Page 81 - 1963-07
P. 81

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA I             După încheierea
                                                                                                                                                       anului de învăjămînf               Strungâria de cilindri pentru laminoare —
                                                                                                                                                          la universităţile                                o secţie modernă
                                                                                                                                                       publice şi muncitoreşti          Concomitent  cu  dezvoltarea     electronice. Aici se strunjcsc di­
                                                                                                                                                                                      sectorului de laminoare al Com­    ferite  tipuri  de  cilindri  cu  ca­
                                                                                                                                                     De  curind,  In  cadrul  unei  şedinţe
                                                                                                                                                                                      binatului  siderurgic  din  Hune­  libre  pentru  aproape  50  de  pro-
                                                                                                                                                    ce  a  avut  loc  la  Consiliul  regional   doara, s-a extins în această im­  file de laminate. In ultimul timp,
                                                                                                                                                    al  sindicatelor,  a  fost  analizată  act!-
                                                                                                                                                                                      portantă  unitate  siderurgică  a  s-au  făcut  şi  cilindri  cu  calibre
                                                                                                                                                    vita  te  a  desfăşurată  pe  parcursul  unul
                                                                                                                                                                                       ţării  şi  sirungăria  pentru  cali-  noi  care  au  permis  să  se  intro­
                                                                                                                                                    an   de   Invăţămînt   la   universităţile
                                                                                                                                                                                      brarea cilindrilor de laminoare.   ducă  în  procesul  de  laminare
                                                                                                                                                    publice   şt   muncitoreşti   din  regiunea   Modernizată continuu şi înzes­  şenile  de  tractor,  armături  de
                                                                                                                                                    noastră.  La  şedinţă  au  participat  pre­
                                                                                                                                                                                      trată cu maşini şi utilaje de înal­  mine,  diferite  construcţii  meta­
                                                                                                                                                    şedinţi  şl  secretari  ai  consiliilor  lo­  tă tehnicitate, noua strungărie a   lice etc.
                                                                                                                                                    cale  a'e  sindicatelor,  secretari  al  co­  devenit  o  adevărată  uzină.  In   Colectivul strungăriei aplică o
                                                                                                                                                    mitetelor  pentru  cultură  şl  artă,  di­
                                                                                                                                                                                      hala  de  producţie,  construită   serie  de  procedee  înaintate  de
                                                                                                                                                    rectorii  şi  directorii  de  studii  ai  uni­  anul trecut, funcţionează strun­  lucru, printre care călirea cilin­
                  Anul XV. Nr. 2667                                 JOI 25 IULIE 1963                                    4 pagini 20 bani           versităţilor   amintite,   lectori.   Refera­  guri de calibrat prevăzute cu dis­  drilor prin curenţi de înaltă frec­
                                                                                                                                                    tul   prezent!   cu   acest   prilej,   ca  şl
                                                                                                                                                                                       pozitive de copiat, iar unele din   venţă,  încărcarea  prin  sudură
                                                                                                                                                    discuţiile   pvrtate,   au   scos   in   evi­  ele lucrează pe bază de comenzi  automată a cilindrilor uzaţi etc.
                                                                                                                                                    denţă  o  serie  de  bune  rezultate  ob­
                                                                                                                                                    ţinute   fn   cad.ul   universităţilor   în
                         PRODUCEM OTEL                                                                                                              ceea  ce  priveşto  modul  de  expunere  Creşterea productivităţi muncii în industria
                                                                                          Venituri din                               le             a  tematicilor  cuprinse  fn  planul  de   metalurgică şi constructoare de maşini
                     MAI BUN ŞI MAI IEFTIN                                         Ca  urmare  a  ve­  lor  cooperaţiei  de  con­  OR.CC.  llia.  10  000   Invăţămint,  însuşirea  acestora  de  că­
                                                                                                                                                    tre  cursanţi,  fn  ceea  ce  priveşte  mo­
                                                                                 niturilor  frumoase  rea­  sum   cantităţi   sporite   kg   cartofi,   aproape   bilizarea  fa  lecţii.  S-i  arătat,  de  ase­  Marea   majoritate   a   întreprinderilor   tru   reducerea   timpilor   neproductivi
            Pentru  continua  dezvoltare  a  zinte  un  procent  însemnat  din   lizate  anul  trecut  din   de  roţii,  gulioare,  car­  2.000  kg  ceapă,  2.000   menea,   că   alegerea   disciplinelor   de   din  indus!ria  metalurgica  şi  construc­  ocazionaţi   de   Înlocuirea   cilindrilor
         economiei  naţionale,  Congre­     întreaga producţie a secţiei.         legumicultură,   colecti­  tofi.   castraveţi,   mor­  kg   roşii,   castraveţi,   fnvătăraînl   Ia   universităţi   pe   baza   toare  dc  maşini  $»-a  îndeplinit  şi  de­  de  la  laminorul  de  6  (oii  s-a  intro­
          sul  al  IIMea  al  partidului      Atenţie  deosebită  am  acordat    viştii  din  Boz,  raionul   covi,  varză  etc.  fi  tot­  morcovi ele.  specificului   locului   de   muncă   al   păşit  sarcina  dc  creştere  a  producti­  dus  metoda  dc  lucru  cu  tobe  perfo­
          a  pus  în  faţa  poporului  nos­  şi îmbunătăţirii oţelului necesar   llia,  au  extins  în  a-   odată  să  realizeze  mari   Se  scontează  ca  de   celor   fnscrişi,   organizarea   univer­  vităţii   muncii   in   prima   jumătate   a   ratoare,   obtlnîndu-se   în   acest   fei
          tru sarcini deosebit de importan­  pentru  sapele  de  foraj  din  in­  cest  an  suprafaţa  gră­  venituri   Astfel,   din   pc   urma   valorificării   sităţilor   pe   întreprinderi   sau   chiar   anului.  O  serie  de  mari  unităţi  in­  anual  aproximativ  încă  300  tone  de
          te.  Nouă,  oţelarilor,  ne  revine  dustria petrolieră. Perseverind în                                           recoltei  de  legume  să   pc  secţii  mai  mari,  au  făcct  ca  inte­  dustriale,  ca  de  exemplu  Uzinele  de   ţevi.   Constructorii   navalt   din   Galaţi,
          sarcina  să  dezvoltăm  continuu  îmbunătăţirea continuă a tehnolo­    dinii   de   legttme   cu   cele  67.000  kg  legu­  se  obţină  peste  87.000   resul pcnliu terţii să crească.  tractoare  din  Braşov.  „Republica"  şi   prin   extinderea   sudurii   automate   st
          producţia de oţel, să îmbunătă­   giei  de  elaborare.  în  scurt  timp   incă  10  hectare.  Acest   me  prevăzute  a  fi  li­  lei venituri.  Numeroasele   probleme   dezbătui?   „Timpuri   Noi"   din   Capitală.   „Indu­  semiautomate  la  peste  60  la  sută  din
          ţim necontenit calitatea acestuia,  am  reuşit  să  producem  acest    lucru  a  permis  gospo­  vrate  pe  bază  de  con­  MIRON TIC     de   participanţi   în   cadrul   şedinţei   stria   Sirnieî'*   din   Cîmpîa   Turri».   lucrările  de  asamblare  a  navelor,  au
          să  elaborăm  oţeluri  speciale  cu   tip de oţel, cu indici de calitate   dăriei să livreze unităţi­  tract s-au fi trimis la  corespondent  amintite   f-au   uat   acesteia   caracterul   ,.Slr;-   jul"   din   Arad,   „Unirea"   din   redus  durata  de  executare  a  princi­
          multiple  întrebuinţări  în  indus­  foarte buni.                                                                                         unul  schimb  de  experienţă,  aprecie­  Cluj,  Şantierele  navale  «lin  GaJali  au   palelor  lor  produse  —  cargourile  de
          tria constructoare de maşini.       Noi  ne-am  orientat  şi  asupra              Excursie la Hunedoara                                   rile   făcute   constituind   un   puternic   sporit  productivitatea  muncii  fată  de   4  500  tone  cu  aproximativ  25  Ia  sulă.
            Colectivul  oţelăriei  electrice   reducerii preţului de cost al oţe­                                                                   imbold  fn  munca  depusă  dc  colecti­  indicele  planificat  tn  primul  semestru   Demne   de   evidenţiat   tn   creşterea
          este  tînăr.  La  agregate  modeme   lurilor  elaborate.  Acest  lucru   Zilele   trecute,   or­  de   tineri   coleetixAşti   au  vizitat  cu  acest  pri­  vele   universităţilor   in   vederea   des­  al  anului,  cu  3  pină  la  6  la  sută   productivităţii   muncii   datorită   promo*
          oţelarii  noştri  nu  mai  lucraseră   1 am realizat prin reducerea pro­  ganizaţia   U.T.M.   a   participanţi  la  excursie,   lej   Combinatul   side­                     Si.  esele  lor  se  daloresr  promo   varii   tehnicii   noi   sînt   sl   uzinele
          pînă  la  darea  în  exploatare  a   porţiei elementelor principale de   gospodăriei   agricole   printre   care   Simion   rurgic,  Oraful  Nou  fi   chiderii  fn  bune  condlţiunl  a  noului   vării  continue  a  tehnicii  noi.  valori­  ..Strungul"  din  Arad,  unde  s-8  Intro­
          secţiei.  Ei  au  înţeles  însă   aliere,  fără  a  diminua  calitatea   colective   din   comuna   Ungureanu,   ton   Ca­  Castelul huniazilor.  an de fnvăţămînl.          ficării   largi   a   rezervelor   interne   si   dus  anul  acesta  în  fabricaţie  de  se­
          chemarea  ce  li  s-a  adresat    şi proprietăţile oţelurilor cerute.   Săţciori,  raionul  Sebeş.                                                   Prof. VALERIU OROS     entuziasmului  ou  care  muncitorii,  teh­  rie  un  strung  modern  SN-400,  cu  per­
          şi  din  primii  ani  de  lucru,  în   In  urma  unor  calcule  şi  expe­  a  organizat  o  excursie   pătă, Lucreţia Radu,  IOAN JOCA            directorul Universităţii publice   nicienii   sl   inginerii   din   întreprinderi   formante  la  nivelul  tehnicii  mondiale
          noua  secţie  au  şi  apărut  rezul­  rienţe efectuate cu concursul co­  la Huncda '! t Cei 40  Ileana Moga fi alţii,     corespondent                   din Sebeş           traduc  în  fapte  sarcinile  de  plan.  La   actuale.  (Agerpres)
          tate frumoase Orice început este   lectivului de la Institutul de cer­                                                                                                      Uzinele „Republica", de exemplu, pen­
          greu. La fel s au petrecut lucru­  cetări  siderurgice,  noi  am  adus
          rile  şi  la  noi  Dar,  pentru  a  în­  îmbunătăţiri  oţelului  cu  3,5  la
          vinge greutăţile, muncitorii s-au   sută nichel, reducînd la mai pu­
          înscris  cu  toţii  la  cursurile  de   ţin  de  jumătate  acest  element
          calificare, iar maiştrii la cursu­  şi  adăugind  un  alt  element  de
          rile  serale  ale  şcolii  de  maiştri   aliere mai convenabil — molib­
          din localitate. Cunoştinţele teo­  denul.                                                                     ia irgenfarea mior agricole do varo i
          retice dobîndite seara la cursuri,   îmbunătăţirea  calităţii  oţelu­
          ei  le-au  împletit  cu  cele  prac­  rilor  pe  care  le  elaborăm
          tice în activitatea zilnică.                                          Au terminat       Porumb furajer în cultură dublă
                                            şi reducerea preţurilor de cost a
            Datorită acestui lucru, am reu­  fost  posibilă  şi  prin  rezolvarea
          şit  să  stăpînim  mai  bine  agre­  unor  probleme  de  ordin  tehnic   recolfaful       Pentru  stringerea  recoltei  de  orz  şi  griu  dc  pe  cele
          gatele şi aparatele de control şi   în procesul tehnologic. Reparaţia   cerealelor      380  ha,  colectiviştii  din  Gfrbova,  raolnul  Sebeş,  au  mo­
          pe  această  cale,  să  reducem  lot   vetrelor constituie una din aces­                 bilizat  toate  forţele.  Astfel,  In  scurt  timp  de  la  începe­
          mai mult pierderile de metal, să   te probleme care, în anii prece­       Corespondentul   rea  recoltatului,  cu  sprijinul  a  trei  combine  de  la  S.M.T.
          sporim  producţia  de  oţel.  Nici­  denţi, trebuia executată aproape   nostru,  tov.  Avram   Miercurea,  ei  au  reuşit  sâ  siringă  orzul  de  pe  întrea­
          odată  însă  nu  neam  mulţumit   din două în două zile. Oţelul ră­   Bartolomeu,  ne   in-   ga  suprafaţă  şi  griul  de  pe  275  ha.  La  cultura  orzu­
          cu rezultatele obţinute. Perseve­  mas în giopile formate în vatră,   formează   că   in   lui,  care  a  fost  bine  îngrijită  şl  recoltată  l.i  timp,  s-a
          renţi cu noi înşine, am reuşit să   neputînd fi evacuat în întregime,   cursul  zilei  de  23   oblinut  o  producţie  cu  peste  500  kg.  la  ha  mal  mare
          reducem  rebutul  în  acest  an  de   distrugea  în  timpul  procesului   iulie.   colectiviştii   derit cea planificată.
          3-4 ori faţă de perioada primilor   de  elaborare  stratul  protector   din  Ohaba.  raionul   De  asemenea,  colectiviştii  au  acordat  o  atenţie  spo­
          ani  de  la  intrarea  în  funcţiune   de  magnezilă  granulată.  Din   Sebeş,  au  terminat   rită  eliberării  terenului  fn  vederea  executării  arăturilor
          a agregatelor.                    această cauză, înregistram staţio­  recoltatul   cerea­  de  vară  şi  insămîntării  culturilor  fn  mirişte.  Pînă  acum
            Ţinînd  cont  de  cerinţele  me­  nări repetate, consum ridicat de   lelor.
          reu crescinde ale industriei noa­  magnezită. productivitate scăzu­    Cu  ajutorul  com­  s-au  făcut  arături  de  vară  pe  78  ha,  iar  pe  30  ha,  s-a
          stre  constructoare  de  maşini,   tă,  preţ  de  cost  ridicat.  Dar  şi   binelor   şi  manual,   insăminţat porumb furajer in mirişte.
          ne-am îmbunătăţit munca în ve­                                        ei  au  strins  la  timp
          derea  elaborării  unor  tipuri   acest  neajuns  l-am  înlăturat  şi   ;i  fără  pierderi  re­     Brigăzi fruntaşe
          de  oţeluri,  cu  caracteristici  noi,  am înlocuit magnezita cu un alt   colta  de  pe  toate
          diferite  de  cele  pe  care  le  pro­  material  refractar  mai  ieftin,   cele  526  ha  culti­  Folosind   maşinile   tită,  au  terminat  recolta­
          duceam în mod obişnuit. In anul   abundent  şi  mai  bun  —  dolo-    vate  cu  grîu,  13  ha   S.MT.   la   întreaga   lor   tul   Membrii   brigăzii  din
          1960,  ni  s-a  cerut  să  producem   mita.                           cu  orz  şi  3  ha  cu   capacitate   şi   participlnd   Simeria   au   recoltat   cu
          cantităţi mai mari de oţel pentru                                     secară.             In  mare  număr  la  mun­  combin/»  şr  -manual  ce­
                                              Hotărîrea noastră este de a nu
          rulmenţi.  Era  nevoie  în  primul   ne  precupeţi  eforturile  în  per­  In  cursul  zilei  de   că,   colectiviştii   din   Si-   realele  de  pc  104,92  ha,
          rînd  de  o  calificare  superioară.   fecţionarea proceselor tehnolo­  ieri   au   terminal   nvria  au  reuşit  ca  pină   iar  cei  din  Uroi  de  pe
                                                                                                    Ia  23  iulie  să  recolteze
          In  acest  scop,  în  secţie  au  fost   gice, obţinînd pe această cale o   recoltatul   cerealelor   cerealele  de  pe  .344  ha   83.38 ha.                                                  ■ ••    ‘Zfrwgg. im- sf;                ,• i
          înfiinţate  cursuri  de  ridicare  a                                 şi   colectiviştii   din   din   cele   432   ha   culti­  Bune   rezultate   s-au
                                            producţie  sporită  de  oţeluri    Secă şei fi Colibi.                         oblinut   şi   la   brigăzile
          calificării muncitorilor şi au fost                                                      vate.
                                            îmbunătăţite, care-şi cer tot mai   'A  cum  în  aceste
          trimişi  în  străinătate,  pentru                                    unităţi   se   lucrează   Fruntaşe   la   strinsul   din   Simeria   Veche   şi
                                            mult utilizarea în economia noas­                                              Cărpinis   unde   recoltatul
          specializare,  trei  prim-topitori,   tră naţională.                 de  zor  la  arături   cerealelor   sînt   brigăzile                         Pentru obţinerea unor cantituli sporite de nutreţuri de bună calitate, colectiviştii din Vinţul de Jos. raionul
          un  turnător  şi  un  maistru.  Ca                                   $i   la   insăminţarea   din  localităţile  Simerin  şi   cerealelor  se  apropie  dc   Alba. dau o marc atenţie recoltării la timp şi păstrării in condiţii corespunzătoare a furajelor.
          urmare, an de an a crescut pro­               KATRA FRANCISC         filanlelor furajere.  Uroi, ca.re, la data amin­  sfirsit.                   IN FOTOGRAFIE: Brigada de chnp condusă de Avram Lascu slringind finul dc borceag.
          ducţia  de  oţel  pentru  rulmenţi,               Inginer
          paralel cu îmbunătăţirea calită­             FLORI AN JURCA                                 '"inapţii nu aşteaptă după S.M.T. Orăşde
          ţii  lui,  ajungînd  ca  în  prezent     maistru principal, oţelărla
          producţia acestui oţel să repre­         electrică a C.S. Hunedoara    Pentru  ca  toate  lucrările  din  aotua-   lor  agricole  colective  din  Toteşti  şi   verbale  de  recepţie  asupra  reparaţii­  lin  scama  de  indicaţiile  conducerilor   ză   sprijinul   organelor   raionale,   mej-
                                                                               !a  campanie  agricolă  să  fie  executate   Rerlliolot   au   înregistrat   defecţiuni   lor  ceea  ce  pune  la  îndoială  faptul   G.A.C.  sau  părăsesc  lucrul  in  mod   gînd  pînă  la  a  renunţa  să  se  consulte
                                                                               în  timpul  optim,  gospodăriilor  agrico­  incă  din  prima  zi  de  lucru.  De  altfel,   dacă  ele  au  fost  sau  nu  puse  la  punct   nejustificat  aşa  cum  e  cazul  tracto­  cu  acestea  ori  de  c»te  ori  sc  simte
                                                                               le  colective  din  raionul  Haţeg  li  s-au   zilnic,  din  cele  24  combine.  7  nu   în  timpul  afectat  pentru  aceasta.  De   ristului Pompil Dinişoni din Demsuş.  nevoia.
                  Sporesc neîncetat indicii de utilizare                       repartizat  prin  S.MT.  Orăslie  un  nu­  funcţionează.   La   Bretea   Strei,   de   altfel,   seclia   S.MT.   nu   a   respectai   Aşadar,  iată  numai  cîteva  aspecte   Faţă  de  o  asemenea  sLare  de  lucruri
                                                                               măr  d  80  tr  •  loare,  24  combine,  33   pildă,  din  lipsa  unor  piese  de  schimb,   nici  planul  de  măsuri  cu  privire  la   care  reflectă  lipsa  de  preocupare  a   se  impune  luarea  unor  măsuri  urgen­
                                  a agregatelor                                batoze  şî  două  prese  de  balotat  paie.   un  număr  de  .3  combine  au  stagnai   instalarea   batozelor   şl   la   proba   secţiei  S.M.T.,  însărcinată  să  deser­  te.  Această  sarcină  revine  în  primul
                                                                               Fată  de  volumul  lucrărilor  ee  trebuie   lucrul  timp  de  patru  zile.  Iar  alta  nu   acestora   Majoritatea   batozelor   stau   vească   gospodăriile   agricole   colecti­  rind   conducerii   S.M.T,   Orâştie,   al
            Furnaliştii de la Călan sînt în-   pline  de  entuziasm  şi  hărnicie,   efectuate.  6e  consideră  că  agregatele   a   putut   să-şi   reia   activitatea   decîi   încă  la  sediul  brigăzilor  sau  în  alte   ve   din   raionul   Haţeg.   $eful   secţiei   cărei  control,  chiar  de  la  inoeperee
          tr-o  continuă  Întrecere.  Ei  se  este deosebit de bogat. In peri­  repartizate  sînt  suficiente,  ţintnd  cont   după  7  zile.  Acelaşi  lucru  se  poate   locuri necorespunzătoare.  ling.  Victor  Lupulescu)  se  ocupă  mai   actualei  campanii  agricole,  a  fost  aici
                                                                                                                                                                                      mult  cu  plimbări  fără  rost  la  Orăştic
                                                                                                                                                     Prea  puţin  s-a  făcut  si  în  ceea  ce
          străduiesc  să  folosească  cît  mai   oada 1—23 iulie, spre exemplu,   că   1a   acesloa   se   mai   adaugă   şl   spune  şi  despre  combinele  repartizate   priveşte   arăturile.   Tractoriştii   desti­  aproape   inexistent.   In   această   di­
          bine agregatele, să sporească in­  furnaliştii de la uzina „Victoria"   mljloacede   proprii   ale   gospodăriilor   GA.C.   din   Tuşlca   şî   Silvaş.   Astfel,          SÎ  in  alte  părţi,  în  loc  să  ia  măsuri   recţie  trebuie  pornit  de  la  faptul  că
          dicii de utilizare pentru a da pa­  din  Călan  au  izbutit  să  producă   de pe raza raionului.       deşi  secţia  S.MT.  cu  sediul  la  Slnlă-   naţi  să  lucreze  la  batoze  (batoze  care   Imediate  şi  eficiente  pentru  înlătura­  timpul   nu   aşteaptă   după   S.M.T.
                                                                                                                                                    nu  sînt  încă  folosite  datorită  gradului
          triei metal cU mai mult. Semni­    peste  prevederile  planului  de    Cu  toate  acestea,  in  raionul  Haţeg,   măria   Orlea   dispune   de   un   atelier   de   umiditate   a   cerealelor)   nu   s-au   rea   unor   asemenea   neajunsuri.   Mal   Orăştie.  Timpul  este  deosebit  de  pre­
          ficative  în  această  privinţă  sînt   producţie  mai  bine  de  130  kg.   ritmul   recoltatului,   treierişului   şi   a!   mobil  $1  de  o  maşină  pentru  transpor­  mult,  indisciplina  in  muncă  ce  6e  ma­  ţios.  Trebuie  dccl  folosit  la  maximum
          măsurile  luate  în  ultima  vreme.   fontă  pe  fiecare  metru  cub  vo­  arăturilor  se  desfăşoară  în  mod  ne-   tul  pieselor  de  schimb  acolo  unde   prezentat  încă  pe  teren  pentru  ca  In   nifestă   tn   cadrul   secţiei   porneşte   pentru   terminarea   campaniei   de   re­
          Furnaliştii  au  realizat  succese   lum util de furnal.             satisfăcălor.  Astfel,  pînă  în  diminea­  este  necesar,  tn  ziua  de  23  iulie,  me­  acest   timp   să   execute   arături.   La   chiar   de   la   Inginerul   Victor   Lupu­  coltat şi treieriş.
          de seamă în îmbunătăţirea siste­    O mare contribuţie la obţine­    ţa  zilei  de  23  iulie,  la  recoltat  se  în­  canizatorul  Ioan  Voiconl,  după  mulle   toate  acestea  se  mal  adaugă  şi  in­
                                                                                                                                                    disciplina unor tractorişti care nu
          mului  de  încărcare,  reducerea   rea acestor succese şi-au adus-o   registrase  un  procent  de  numai  4.3   insistente,  a  fost  nevoit  să  se  depla­                lescu, care în repetate rîndurl refu­                   I. MANEA
          timpului  de  schimbare  a  gurilor                                  la  sută,  Iar  la  treieris  un  procent  de   seze   personal   cu   tractorul   de   la
          de vînt etc.                       tov.  Toma  Paraon,  Ioan  Blaj,   numai   6,8   ta   sută.   Dintr-o   analiză   Tu$tea  la  secţie  pentru  a  se  aprovi­
            In  ultimele  zile,  ca  urmare  a   Simion Stănculea, Francisc Las-   amănunţită,  tăcută  recent  la  comite­  ziona  ou  un  lagăr  necesar  la  combi­
          măsurilor luate, rodul muncii lor  lo şi alţii.                      tul  raional  de  partid  asupra  factori­  nă.  Aici,  nu  a  găsii  însă  pe  nimeni
                                                                               lor  care  au  dus  la  o  asemenea  răml-   si  astfel  o  garnitură  completa,  (com­
                                                                               nere  în  urmă  s-a  constatat  că  princi­  bină  şi  traotor)  a  fost  scoasă  timp  de   «SBăbteil [uliii j'jjiiib.jiiiii BfciâS
                                                                               pala  cauză  constă  tn  slaba  organiza­  o zi din activitate.
               Importante economii la preţul de cost                           re  a  muncii  din  partea  secţiei  S.M.T.   Trebuie  spus  că  si  în  ceea  ce  pri­
                                                                               (inginer  şef  de  secţie  Victor  Lupu-   veşte   funcţionarea   tractoarelor   se
            Colectivele  exploatărilor  mi­  în primele  6 luni ale anului eco­  lescu)  şi  mai  ales  în  proasta  funcţio­  manifestă   unele   neajunsuri.   Astfel,   La sfîrşitul unui semestru de activitate
          niere  ale  Trustului  minier  Deva   nomii Ia preţul de cost al mine­  nare   a   unor   tractoare,   combine   şi   lot  ca  urmare  a  reparaţiilor  de  slabă
          au  depus  anul  acesta  eforturi   reurilor de 3.345.000 lei. Cel mal   batoze.  Stagnarea  în  plină  campanie   calitate  şl  a  lipsei  pieselor  de  schimb,   După 6 luni de muncă, colecti-  condiţiuni a  locurilor de  muncă
          stăruitoare pentru reducerea pre­                                    a  acestor  agregate  este  o  urmare  fi­  numărul   Iracloarelor   care   nu   pol   vu' şantierului nr. 4 al I.C.S. Hu­  s-au luat măsuri de amenajare a   primele 6 luni de activitate şan­
                                                                                                                                                                                                                         tierul a reuşit să predea benefi­
          ţului  de  cost.  Materialele  au  fost   mare volum de economii l-au ob­  rească  a  reparaţiilor  de  mîrvtuială.  a   să-şi  aducă  aportul  cuvenit  tn  actua­  nedoara a obţinut unele rezultate  staţiei centralizate de prepararea  ciarului blocurile D8 cu 32 apar­
          mal  bine  gospodărite,  iar  utila­  ţinut  colectivele  exploatărilor   lipsei  pieselor  de  schimb  si  a  in­  la  campanie,  este  de  cl-rca  20.  Din   bune. Aceasta ca urmare a pre­  mortarelor,  care  a  fost  dată  în   tamente,  H3  şi  H4,  ambele  cu
          jele  întreţinute  şi  utilizate  cu  miniere Certej — Săcărimb, Mun-   disciplinei  în  muncă  de  care  mal  dau   oceeaşl  cauză  nici  o  parte  din  bato­  ocupării care a existat în şantier,  folosinţă încă din primele zile ale  cîte  60  de  apartamente  şi  pri­
          multă  grijă.  Ca  urmare,  în  pri­  cel, Zlaştt şi Deva.           dov-adă unii tractorişti.          ze  nu  pot  funcţiona  din  pHn.  Mai   a organizării muncii în mai bune  anului, iar transportul mortaru­  mul bloc turn cu 100 de aparta­
          mul  semestru  al  anului  în  curs                                    Combinele repartizate gospodării­  mult. batozele nici nu au procese  condiţiuni.  Trebuie  să  arăt  că   lui la macarale s-a făcut cu aju­  mente.
          s-au  economisit  materiale  în  va­                                                                                                      încă de la început, o dată cu dis­  torul  vagoneţilor  pe  o  linie  dc-   Cu toate acestea şantierul no­
          loare  de  peste  1.000.000  lei,  iar                                                                                                    cutarea cifrelor de  plan  pe anul   covil special amenajată.        stru  nu  şi-a  dus  Ia  îndeplinire
          la  cheltuieli  pentru  întreţinerea                                                                                                      1963,  s-au  luat  o  serie  dc  mă­  O  importanţă  deosebită  s-a
          utilajelor s-au economisit aproa­                                                                                                         suri  cu  caracter  organizatoric.   acordat  şi  reducerii  preţului  de   sarcina fizică planificată pe pri­
                                                                                                                                                                                                                         mele  6  luni  ale  anului.  Faţă  de
          pe 1.500.000 Iei.                                                                                                                         Sarcina de a preda pînă la sfîr­  cost. Pentru reducerea consumu­
            Pe întregul trust s-au obţinut,                                                                                                         şitul anului 845 apartamente cît   lui  de  material  lemnos  au  fost   372  apartamente  n-am  reuşit  să
                                                                                                                                                                                                                         predăm beneficiarului decît 252
                                                                                                                                                    şi  alte  lucrări  ce  ne  revin,  a   introduse  în  uz  cofraje  din  pa   apartamente. Intîrzierea s-a da­
                                                                                                                                                    determinat  conducerea  tehnico-   nouri fibro-Iemnoase, iar la sche­ torat  în  cea  mal  mare  măsură
            Noi fabrici de mobilă               ~             (T                                                                                    administrativă  să  înfiinţeze  în   le în loc de dulapi, s-au folosit pa­ lipsei  de  fişii  prefabricate,  din
                                                                                                                                                    cadrul  şantierului  patru  loturi,   nouri şi scurtături.
            Industria  de  mobilă  din  tara  noas­                                                                                                                                                                      cauza cărora a trebuit să se în­
          tră  s-a  îmbogăţit  de  corind  cu  două                                                                                                 dat  fiind  punctele  dispersate  de   Ca  lucrările  să  se  desfăşoare   trerupă  lucrările  la  mai  multe
                                                                                                                                                    muncă. Pentru o mai bună coor­     în  ritm  susţinut  s-a  acordat  o  blocuri  o  dată  pe  o  perioadă  de
          noi  unităţi:  —  o  fabrică  la  Focşani
                                                                                                                                                    donare şi eşalonare a lucrărilor,   deosebită atenţie folosirii raţio­
          cu  o  capacitate  anuală  de  producţie                                                                                                                                                                       45—60 zile. In prezent blocurile
                                                                                                                                                    loturilor li s-au repartizat sarcini  nale  şi  la  capacitatea maximă a   H2 şi H5 ce trebuiau predate in
          de  15.000  garnituri,  si  alta  la  Coraă-
          nesti,   cu   c   producţie   de   G00.000                                                                                                concrete,  care  au  fost  defalcate  utilajelor. Mecanicii ce Ie deser­  cursul  semestrului  I.  ambele  cu
          scaune.                                                                                                                                   pe maiştri, brigăzi şi echipe. Pa­  vesc  au  fost  în  permanenţă sti­  cîte  60  apartamente,  se  găsesc
            Fabrica  de  la  Focşani  este  înzes­                                                                                                  ralel  cu  repartizarea  sarcinilor   mulaţi  pentru  realizarea  şi  de­  intr-un stadiu avansat de execu­
          trată  cu  Instalaţii  si  utilaje  la  un  ni­                                                                                           s-a trecut şi la traducerea în viaţă  păşirea  sarcinilor  de  plan  tra­  ţie  şi  cel tîrziu la  sfîrşitul lunii
          vel  tehnic  ridicat,  tn  marea  lor  ma­                                                                                                a  prevederilor  planului  M.T.O.  sate.                             august  vor  fi  date  în  folosinţă.
          joritate  produse  de  industria  noastră                                                                                                 care  să  contribuie  la  ridicarea   Fără  îndoială  că  acestea  au  Tot pe la jumătatea lunii august
           constructoare  de  maşini.  In  noua  uni­                                                                                               productivităţii  muncii,  la  reali­  fost doar cîteva din măsurile pre­ am preconizat conform graficelor
          tate  a  industriei  de  mobilă  este  asi­                                                                                               zarea obiectivului propus de noi,  conizate care să ducă la îmbună­  interne  de  execuţie,  să  predăm
          gurat   un   flux   tehnologic   continuu,                                                                                                de  a  preda  în  fiecare  lună  cîte  tăţirea muncii în şantier. O dată  al doilea bloc turn.
                                                                                                                                                    un  bloc.  Astfel,  pe  şantier  s^au  cu  aplicarea  lor  în  viaţă,  cît  şi
          se  aplică  procedee  tehnologice  mo­                                                                                                                                                                           Dar cauzele întârzierilor se da-
          derne  şl  condiţii  de  lucru  din  cele                                                                                                 format brigăzi complexe, munca  prin  munca  entuziastă  a  unor     toresc şi unor lipsuri semnalate
                                                                                                                                                    a  fost  extinsă  în  două  şi  chiar   brigăzi  ca  cele  conduse  de  Ar-
          m&j bune.                                                                                                                                                                                                      în c?dm! şantierului. In această
            Fabrica   de   scaune   de   la   Coraă-                                                                                                in trei schimburi la turnarea be-   nold Nazarin, instalator de apă,          ROMOLUS ORDEANU
          n.ştî  far?  parte  dintr-un  mare  com                                                                                                   toanelor blocurilor turn. Mersul   Andrei Weber şi Ştefan Roşianu,             inginer şef adjunct
          binat  de  industrializarea  lemnului  ce                                                                                                 lucrărilor  a  fost  urmărit  după   zidari,  Constantin  Păsărelu  mo         al şantierului nr. 4
           ee   ridică   ald   ea   este   prima   uni­                                                                                             grafice interne de execuţie întoc­  zaicar,  Petru  Hoca,  fierar  beto-        I.CS. Hunedoara
                                                                                                                                                    mite pe fiecare obiectiv în parte.  nist, Petru Petraş, zugrav, Vasile
           tate Intrată în producţie.
                                                              Noi construcţii de locuinţe pentru minerii din Lupeni.                                Pentru aprovizionarea în bune      Pascu, instalator dc gaz, după         (Continuare, în pag. 3-ffJ
   76   77   78   79   80   81   82   83   84   85   86