Page 81 - 1963-07
P. 81
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA I După încheierea
anului de învăjămînf Strungâria de cilindri pentru laminoare —
la universităţile o secţie modernă
publice şi muncitoreşti Concomitent cu dezvoltarea electronice. Aici se strunjcsc di
sectorului de laminoare al Com ferite tipuri de cilindri cu ca
De curind, In cadrul unei şedinţe
binatului siderurgic din Hune libre pentru aproape 50 de pro-
ce a avut loc la Consiliul regional doara, s-a extins în această im file de laminate. In ultimul timp,
al sindicatelor, a fost analizată act!-
portantă unitate siderurgică a s-au făcut şi cilindri cu calibre
vita te a desfăşurată pe parcursul unul
ţării şi sirungăria pentru cali- noi care au permis să se intro
an de Invăţămînt la universităţile
brarea cilindrilor de laminoare. ducă în procesul de laminare
publice şt muncitoreşti din regiunea Modernizată continuu şi înzes şenile de tractor, armături de
noastră. La şedinţă au participat pre
trată cu maşini şi utilaje de înal mine, diferite construcţii meta
şedinţi şl secretari ai consiliilor lo tă tehnicitate, noua strungărie a lice etc.
cale a'e sindicatelor, secretari al co devenit o adevărată uzină. In Colectivul strungăriei aplică o
mitetelor pentru cultură şl artă, di
hala de producţie, construită serie de procedee înaintate de
rectorii şi directorii de studii ai uni anul trecut, funcţionează strun lucru, printre care călirea cilin
Anul XV. Nr. 2667 JOI 25 IULIE 1963 4 pagini 20 bani versităţilor amintite, lectori. Refera guri de calibrat prevăzute cu dis drilor prin curenţi de înaltă frec
tul prezent! cu acest prilej, ca şl
pozitive de copiat, iar unele din venţă, încărcarea prin sudură
discuţiile pvrtate, au scos in evi ele lucrează pe bază de comenzi automată a cilindrilor uzaţi etc.
denţă o serie de bune rezultate ob
ţinute fn cad.ul universităţilor în
PRODUCEM OTEL ceea ce priveşto modul de expunere Creşterea productivităţi muncii în industria
Venituri din le a tematicilor cuprinse fn planul de metalurgică şi constructoare de maşini
MAI BUN ŞI MAI IEFTIN Ca urmare a ve lor cooperaţiei de con OR.CC. llia. 10 000 Invăţămint, însuşirea acestora de că
tre cursanţi, fn ceea ce priveşte mo
niturilor frumoase rea sum cantităţi sporite kg cartofi, aproape bilizarea fa lecţii. S-i arătat, de ase Marea majoritate a întreprinderilor tru reducerea timpilor neproductivi
Pentru continua dezvoltare a zinte un procent însemnat din lizate anul trecut din de roţii, gulioare, car 2.000 kg ceapă, 2.000 menea, că alegerea disciplinelor de din indus!ria metalurgica şi construc ocazionaţi de Înlocuirea cilindrilor
economiei naţionale, Congre întreaga producţie a secţiei. legumicultură, colecti tofi. castraveţi, mor kg roşii, castraveţi, fnvătăraînl Ia universităţi pe baza toare dc maşini $»-a îndeplinit şi de de la laminorul de 6 (oii s-a intro
sul al IIMea al partidului Atenţie deosebită am acordat viştii din Boz, raionul covi, varză etc. fi tot morcovi ele. specificului locului de muncă al păşit sarcina dc creştere a producti dus metoda dc lucru cu tobe perfo
a pus în faţa poporului nos şi îmbunătăţirii oţelului necesar llia, au extins în a- odată să realizeze mari Se scontează ca de celor fnscrişi, organizarea univer vităţii muncii in prima jumătate a ratoare, obtlnîndu-se în acest fei
tru sarcini deosebit de importan pentru sapele de foraj din in cest an suprafaţa gră venituri Astfel, din pc urma valorificării sităţilor pe întreprinderi sau chiar anului. O serie de mari unităţi in anual aproximativ încă 300 tone de
te. Nouă, oţelarilor, ne revine dustria petrolieră. Perseverind în recoltei de legume să pc secţii mai mari, au făcct ca inte dustriale, ca de exemplu Uzinele de ţevi. Constructorii navalt din Galaţi,
sarcina să dezvoltăm continuu îmbunătăţirea continuă a tehnolo dinii de legttme cu cele 67.000 kg legu se obţină peste 87.000 resul pcnliu terţii să crească. tractoare din Braşov. „Republica" şi prin extinderea sudurii automate st
producţia de oţel, să îmbunătă giei de elaborare. în scurt timp incă 10 hectare. Acest me prevăzute a fi li lei venituri. Numeroasele probleme dezbătui? „Timpuri Noi" din Capitală. „Indu semiautomate la peste 60 la sută din
ţim necontenit calitatea acestuia, am reuşit să producem acest lucru a permis gospo vrate pe bază de con MIRON TIC de participanţi în cadrul şedinţei stria Sirnieî'* din Cîmpîa Turri». lucrările de asamblare a navelor, au
să elaborăm oţeluri speciale cu tip de oţel, cu indici de calitate dăriei să livreze unităţi tract s-au fi trimis la corespondent amintite f-au uat acesteia caracterul ,.Slr;- jul" din Arad, „Unirea" din redus durata de executare a princi
multiple întrebuinţări în indus foarte buni. unul schimb de experienţă, aprecie Cluj, Şantierele navale «lin GaJali au palelor lor produse — cargourile de
tria constructoare de maşini. Noi ne-am orientat şi asupra Excursie la Hunedoara rile făcute constituind un puternic sporit productivitatea muncii fată de 4 500 tone cu aproximativ 25 Ia sulă.
Colectivul oţelăriei electrice reducerii preţului de cost al oţe imbold fn munca depusă dc colecti indicele planificat tn primul semestru Demne de evidenţiat tn creşterea
este tînăr. La agregate modeme lurilor elaborate. Acest lucru Zilele trecute, or de tineri coleetixAşti au vizitat cu acest pri vele universităţilor in vederea des al anului, cu 3 pină la 6 la sută productivităţii muncii datorită promo*
oţelarii noştri nu mai lucraseră 1 am realizat prin reducerea pro ganizaţia U.T.M. a participanţi la excursie, lej Combinatul side Si. esele lor se daloresr promo varii tehnicii noi sînt sl uzinele
pînă la darea în exploatare a porţiei elementelor principale de gospodăriei agricole printre care Simion rurgic, Oraful Nou fi chiderii fn bune condlţiunl a noului vării continue a tehnicii noi. valori ..Strungul" din Arad, unde s-8 Intro
secţiei. Ei au înţeles însă aliere, fără a diminua calitatea colective din comuna Ungureanu, ton Ca Castelul huniazilor. an de fnvăţămînl. ficării largi a rezervelor interne si dus anul acesta în fabricaţie de se
chemarea ce li s-a adresat şi proprietăţile oţelurilor cerute. Săţciori, raionul Sebeş. Prof. VALERIU OROS entuziasmului ou care muncitorii, teh rie un strung modern SN-400, cu per
şi din primii ani de lucru, în In urma unor calcule şi expe a organizat o excursie pătă, Lucreţia Radu, IOAN JOCA directorul Universităţii publice nicienii sl inginerii din întreprinderi formante la nivelul tehnicii mondiale
noua secţie au şi apărut rezul rienţe efectuate cu concursul co la Huncda '! t Cei 40 Ileana Moga fi alţii, corespondent din Sebeş traduc în fapte sarcinile de plan. La actuale. (Agerpres)
tate frumoase Orice început este lectivului de la Institutul de cer Uzinele „Republica", de exemplu, pen
greu. La fel s au petrecut lucru cetări siderurgice, noi am adus
rile şi la noi Dar, pentru a în îmbunătăţiri oţelului cu 3,5 la
vinge greutăţile, muncitorii s-au sută nichel, reducînd la mai pu
înscris cu toţii la cursurile de ţin de jumătate acest element
calificare, iar maiştrii la cursu şi adăugind un alt element de
rile serale ale şcolii de maiştri aliere mai convenabil — molib
din localitate. Cunoştinţele teo denul. ia irgenfarea mior agricole do varo i
retice dobîndite seara la cursuri, îmbunătăţirea calităţii oţelu
ei le-au împletit cu cele prac rilor pe care le elaborăm
tice în activitatea zilnică. Au terminat Porumb furajer în cultură dublă
şi reducerea preţurilor de cost a
Datorită acestui lucru, am reu fost posibilă şi prin rezolvarea
şit să stăpînim mai bine agre unor probleme de ordin tehnic recolfaful Pentru stringerea recoltei de orz şi griu dc pe cele
gatele şi aparatele de control şi în procesul tehnologic. Reparaţia cerealelor 380 ha, colectiviştii din Gfrbova, raolnul Sebeş, au mo
pe această cale, să reducem lot vetrelor constituie una din aces bilizat toate forţele. Astfel, In scurt timp de la începe
mai mult pierderile de metal, să te probleme care, în anii prece Corespondentul rea recoltatului, cu sprijinul a trei combine de la S.M.T.
sporim producţia de oţel. Nici denţi, trebuia executată aproape nostru, tov. Avram Miercurea, ei au reuşit sâ siringă orzul de pe întrea
odată însă nu neam mulţumit din două în două zile. Oţelul ră Bartolomeu, ne in- ga suprafaţă şi griul de pe 275 ha. La cultura orzu
cu rezultatele obţinute. Perseve mas în giopile formate în vatră, formează că in lui, care a fost bine îngrijită şl recoltată l.i timp, s-a
renţi cu noi înşine, am reuşit să neputînd fi evacuat în întregime, cursul zilei de 23 oblinut o producţie cu peste 500 kg. la ha mal mare
reducem rebutul în acest an de distrugea în timpul procesului iulie. colectiviştii derit cea planificată.
3-4 ori faţă de perioada primilor de elaborare stratul protector din Ohaba. raionul De asemenea, colectiviştii au acordat o atenţie spo
ani de la intrarea în funcţiune de magnezilă granulată. Din Sebeş, au terminat rită eliberării terenului fn vederea executării arăturilor
a agregatelor. această cauză, înregistram staţio recoltatul cerea de vară şi insămîntării culturilor fn mirişte. Pînă acum
Ţinînd cont de cerinţele me nări repetate, consum ridicat de lelor.
reu crescinde ale industriei noa magnezită. productivitate scăzu Cu ajutorul com s-au făcut arături de vară pe 78 ha, iar pe 30 ha, s-a
stre constructoare de maşini, tă, preţ de cost ridicat. Dar şi binelor şi manual, insăminţat porumb furajer in mirişte.
ne-am îmbunătăţit munca în ve ei au strins la timp
derea elaborării unor tipuri acest neajuns l-am înlăturat şi ;i fără pierderi re Brigăzi fruntaşe
de oţeluri, cu caracteristici noi, am înlocuit magnezita cu un alt colta de pe toate
diferite de cele pe care le pro material refractar mai ieftin, cele 526 ha culti Folosind maşinile tită, au terminat recolta
duceam în mod obişnuit. In anul abundent şi mai bun — dolo- vate cu grîu, 13 ha S.MT. la întreaga lor tul Membrii brigăzii din
1960, ni s-a cerut să producem mita. cu orz şi 3 ha cu capacitate şi participlnd Simeria au recoltat cu
cantităţi mai mari de oţel pentru secară. In mare număr la mun combin/» şr -manual ce
Hotărîrea noastră este de a nu
rulmenţi. Era nevoie în primul ne precupeţi eforturile în per In cursul zilei de că, colectiviştii din Si- realele de pc 104,92 ha,
rînd de o calificare superioară. fecţionarea proceselor tehnolo ieri au terminal nvria au reuşit ca pină iar cei din Uroi de pe
Ia 23 iulie să recolteze
In acest scop, în secţie au fost gice, obţinînd pe această cale o recoltatul cerealelor cerealele de pe .344 ha 83.38 ha. ■ •• ‘Zfrwgg. im- sf; ,• i
înfiinţate cursuri de ridicare a şi colectiviştii din din cele 432 ha culti Bune rezultate s-au
producţie sporită de oţeluri Secă şei fi Colibi. oblinut şi la brigăzile
calificării muncitorilor şi au fost vate.
îmbunătăţite, care-şi cer tot mai 'A cum în aceste
trimişi în străinătate, pentru unităţi se lucrează Fruntaşe la strinsul din Simeria Veche şi
mult utilizarea în economia noas Cărpinis unde recoltatul
specializare, trei prim-topitori, tră naţională. de zor la arături cerealelor sînt brigăzile Pentru obţinerea unor cantituli sporite de nutreţuri de bună calitate, colectiviştii din Vinţul de Jos. raionul
un turnător şi un maistru. Ca $i la insăminţarea din localităţile Simerin şi cerealelor se apropie dc Alba. dau o marc atenţie recoltării la timp şi păstrării in condiţii corespunzătoare a furajelor.
urmare, an de an a crescut pro KATRA FRANCISC filanlelor furajere. Uroi, ca.re, la data amin sfirsit. IN FOTOGRAFIE: Brigada de chnp condusă de Avram Lascu slringind finul dc borceag.
ducţia de oţel pentru rulmenţi, Inginer
paralel cu îmbunătăţirea calită FLORI AN JURCA '"inapţii nu aşteaptă după S.M.T. Orăşde
ţii lui, ajungînd ca în prezent maistru principal, oţelărla
producţia acestui oţel să repre electrică a C.S. Hunedoara Pentru ca toate lucrările din aotua- lor agricole colective din Toteşti şi verbale de recepţie asupra reparaţii lin scama de indicaţiile conducerilor ză sprijinul organelor raionale, mej-
!a campanie agricolă să fie executate Rerlliolot au înregistrat defecţiuni lor ceea ce pune la îndoială faptul G.A.C. sau părăsesc lucrul in mod gînd pînă la a renunţa să se consulte
în timpul optim, gospodăriilor agrico incă din prima zi de lucru. De altfel, dacă ele au fost sau nu puse la punct nejustificat aşa cum e cazul tracto cu acestea ori de c»te ori sc simte
le colective din raionul Haţeg li s-au zilnic, din cele 24 combine. 7 nu în timpul afectat pentru aceasta. De ristului Pompil Dinişoni din Demsuş. nevoia.
Sporesc neîncetat indicii de utilizare repartizat prin S.MT. Orăslie un nu funcţionează. La Bretea Strei, de altfel, seclia S.MT. nu a respectai Aşadar, iată numai cîteva aspecte Faţă de o asemenea sLare de lucruri
măr d 80 tr • loare, 24 combine, 33 pildă, din lipsa unor piese de schimb, nici planul de măsuri cu privire la care reflectă lipsa de preocupare a se impune luarea unor măsuri urgen
a agregatelor batoze şî două prese de balotat paie. un număr de .3 combine au stagnai instalarea batozelor şl la proba secţiei S.M.T., însărcinată să deser te. Această sarcină revine în primul
Fată de volumul lucrărilor ee trebuie lucrul timp de patru zile. Iar alta nu acestora Majoritatea batozelor stau vească gospodăriile agricole colecti rind conducerii S.M.T, Orâştie, al
Furnaliştii de la Călan sînt în- pline de entuziasm şi hărnicie, efectuate. 6e consideră că agregatele a putut să-şi reia activitatea decîi încă la sediul brigăzilor sau în alte ve din raionul Haţeg. $eful secţiei cărei control, chiar de la inoeperee
tr-o continuă Întrecere. Ei se este deosebit de bogat. In peri repartizate sînt suficiente, ţintnd cont după 7 zile. Acelaşi lucru se poate locuri necorespunzătoare. ling. Victor Lupulescu) se ocupă mai actualei campanii agricole, a fost aici
mult cu plimbări fără rost la Orăştic
Prea puţin s-a făcut si în ceea ce
străduiesc să folosească cît mai oada 1—23 iulie, spre exemplu, că 1a acesloa se mai adaugă şl spune şi despre combinele repartizate priveşte arăturile. Tractoriştii desti aproape inexistent. In această di
bine agregatele, să sporească in furnaliştii de la uzina „Victoria" mljloacede proprii ale gospodăriilor GA.C. din Tuşlca şî Silvaş. Astfel, SÎ in alte părţi, în loc să ia măsuri recţie trebuie pornit de la faptul că
dicii de utilizare pentru a da pa din Călan au izbutit să producă de pe raza raionului. deşi secţia S.MT. cu sediul la Slnlă- naţi să lucreze la batoze (batoze care Imediate şi eficiente pentru înlătura timpul nu aşteaptă după S.M.T.
nu sînt încă folosite datorită gradului
triei metal cU mai mult. Semni peste prevederile planului de Cu toate acestea, in raionul Haţeg, măria Orlea dispune de un atelier de umiditate a cerealelor) nu s-au rea unor asemenea neajunsuri. Mal Orăştie. Timpul este deosebit de pre
ficative în această privinţă sînt producţie mai bine de 130 kg. ritmul recoltatului, treierişului şi a! mobil $1 de o maşină pentru transpor mult, indisciplina in muncă ce 6e ma ţios. Trebuie dccl folosit la maximum
măsurile luate în ultima vreme. fontă pe fiecare metru cub vo arăturilor se desfăşoară în mod ne- tul pieselor de schimb acolo unde prezentat încă pe teren pentru ca In nifestă tn cadrul secţiei porneşte pentru terminarea campaniei de re
Furnaliştii au realizat succese lum util de furnal. satisfăcălor. Astfel, pînă în diminea este necesar, tn ziua de 23 iulie, me acest timp să execute arături. La chiar de la Inginerul Victor Lupu coltat şi treieriş.
de seamă în îmbunătăţirea siste O mare contribuţie la obţine ţa zilei de 23 iulie, la recoltat se în canizatorul Ioan Voiconl, după mulle toate acestea se mal adaugă şi in
disciplina unor tractorişti care nu
mului de încărcare, reducerea rea acestor succese şi-au adus-o registrase un procent de numai 4.3 insistente, a fost nevoit să se depla lescu, care în repetate rîndurl refu I. MANEA
timpului de schimbare a gurilor la sută, Iar la treieris un procent de seze personal cu tractorul de la
de vînt etc. tov. Toma Paraon, Ioan Blaj, numai 6,8 ta sută. Dintr-o analiză Tu$tea la secţie pentru a se aprovi
In ultimele zile, ca urmare a Simion Stănculea, Francisc Las- amănunţită, tăcută recent la comite ziona ou un lagăr necesar la combi
măsurilor luate, rodul muncii lor lo şi alţii. tul raional de partid asupra factori nă. Aici, nu a găsii însă pe nimeni
lor care au dus la o asemenea răml- si astfel o garnitură completa, (com
nere în urmă s-a constatat că princi bină şi traotor) a fost scoasă timp de «SBăbteil [uliii j'jjiiib.jiiiii BfciâS
pala cauză constă tn slaba organiza o zi din activitate.
Importante economii la preţul de cost re a muncii din partea secţiei S.M.T. Trebuie spus că si în ceea ce pri
(inginer şef de secţie Victor Lupu- veşte funcţionarea tractoarelor se
Colectivele exploatărilor mi în primele 6 luni ale anului eco lescu) şi mai ales în proasta funcţio manifestă unele neajunsuri. Astfel, La sfîrşitul unui semestru de activitate
niere ale Trustului minier Deva nomii Ia preţul de cost al mine nare a unor tractoare, combine şi lot ca urmare a reparaţiilor de slabă
au depus anul acesta eforturi reurilor de 3.345.000 lei. Cel mal batoze. Stagnarea în plină campanie calitate şl a lipsei pieselor de schimb, După 6 luni de muncă, colecti- condiţiuni a locurilor de muncă
stăruitoare pentru reducerea pre a acestor agregate este o urmare fi numărul Iracloarelor care nu pol vu' şantierului nr. 4 al I.C.S. Hu s-au luat măsuri de amenajare a primele 6 luni de activitate şan
tierul a reuşit să predea benefi
ţului de cost. Materialele au fost mare volum de economii l-au ob rească a reparaţiilor de mîrvtuială. a să-şi aducă aportul cuvenit tn actua nedoara a obţinut unele rezultate staţiei centralizate de prepararea ciarului blocurile D8 cu 32 apar
mal bine gospodărite, iar utila ţinut colectivele exploatărilor lipsei pieselor de schimb si a in la campanie, este de cl-rca 20. Din bune. Aceasta ca urmare a pre mortarelor, care a fost dată în tamente, H3 şi H4, ambele cu
jele întreţinute şi utilizate cu miniere Certej — Săcărimb, Mun- disciplinei în muncă de care mal dau oceeaşl cauză nici o parte din bato ocupării care a existat în şantier, folosinţă încă din primele zile ale cîte 60 de apartamente şi pri
multă grijă. Ca urmare, în pri cel, Zlaştt şi Deva. dov-adă unii tractorişti. ze nu pot funcţiona din pHn. Mai a organizării muncii în mai bune anului, iar transportul mortaru mul bloc turn cu 100 de aparta
mul semestru al anului în curs Combinele repartizate gospodării mult. batozele nici nu au procese condiţiuni. Trebuie să arăt că lui la macarale s-a făcut cu aju mente.
s-au economisit materiale în va încă de la început, o dată cu dis torul vagoneţilor pe o linie dc- Cu toate acestea şantierul no
loare de peste 1.000.000 lei, iar cutarea cifrelor de plan pe anul covil special amenajată. stru nu şi-a dus Ia îndeplinire
la cheltuieli pentru întreţinerea 1963, s-au luat o serie dc mă O importanţă deosebită s-a
utilajelor s-au economisit aproa suri cu caracter organizatoric. acordat şi reducerii preţului de sarcina fizică planificată pe pri
mele 6 luni ale anului. Faţă de
pe 1.500.000 Iei. Sarcina de a preda pînă la sfîr cost. Pentru reducerea consumu
Pe întregul trust s-au obţinut, şitul anului 845 apartamente cît lui de material lemnos au fost 372 apartamente n-am reuşit să
predăm beneficiarului decît 252
şi alte lucrări ce ne revin, a introduse în uz cofraje din pa apartamente. Intîrzierea s-a da
determinat conducerea tehnico- nouri fibro-Iemnoase, iar la sche torat în cea mal mare măsură
Noi fabrici de mobilă ~ (T administrativă să înfiinţeze în le în loc de dulapi, s-au folosit pa lipsei de fişii prefabricate, din
cadrul şantierului patru loturi, nouri şi scurtături.
Industria de mobilă din tara noas cauza cărora a trebuit să se în
tră s-a îmbogăţit de corind cu două dat fiind punctele dispersate de Ca lucrările să se desfăşoare trerupă lucrările la mai multe
muncă. Pentru o mai bună coor în ritm susţinut s-a acordat o blocuri o dată pe o perioadă de
noi unităţi: — o fabrică la Focşani
donare şi eşalonare a lucrărilor, deosebită atenţie folosirii raţio
cu o capacitate anuală de producţie 45—60 zile. In prezent blocurile
loturilor li s-au repartizat sarcini nale şi la capacitatea maximă a H2 şi H5 ce trebuiau predate in
de 15.000 garnituri, si alta la Coraă-
nesti, cu c producţie de G00.000 concrete, care au fost defalcate utilajelor. Mecanicii ce Ie deser cursul semestrului I. ambele cu
scaune. pe maiştri, brigăzi şi echipe. Pa vesc au fost în permanenţă sti cîte 60 apartamente, se găsesc
Fabrica de la Focşani este înzes ralel cu repartizarea sarcinilor mulaţi pentru realizarea şi de intr-un stadiu avansat de execu
trată cu Instalaţii si utilaje la un ni s-a trecut şi la traducerea în viaţă păşirea sarcinilor de plan tra ţie şi cel tîrziu la sfîrşitul lunii
vel tehnic ridicat, tn marea lor ma a prevederilor planului M.T.O. sate. august vor fi date în folosinţă.
joritate produse de industria noastră care să contribuie la ridicarea Fără îndoială că acestea au Tot pe la jumătatea lunii august
constructoare de maşini. In noua uni productivităţii muncii, la reali fost doar cîteva din măsurile pre am preconizat conform graficelor
tate a industriei de mobilă este asi zarea obiectivului propus de noi, conizate care să ducă la îmbună interne de execuţie, să predăm
gurat un flux tehnologic continuu, de a preda în fiecare lună cîte tăţirea muncii în şantier. O dată al doilea bloc turn.
un bloc. Astfel, pe şantier s^au cu aplicarea lor în viaţă, cît şi
se aplică procedee tehnologice mo Dar cauzele întârzierilor se da-
derne şl condiţii de lucru din cele format brigăzi complexe, munca prin munca entuziastă a unor toresc şi unor lipsuri semnalate
a fost extinsă în două şi chiar brigăzi ca cele conduse de Ar-
m&j bune. în c?dm! şantierului. In această
Fabrica de scaune de la Coraă- in trei schimburi la turnarea be- nold Nazarin, instalator de apă, ROMOLUS ORDEANU
n.ştî far? parte dintr-un mare com toanelor blocurilor turn. Mersul Andrei Weber şi Ştefan Roşianu, inginer şef adjunct
binat de industrializarea lemnului ce lucrărilor a fost urmărit după zidari, Constantin Păsărelu mo al şantierului nr. 4
ee ridică ald ea este prima uni grafice interne de execuţie întoc zaicar, Petru Hoca, fierar beto- I.CS. Hunedoara
mite pe fiecare obiectiv în parte. nist, Petru Petraş, zugrav, Vasile
tate Intrată în producţie.
Noi construcţii de locuinţe pentru minerii din Lupeni. Pentru aprovizionarea în bune Pascu, instalator dc gaz, după (Continuare, în pag. 3-ffJ