lipsiţi do
larilor. Fală de situnlia creată, s-a losim in afară de fierul vechi, fon­
posibilitatea de a trimite o|.dărilor cil. Exemple se pot da des­
simtit nevoia aplicării unor măsuri tă lichidă In proporţie dc circa 70 la
fontă fn cantităţile din lunile ante­ tule. Comunişti ca Andro-
noi. menite să asigure un regim op­ sulă din totalul încărcăturii Dacă nu
rioare. Noi am luat totuşi măsuri nie Suciu şl Vasile Ciuciu
tim de exploatare a agregatelor in primim la timp fonta lichidă, slntem
să ridicăm productivitatea furnalului au studiat căite de creşte­
vederea sporirii producţiei de fontă. nevoiţi să Introducem în încărcătură
nr. 0. Dispunlnd de eanlilăll mal re a vitezei de încălzire a
Aprovizionarea cu materie primă mari de minereu auto/ondant, vom mai mult minereu de fier, favorizlnd lingourllor. Alţii au studiat
s-a Îmbunătăţit simţitor fată de pri­ asigura furnalului nr. 6 un mers mnll astfel răcirea băii. Durata de elabo­ posibilităţile de micşorare
mele luni ale anului, Iar condiţiile mal constant, un număr minim de rare creşte, la fel şi consumul de a consumului de cilindri,
atmosferice n-au mai constituit un opriri prin înlrelinerea mal bună a combustibil. de îmbunătăţirea tehnolo­
obstacol în activitatea noastră. No-a instalaţiilor mecanice şl electrice Pe- P1nă acum. fumalişlii de la secţia giei de laminare ş.a.m.d.
rămas doar să dozăm şarjele mal co­ /.uitatele obţinute pină aoum stnt bu­ ÎI-a furnale ne-au livrat lonla con­ Aşa se face că pe graficul Întâlnire cu brigada ştiinţifică Pentru o cît mai bună
rect, să urmărim cu mai multă aten­ ne. mai ales în decada a doua din form graficului stabilit. Ei s-au men­ întrecerii s-au înregistrat
ţii procesul tehnologic pentru a re­ luna Iulie, cînd funcţionarea furna­ ţinut însă deficitari la calitate, deoa­ mereu alte cantităţi de la­ difuzare a manualelor
duce la minimum opririle şi mersul lului a fos> uniformă, oblinind tn rece procentul de siliciu şi sulf o minate peste plan, Indici La căminul cultural din Drafov. „Noutăţi f/i tratarea cancerului'’,
redus. Colectivul de la Întreţinere acelaşi timp un procent de declasa­ depăşit cu mult cifra admisă. In pri­ de utilizare sporiţi şi pier­ raionul Sebeş, a poposit intr-o sea­ „îngrijirea fi furajarea vacilor de şcolare
şl-a făcut mai mult datoria, Inlă- te mai mic do jumătate din cifra mele două luni ale anului, peste 20 deri de metal din ce în ce ră, brigada ştiinţifică Anunţată lapte . „Cre fierea vile Hor piuă la 6
0
turind grabnic cele mai mici (şi ne­ admisă. (a sută din numărul de descărcări au mat mici. Plusul înscris la din timp. ca urma să se intîlneatcă luni", „Cum să dezvoltăm continuu Regimul nostru dcmocrat-popu*
însemnate la prima vedere) defecţiuni avut un procent dc siliciu mai mare finele primului semestru in această după-amiază cu colec­ Iar ncorclă o atenţie deosebită
Un ajutor preţios pentru oţelari îl şi să apărăm analul obştesc“ fi al­
bile. decit cel prevăzut In norme. Acest bunăoară, se cifrează la tiviştii din localitate, să dea o sc­ desfăşurării învăţăminlului la un
constituie respectarea graficului de ţ tele. au /o«/ ascultate cu un vin nivel din ce în ce mai înalt. Una
Desl am obţinui unele succese, descărcare a furnalului. Atîl fn tri­ lucru a avut o influenţă negalivă a- peste 4.000 de tone. rie dc răspunsuri la întrebările ri­ interes de nnmerofii participanţi.
noi nu ne declarăm mulţumiţi, deoa- mestru! 11. cil si în primele două supra durabilităţii velrelor la cup­ M-am oprit iarăşi în faţa dicate dc aceştia. Deşi antrenaţi in Aceştia, la sfârşitul întilnini fi-au dintre condiţiile esenţiale pentru
lece n-am reuşit să ne Încadrăm In decade ale lunii iulie, acest grafic toare. panoului cu rubricile pline bătălia pentru itrîngaca recoltei, exprimat mulţumirea pentru fru­ buna desfăşurare, încă de la în­
ceputul anului şcolar, a muncii
norma de calitate prescrisă. In pri­ a fost respectat, fapt ce a contribuit Trebuie să arătăm însă ră In ul­ de cifre. Ştiam că la aceas­ care aici cUc in toi. colectiviştii moasele răspunsuri primite şi an
inslrucliv-cducaiivc, o constituie
ma jumătate a anului, am trimis o|e- la Înlăturarea per turbat iilor în mun­ timul timp, In urma sesizărilor noas­ tă secţie străduinţa celor au umplut, pină la refuz sala unde invitat brigada să revic cit mai cu- şi asigurarea la timp a elevilor
larilor fontă ai un conţinut ridicat ca olelarilor. Ne vom slrădui să fo­ tre, turnaliştti şi-au îmbunătăţii mun­ 3 schimburi pentru ocupa mina să aibă loc iutiinirea cn bri­ riad iii comună.
de sulf şl siliciu. losim la maximum posibilităţile do ca şi ca urmare, numai în luna Iu­ rea primului loc te face să gada. şi a cadrelor didactice cu manua­
Elaborarea şarjelor de fontă m care dispunem pentru a trimite ole­ nie. inimăriil descărcărilor cu sili nu poţi prevedea nicioda­ * le. In acest scop, organele din re­
'■onfinut do siliciu şl sulf peste pre­ larilor fontă mai multă, de bună ca­ cin ridicat a scăzut mult. tă cine va cîştiga pină la Rind pe rînd. membrii brigăzii In aceraşi ~i. cînd ta căminul giunea noastră care sc ocupă dc
difuzarea manualelor şcolare,
vederile normelor este urmarea ue- litate şi la timp. Un alt element după care se sta­ finele lunii. De data aceas­ — profesai i. medici, ingincii. ju­ Cultural din Draşov se aflu brigada
bileşte calitatea fontei este sulful. ta. cel mai bine stătea rişti — au vorbit pe teme privind ştiinţifică amintită, alte trei bri­ C.L.D.C. şi U.R.C.C., s-au îngrijit
Prezenta Iul în fontă peste 0,09 la schimbul condus de mais­ situaţia internaţională, an dat răs­ să asigure un stoc corespunzător
sută ne obligă să prelungim dura­ trul Iosif Trifu, cu un plus punsuri la o serie de probleme le­ găzi ştiinţifice ale raionului Sebcf de manuale pe reţeaua dc desfa­
— \\ <& IE N D A---------- ta de elaborare a şarjelor» altfel, • de peste 100 tone. gate dc întărirea cconomico-arga- se inlHnccsu cu colectiviştii din lo­ cere. Astfel, în prezent stocul
existent pe reţea în regiune se ri­
calităţile Spring, Vjngard şi Chir-
acest element se poate menţine ri­
dicat In otel şi provoacă rebut mare Mi-ani amintit de o dis­ nizalorieă a G.A.C., cu caracter Lom. dică la valoarea dc cca. 3.370.000
na de vară*: HUNEDOARA: cuţie purtată cu tov. loan lei.
d(2adia O călătorie spre centrul pă- la laminare. Botu, preşedintele comite­ medical, ştiinţific dc. Probleme ca GHEORGHE RADAClN V
Mai primim /ontâ şi de la furna­ corespondent Pentru ca difuzarea manualelor
mintului (seria l—II) — ci­ tului sindical dc secţie, cu „Hipertensiunea fi tratamentul ei".
27 IULIE 1963 lul nr. 7. De aici primim de multe şcolare să aibă loc în mod orga-
nematograful ..Victoria* : 0 că­ citeva luni în urmă pe
Programul I: 5,07 Jocuri popu­ ori fontă cu zgură, ceea ce ne în­ niznf, s-au repartizat sarcini con­
lătorie spre centrul pumîntnlui (se- marginea unei situaţii si­
lare ; 5,30 Muzică uşoară » 6,07 greunează activitatea. Ar fi bine da­ crete fiecărei librării. Astfel, ma­
lia l—11) — Grădina de vară; milare. In EcJifora tehnică au apărui ; nualele şcolare pentru clasele
Muzică interpretată de fanfară ; că şl aici s-ar depune mai multă
S! MERI A ; dinele sălbatic Din­ — Acum schimbul tov.
6.35 Dansuri instrumentale» 6,45 străduinţă pentru îmbunătăţirea ca­ VIII—XI vor fi difuzate, înce*
go — cinematograful „A Pin- Trifu are cea mai mare de­ pînd dc la 1 august, de următoa­
Muzică de estradă» 7,10 Melodii lităţii fontei trimise otelăriilor. G â u r i r e a
m
tilie : PETROŞANI t Certificatul
populare; 7,30 Sfatul medicului păşire — spunea el. Dar rele librării: Librăria nr. 1 Alba
de naftere — cinematograful Alex.
„Nervozitatea la copii"; 8,06 Gntă tare îmi vine să cred că hi a. /. Duca lulia, nr. 6 Călan-oraşul nou.
m
Sahia ; Racco fi fraţii săi (seria 1- Grija faţa de adâpostirea
corul de pionieri al Ansamblului peste citeva zile o să l-o nr. 8 Deva, nr. 14 Hunedoa­
ID—cinematograful „7 Noiembrie
de cînlcce şi jocuri din Tg. Mu- ALBA IU LI Ar Noapte necruţătoa­ animalelor ia înainte cel condus de Lucrarea face parte din „Coleclia Cartea niprinde dc asemenea un ra, nr. 33 Petroşani, libră­
roş» 9,00 Roza vînlurilor 9,25 de atelier - şi tratează pe larg proble­ capitol despre organizarea raţională riile din Cugir, Lonca, Lu-
re — cinematograful „Victoria* ; tov. Taşcă. Muncesc la fel
Cîntece şi jocuri de pe întinsul Idiotul — cinematograful ..2-1 Au­ Efectivul de animale a! gospodăriei mele puse de tehnologia prelucrării a locului de muncă si unul despre peni. Simcria, Vulcan, Zlatna, Te-
patriei; 10,30 Muzică uşoară» gust : Raze pe gheaţă — cinema­ agricole colective din Apoldul de * de bine... găurilor la organele de maşini. tehnica securităţii muncii. iuş. Sebeş, Miercurea, llia, Cer­
m
11,30 Muzică populară; 14.00 tograful ,.Grădina de vară° ; Jos, raionul Sebeş, este In conlinnă Nu-l exclus să i-o ia al­ Se descrie construcţia şi funcţiona­ Se adresează muncitorilor şi teh­ tei, Orăştie, Haţeg şi Brad.
creştere, 01 depăşeşte în prezent 500 tul înainte. Cine ştie ? Pî- rea maşinilor dc găurit şl procesele nicienilor din industria constructoa­ Manualele şcolare pentru cla­
Concert de prinz; 15,00 Din mu­ SEBEŞ: Inelele gloriei — cine­
zica popoarelor» 15,28 Muzică co­ capete bovine. 1.400 ovine ele. Pentru nă la finele lunii mal este. de aşchiere executate pe acestea, ca; re dc maşini care execută operaţii sele I—VII vor fi distribuite gra­
matograful ..Progresul*: Omul mer­ adâpostirca corespunzătoare a anima­ burghierea, lărgirea. adinciroa. Ieşi­ de prelucrare a găurilor, precum şl tuit la şcoli, mccpînd cu data de
rală de Paul Constantinescu ; 16,15 ge dupj soare — cinematograful lelor. consiliul de conducere al G-A.C. Şi, nu încape îndoială, că rea, lamarea, aleznrea elc„ precum sculerilor care execută sculele pen­ !0 august de către librăriile nr. 9
Vorbeşte Moscova 1; 16,45 Muzică ..M. Sodaveanu“ ,* Ivan cel Groaz­ se preocupă permanent de executa­ fiecare dintre celelalte două şi sculele corespunzătoare acestora. tru găurii.
uşoară interpretată de Doina Ba­ din Deva. nr. 2 Alba lulia, nr. 19
nic — cinematograful ..Grădina de rea construcţiilor zoolehnieo planifi­ schimburi caută să-I ajun­ Hunedoara (Piaţa teatrului), nr.
dea şi Alexandru Jula; 17,10
m
varâ ; ORAŞTIEt Alibiul tui a- cate. Această preocupare se refleclă 6 Călan-oraşul nou. nr. 33 Petro­
Muzică de estradă» 17,30 Muzică gă pe cel cu realizări mai
funge — cine autograf ul JV. Boai­ In faptul că din cele 2 grajduri cn o şani. T.C.I. Deva, I.C.T. Alba lulia,
din operete; 18.00 Program mu­ bune. întrecerea lor este Cartea muncitorului de la maşinile de ridicat
tă“ : Nu te luxa niciodată — cine­ capacitate de 100 capete fiecare, unul I C R. Haţeg şi I.C.R. Brad.
zical pentru fruntaşi în producţie este în prezent acoperit, iar lucrările doar factorul hotărî tor al Manualele şcolare pentru clase­
din industrie şl agricultură; 19,00 matograful ..Flacăra* ; Un cîntec Lucrarea tratează dospre couslruc-
la cel de al doilea stnl la centură, succesului ce-1 raportează dc conducere a maşinilor de ridicai.
In pas cu ştiinţa; 21,00 Din re­ străbate lumea — cinematograful urmînd doar să I se pirnă acoperişul. întregul colectiv al secţiei. tia, caracteristicile generale, exploa­ Cartea sc adresează macaragiilor le I—VII se vor distribui de
pertoriul ci măreţului Benone Si- ..Grădina de vară° ,* H.17 EG : A mai fost dat In folosinţă un saivan tarea şi întreţinerea maşinilor de ri­ şi personalului care înlreline maşini­ către unităţile de mai sus la ni­
nulcscu » 21,25 Muzică populară Tinerii — cinematograful „Popu­ pentru 700 capete ovine si o hală GH. C. dicat, probleme o căror cunoaştere velul oraşelor de subordonare re­
asigură obţinerea autorizaţiei legale le de ridicat.
cerută do ascultători» 22,25 Muzi­ lar" ; BRAD : Focuri in munţi — pentru 1.500 păsări. gională şi respectiv al raioanelor.
că de dans. cinematograful ..Steaua Roşie* ; A0-
Programul II: 10,10 Muzică LEA: Telefonista — cinematograful
uşoară; 11.00 Cînlece» 11,15 Me­ ..Minerul ; TE1UŞ: Scrisoare de
0
lodii populare; 12,05 Muzică dc V A C E A S U L !
la o necunoscută — cinematograful
estradă» 13,00 Melodii populare
V. Rănită*; ZLATNA; Dragostea lui
din ţâri socialiste» 13,30 Concert
Aliofa — cinematograful „Mund-
de muzică uşoară; 14.35 „Un etn­ — Uite. pe acolo au trecut. prin Vorbea ra fi mm toate acestea se amantă pentru cu „minunea econo­ bandă de gangsteri şi trădători Ase­ necesar să se smulgă din mina dicta­
ice pentru tine 11 — program de lornC; ILlA: Cînd copacii erau mari mică care a îmbogăţit pe colegii menea expresii Ani folosite uneori turii principala ei armă de propa­
0
—cinematograful „(ih Do}u“: APOL- partea aceea — spunea hăt rinul intimpluscră în ajun.
muzică dc estradă i 15,30 Din re­ lor din alta ţări a trecut pe lingă ci. chiar fi pe stradă, wulc intîlncşti gandă — ameninţarea cu războiul
DUL DE SUS: Sub cupola albastru 7 inea cu amtndouă miintlt cutia — Probabil cu sîn/cţi deseori ru­
pertoriul Interpreţilor de muzică de tinichea in care îi turnasem ca­ gat să povestiţi despre vremea pe­ Pretutindeni in Spania intilncfti să­ mulţi necunoscuţi, unde circulă poli­ civil.
— cinematograful „23 August" ;
populară Crislina Speriosu şl fea fierbinte. Pătrimii a mai mirosit răcie şi mizerie. La Barcelona, în ţişti Cum ponte fi răsturnat Franco
VULCAN: Drumul spre chei — trecută peste graniţă — l-am în­
Florea Burnea ; 1610 Arîl şi duete cineinatogralul ..Grădina de vară"; o dală cafeaua, a sorbit puţin din trebat eu. trecui al doilea oraş ca importanţă Guvernul lui Franco est.c un gu­ fără război civil ? Situaţia din Spa­
din operete» 16.30 Ştiinţa In CA LAN: Legea e lege — Grădina ea fi s-a ofr/iL dorind vădit su pre­ A dai din cap. negind. al ţării, roşele snit cenuşii, murdare, vern pe care nu l doreşte nimeni. nia va da răspunsul la aceasta în­
r
slujba păcii » 16,40 Cîntă «orul de vară: ST RF.lSlNGF.ORGlU: Pu- lungească plăcerea Avea un căru­ — Nu. aproape niciodată Cei din cu scări îngu*ic, urit mirositoare, Această impresie se întăreşte şi mai trebare. De acest regim este nemul­
Casei raionale de cultură din mintnl îngerilor — Grădina dc va­ cior vechi cu două roţi, cu hamuri Germania occidentală trec fără să SC adeseori fără lumină electrică şi cu mult cînd deschizi un ziar. O parte ţumită majoritatea covirfitoare. a
0
Giurgiu şl orchestra de muzică ră. peticite fi catul Ini jigărit, care aş­ oprească aici, francezii de asemenea trepte distruse de ani. Magazinele din „falangă , organizaţie pc caic populaţiei — dc fapt întregul popor.
populară „Rărăganur* a Casei tepta cu răbdare la marginea drumu­ Cred că mulţi nici nji ştiu măcar cc dc pe marile bulevarde ale oraşului, se bizuia cînd va Franco, declară ca Ducă toţi cei ncmnlţianiţi vor ac­
raionale dc cultură din Slobozia- lui, aude ne oprisem fi noi. era tot s-a intimplal. Dar noi ştim. noi nu cunoscute cînd va în lumea întreagă nu este dc acord cu politica guver­ ţiona împreună. Franco nu va mai
Bucureşllî 18,30 Solişti şi formalii (Buletin util de bătrtn fi obosit ca şi liarna- putem uita. Niciodată. sini pline dc boarfe fi arată ca fi nului. Biserica declară că a venit putea rezista.
de muzică uşoară ? 19,40 Muzică famcntul. ,.Republica trăieşte in amintirea cum intreaga Europă şi-ar fi trans­ timpul sa se lichideze tribunalele ex'- In ce fel poate fi organizată
uşoară de Radu Serban pe versuri mefeot'oloqic Drumul pe care ne aflam mergea oamenilor — m-am , gindit — cn portat aici toate zdrenţele. Scara traordinarc fi să se stabilească „re­ această unitate f
prin centrul oraşului trec Imn pagii
Unitatea pentru care au UtpLat ani
de Constantin Cirjan » 19.55 Melo­ din sudul Franţei, pe malul mării. toate cu ici-eolo cutiile din cimitire cu prăjiţi să aprindă felinarele cu laţii juridice normale". Ar mala este dc-a riadul comuniştii poale fi acum
dii populare cerule de ascultă­ PENTRU 24 ORE spre Calaltmia. Deşi un itinerar tu­ s-au mai strhnbnl. fotografiile mor­ considerată principalul reazem al
ristic, drumul era numai hirloape, ţilor au îngălbenit...". regimului. Dar la fiecare discuţie creată literalmente (nlr-n singura zi
tori? 21,10 Muzică de dans? 22,00 Vremea se meu(lne Irumoasâ şi
iar pe margini asfaltul era spart. Marile greve ale minerilor spanioli aS2S2S25H5ES2S2S25£S25S52SH5SSHSH52S sini citite numele u patru, cinci, Acest lucru a fost verificat in prac­
Program de romanţe. călduroasă, cu cerul senin noap­
Am mers timp de o oră pe acest din primăvara anului 1902 care au şase ofiţeri fi membri ai comanda­ tică in timpul grevelor de anul
tea. Vînt slab din sud şi sud- cuprins intreaga tară, au arătat lu­ Reportaj
drum. Nu ne-a întrecut nici o ma­ mentului suprem care „sînt împotri­ trecut. f
vest. Temperatura staţionară : ziua
Atunci au luptat împreună Şnunei-
@inenta între 30 şi 36 grade, iar noaptea şină de marcă spaniolă. Am intîl- mii întregi cît dc fubred este regi­ vă fi aşteaptă schimbări dc azi pc (ori fi ţărani, funcţionari şi m ici bur­
mul franchist. Aceste greve nu erau
nil doar căruţe trase de cai şi auto­
mi ine“.
între 14 şî 20 grade. buze zăngănit oare care se aflau, pro­ primele, dar erau cele mai puterni­ din Spania ,.Guvernul 0c care nu-l doreşte ni­ ghezi. Catolicii fi liberalii în J timpul
27 IULIE 1963 meni“ încearcă cu disperare să sc luptelor greviste au colaborat.;.-cu co­
DEVA : Colegii — cinematogra­ PENTRU URMĂTOARELE babil. /ie lume de peste 20 dc ani. ce. Guvernul !c-a interzis, n ame­ menţină la putere. El ful usc f Ic in muniştii. Această puternică mişcare
Merccdes-urile ci ornate fi străluci­
ful ..Patria" ; Drumul spre chei — TREI ZILE toare ale turiştilor si oamenilor de ninţai cu represiuni. Dar, grevele au acest scop toate mijloacele terorii. a făcui pc mulţi activişti ai sindica­
continuat. Liberalii de stingă, mem­
cinematograful „F. Stihii" : Enrico Vreme nestahilâ, favorabilă ploi­ afaceri străini goneau intr-o parte gaz, aşa cum se proceda in celelalte Dar aceste metode sini toi mm puţin telor guvernamentale, in ciietla con­
Carnsso — cinematograful Grădi- lor locale. brii opozifiei catolice şi in primul ţări ale Europei cu 50 tic ani in
şi alta a drumului fi pentru a clipă rind comuni ştii, care sc pronunţau urmă. eficiente. Dc aceea, el încearcă prin ducerii lor cciUralizale, să treacă dc
puteam vedea feţele plictisite ale că­ pentru sprijinirea grevelor sau, după Numeroase firme vesl-gcrnmnc au diferite manevre să creeze concesii partea greviştilor. Greviştii cercau
25252525252S25252S252525252525 2S2S2S£52252525252525252525252525252525252525 cum spun autorităţile spaniole ofi­ fii ude in Spania: salariul în Spania aparente, să facă chiar uncie mici nu numai nnirirca salariilor, ci fi
lătorilor care, nu se ştie de ce. con­
51 B sideră acest pămînt gol fi sărac — ciale. pentru participarea la com­ este scăzut. Burghezia spaniolă, te- breşe ca să-şi menţină dominaţia măsuri plivind schimbarea bazelor
I Penfru anul şcolar 1963/1964 ceva exotic. plotul împotriva s t a t u l u i a n fost mindu-se să-fi investească capitalul Dar asta nu este o tolujic. Dacă for­ regimului înstifi: eliberarea deţinu­
jn
1
iU — Vedeli. uite acolo — fi hătri- azvhliţ ir închisori şi deferiţi jus­ in propria sa (ară, îl exportă in alte ţa torentului un fi suficient dc pu­ ţilor politici şi stabilirea de liber­
£ nal arăta spie crestele firului dc tiţiei Rcacţiunca este dezlănţuită, ţări ternică. această mică breşă poate tăţi democratice. Toate aceste re­
I munţi care despart Spania dc Fran(a. turbată, se răzbună, dar asta nu-i face să se prăbuşească întregul eşa­ vendicări ram hi si acum in vigoare.
In O doamnă cu care am călătorit iu
Uniunile raionale ale Cooperativelor de tonsum $ O cărare îngustă, abia vizibilă şer­ foloseşte la nimic. tren in aceeafi cabină mi-a explicai: fodaj. Dacă va începe un nou val dc gre­
1 puia acolo printre tufişurile de. gro- Primăvara fi vara anului 1963 se — Nici un om cu cap nu fine bani Exista şi un alt mijloc: amenin­ ve — şi tot ce se iiUbnplă aici arată
din I zamă. Iutii urca, apoi cobora şi tre­ caracterizează prin fenomene deose­ in Spania. Guvernul duce o politică ţarea cu războiul civil. Toi mai des că el va începe curînd — antifas­
I H cea peste stinci dincolo de graniţă. bite In discn(iile cu străinii, nimeni care sc poate termina aricind cu o propaganda guvernamentală previne: ciştii spanioli H vor transforma în-
u*
Alba, Brad, Haţeg, llia, OrăşHe şi Sebeş ■ I r Adeimrata trecere peşti graniţă era sin mai încearcă să apere regimul catastrofă. Şi ce se va inlisnpla „Ateulie! Dacă guvernul va fi răs­ tr-o grevă generală La aceasta va
I atunci închisă. Pe această cărare mer­ franchist sau să se pronunţe pentru atunci ? turnat. se va dczlănţui un război participa probabil o parte fi mai
geau femei, copii, răniţi — multe menţinerea lui. Fireşte că liotărîioare nu este pă­ civil". mare a populaţiei decit la grevele
nm de oameni. Numai că pe atunci Am stat de vorbă cu mulţi oameni Răspunsul partidelor de stingă fi dc anul trecut. Pe baza unui pro­
RECRUTEAZĂ drumul era cu mult mai greu. din diferite pături ale societăţii. Ei rerea acestor oameni, ei părerea ma­ in primul rind al partidului comunist gram unic va fi creată opoziţia în­
—
populaţiei
oamenilor
a
jorităţii
Aluna — era cu 24 de ani Cn sini cu toţii împotriva guvermdui muncii. 'Această părere s-a vădii lim­ la propaganda franchislă este lim­ tregului popor.
pentru şcoala tehnică de cooperaţie, urmă. cînd. după o luptă cruntă de Franco, deşi din motive foarte di­ pede tn timpul marilor greve. pede fi ferm : .Minciuni! Franco Cînd străbaţi pămintul Spaniei în­
I aproape trei ani cn trupele lui Fran­ ferite. Tovarăşii din Partidul Comunist poate fi răsturnat şi fără război fometate. oraşele cenuşii fi întune­
s cu durata de 2 ani, absolvenţi ai co, cu avioanele şi tancurile lui Hi- Intr-o scară am vizitat o familie din Spania m-au sfătuit sa călăto­ civil r. cate in care nu intilncşli nici un zfm-
tler fi Musolini, a fost înăbuşită burgheză aşezată din nordul Spa­ resc prin ţară, să stau de voi bă cn Cină înainte de plecarea mea to­ bet pc faţa oamenilor, toată această
şcolilor medii de cultură generală Spania republicană. Erau zilele cînd niei. Gazda, soţie de fabricant, sc oamenii, să vad „care e pulsul". „Din varăfii din Partidul Comunist din (ară plină dc suferinţe — care parcă
1 in această ţară se dezlănţuise teroa­ vuita amarnic. Se considerau jigniţi. cinci muncitori — m-au prevenit ei Spania au vorbit despro posibilita­
cu şi fără diplomă de maturitate, rea franchîstă, ;ind apărătorii repu­ Oamenii din Franţa cu o situaţie ase­ — j-ar putea ca 'doi sau trei să sc tea trecerii paşnice dc la dictatură fi-a oprit răsuflarea în aşteptarea
ceasului hoturi'or, — devine limpe­
1 în vîrstă de 17-25 ani. blicii fi ţăranii cart ii ajutau au tre­ mănătoare, fabricanţii francezi duc teamă să vorbească deschis". la dcmocralie in Spania, mi s-a pă­ de că ceasul acesta va suna va
p- cut peste munţi in Franţa. cn totul altă viaţă. Toată vina o S-a 'dovedit, de fapt, că nimeni rut o simplă teorie. In primele zile
— Aici a fost ucis fratele meu — poartă giwemul ji „politica lui eco­ n» a încercat să ascundă ce gîn- ale vizitei mele in această ţară am suna curînd !
Informaţii suplimentare, la sediile U. C. C. mi-a spus bătrinul, — iar pe front nomică medievală . dcşlc. Toţi cei tu care am stal dc inlelej că este problema holăriloarc EV A PRISTEK
a
Cj mi-au căzut doi nepoţi. Burghezia spaniolă este intr-adevăr vorbă au caracterizat guvernul ca o a luptei de eliberare. Pentru că este ziarista austriacă
are5ZSSaSHSÎSESK!HSHSîSasV«2S55ZSSa5îSîS2SîSîi5ES2SESîSES£52SE52S2SH5îS