Page 84 - 1963-07
P. 84
Pag. 4
ORI) Mm SOCIALISMULUI Nr. *66}
ULTIMELE $TIDI ULTIMELt ŞTIRI * ULTIMELE $T|QI * ULTIMELE $Tfftl Lucrările CorssiliySui
de Securitate
NEW YORK 24 (Agerpres). — potriva guvernului rasist sud-african
La 23 iulie, la New York au con In aceeaşi zi a luat cuvîntul repre
tinuat lucrările Consiliului de Secu zentantul Uniunii Sovietice, N T
ritate, convocat la cererea o 32 dc Tedorenko El a declarat că Uniu
state aîr.cane pentru a examina si nea Sovietică sprijină fn întregime
tuaţia din teritoriile aflate sub do cererea formulată de statele africa
Tratativele tripartite Mesajul lui N.S. Hruşciov către Cuba în preajma aniversării litica de discriminare rasială dusă de ne cu privire la adoptarea de mă
şi
po
precum
minaţia
portugheză,
şi
politice
economice
suri
împotriva
în problema interzicerii asaltului de la guvernul sud-african. guvernului portughez. Atitudinea
participanţii la Conferinţa de la Addis Abeba In şedinţa de dimineaţă au luat cu- provocatoare adoptată de regimul sa-
experienţelor nucleare vînlul Victor Miadana, ministrul de lazarist fată de O.N.U., a subliniat
MOSCOVA 24 (Agerpres). chemarea conferinţei de o se res finanţe al Republicii Molgaşe, şi reprezentamul Uniunii Sovietice, vine
HAVANA 24 (Agerpres). — muncitoare In cinstea acestei date.
MOSCOVA 24 (Agcrprcs). — Şeful guvernului sovietic. N S. pecta hotărtrde cu privire io decla Insula libertăţii se pregătesc să lucrătorii :lin confecţii au produs John Karefa, ministrul afacerilor ex să confirme, înainte de toate, că el
La Moscova s-a anunţat oficial că Hruşciov. a adresai un mesaj şclilor rarea Africii zonă denuclearizată, şl sărbătorească 10 uni de la asaltul 3.300000 diferite produse dc con lerne al statului Sierra Leone. Ei acţionează sub oblăduirea blocului
la inlcevederea care a avut loc la de stole şi guverne ale ţărilor alri- oratâ că U.R.S.S. este gata să dea ga eroic al cetălii Moncada, care a fecţii Obţin succese fi lucrătorii de au subliniat că „statele africane aş N. A.TO. Puterile occidentale, a de
24 iulie înlre Andrei Gromiko, mi- cane care au participat la Conferinţa ranţii în acest sens dacă S.U.A. şi marcat începutul revoluţiei cubane. la fabricile de încălţăminte, care teaptă din partea Consiliului de Secu clarat el, furnizează Portugaliei arme
nislrul afacerilor exlerne al U.R.S.S., do la Addis-Abeba. celelalte puteri nucleare ar oferi ga In întreprinderile fi inslilufiile din s-au angajat ca în cinstea acestei ritate nu cuvinte, pe care Portuga şl 11 acordă sprijin financiar, politic
Averell Harrimon, secretar de stat Referindu-se la apelul Conferinţei ranţii 6imilare . lia nu le la în consideraţie, ci ac şi moral. Prin aceasta, ele îşi apără
Havana fi din alte orafe, in gos sărbători să producă 1 000 000 pe
adjunct al Slalelor Unilc. lordul adresat U R.S.S. S.U.A. şi celorlalte Guvernul sovietic sprijină hotârî- ţiuni hotărîte". Sarcina Consiliului de partenerul din cadrul N.A.T.O. şl. tn
podăriile de stat, au loc in aceste rechi de încălţăminte.
Kailshom. ministrul pentru proble mari puteri de a se pune capăt cursei rea conferinţei cu privire la necesl- zile mitinguri fi adunări consa Securitate, a declarat ministrul dc acelaşi timp, propriile Interese tn
mele şLiinţet şi tetmicii al M-mi Înarmărilor şi de a se semna un tra laica de a se pune capăt ocupaţiei crate glorioasei aniversări. Vefli îmbucurătoare sosesc de pe externe al statului Sierra Leone, este coloniile portugheze din Africa.
F.ritanii, şi consilierii lor. s-n rea tat cu privire la dezarmarea generată militare a Africii şi dc a se lichida Cu noi succese în muncă intim- planta(iile de trestie de zahăr S-a aceea de a stabili un termen pre Tot la 23 iulie, preşedintele Gha-
lizat un nou progres in elaborarea şi loială sub un siriei şi eficient con bazele militare străine din această pirră ziua de „26 iulie muncitorii terminal curăţarea ogoarelor fi apli cis în care Portugalia trebuie să în ne). Kwame Nkrumah. a adresat
n
acordului cu privire la interzicerea trol internaţional. N. S. Hruşciov su parle n lumii. fi făr/mii cubani, intelectualitatea carea îngrăfămintclor. deplinească hotărîrile Adunării Ge Consiliului de Securitate o scrisoa
experienţelor cu arma nucleară in bliniază: ,,tocmai spre accasla ţin In mesaj se arată că „popoarele din nerale a O N U. şi ale Consiliului de re în care cere instituirea de către
atmosferă, In spaţiul cosmic şi Mib tesc ţoale clortorile guvernului so Africa pol conta, fără nici 0 îndo Securitate. O. N.U. a unul embargo total Împo
ap#. vietic". „Vom face şi de acum înainta ială, pc sprijinul poporului sovietic Peste 6.000 de grevişti în Asturia Alături de reprezentanţii statului triva R S A. „Este timpul, se spune
A continuat de asemenea, schimbul totul — se aralâ în mesaj — pentru şi al guvernului 6ău şi In ce priveşle Sierra Leone şi Madagascar, repre în scrisoare, să se treacă la acţiuni
de păreri tn celelalte probleme pre- deslinderca încordării Inlernationale. îndeplinirea hotârtrilor conferinţei ur zentanţii Liberiei si Tunisiei, care au
MADRID 24 (Agerpres). — trivit declaraţiilor ministrului infor luat cuvîntul in şedinţa de seară, au decisive împotriva R.S.A., a cărei
renlind un interes reciproc. pentru Întărirea păcii pe baza reali mărind lichidarea cil mai grabnică In cadrul unei conferinţe de presă maţiilor. greva s-a extins In cursul politică inumană de apartheid lezea
Următoarea şedinţă va avea loc la zării prinoipiilor coexislenlei paşnice a colonialismului şl acordarea unui care a avut loc U Madrid, după o zilei dc marţi la mai mutle alte mine cerul adoptarea unei măsuri severe
25 iulie. a slalelor". ajutor practic luplălordor pentru in reuniune a Consiliului de Miniştri din regiunea respectivă. Numărul to atît împotriva Portugaliei, dt sl Îm ză demnitatea africanilor".
dependenta nalionaîâ’'.
încă de pe acum 6-ar putea face Iranchisl, ministrul Informaţiilor din tal al greviştilor — a spus reprezen
Rcferîndu-se la eforturile pe care
o cotitură serioasă spre îmbunătăţirea guvernut Iul Franco, Manuel Fraga tantul guvernului franchlst (care esle
!o depun statele şi popoarele africane
situaţiei internaţionale, prin realiza Iribarne, a recunoscut că mişcarea fn mod evident interesat să micşo Brunetul refuză să adere la Federaţia
penlru lichidarea consecinţelor colo
rea unui acord cu privire la înceta grevistă continuă să se extindă in reze proporţiile mişcării revendica
nialismului şi crearea bazelor econo
rea experienţelor nucleare în clmos- rindurile minerilor din Asturia. Po tive) — se ridică la peste 6.000 Malayeză
miei naţionale, mesajul arată că
feră, în spaţiul cosmic şi apă,
„U R.S.S. va dezvolta si de acum
şi prin semnarea unui păci de neagre LONDRA 25 (Agerpres). — cazul aderării Bruneluluî Ia viitoa
înainte colaborarea economică cu
siune înlrc ţările membre ale N ATO. La 23 Iulie a sosit la Londra sulta rea federaţie.
MOSCOVA. — La invitaţia C.C al statele africane, bazată pe egalitate Solidaritatea minerilor francezi
şi statele participante la Tralaîul de nul teritoriului Brunei, Omar All Sal- Aoglla exercita presiuni asupra
P.C.U.S. a sosit in Uniunea Sovie in drepluri şi avantaj reciproc".
la Varşovia fuddin. El urmează să ducă tratative sultanului pentru a-1 delermina să
tică o delegaţie a Partidului Comu In încheiere, mesajul exprimă spri PARIS 24 (Agerpres). — Federaţia nalională a minerilor renunţe la hotărirea de a nu adera
nist din Izrael. Din delegaţie fac Mesajul subliniază că guvernul so jin deplin pentru telurile organiza Federalia naţională a minerilor francezi a declarat totodată că. dacă cu reprezentanţi ai guvernului englez
la Federaţia Malayeză Tratalivele
parte Samuil Mikunis, secretar ge vietic se solidarizează intrulolu) cu ţiei unităţii africane. francezi, afilialâ la Confederaţia Ge minerii din Asturia vor fi nevoiţi să tn legălură cu viitorul acestui teri de la Londra sînt un nou episod tn
neral al C.C al Partidului Comunist nerală a Muncii (C.G.T.), a dat pu
continue greva din cauza rezistenţei toriu. eforturile Angliei de a ob|ine adera
şi Meer Vilner. membru al Mirou- blicităţii ta 23 iulie o declaraţie prin
înverşunate opjse dc guvernul fran- După cum se ştie, sultanul a re rea Bruneiului la aceaslă federaţie.
1 ui Polilic. secretar al C.C. al PC. care li salulă cu căldură pe minerii Răspunzind la înlrebărilc ziariş
din Izrael. Agravarea shiia(iei din Siria spanioli aflaţi în grevă, asigurîndu-i chist. minerii francezi le vor acorda fuzat să semneze acordul de Ia Lon tilor, sultanul a declarat că „adera
MOSCOVA. — La 24 iulie, delega- de sprijinul său in lupta lor juslă. sprijin financiar. dra cu privire la crearea Federaţiei rea Bruneiului la Federaţia Malayeză
tia Partidului Comunist din Indone Malaveze, datorită condiţiilor de or
DAMASC 24 (Agerpres). riî radiodifuziunii şl Direcţiei gene nu esle în prezent o chestiune prac
zia. eondusă de Aidil. preşedinlele
Situaţia din Siria s-a agravai brusc rale a informaţiilor din centrul capi din financiar Impuse de Molaya în tică".
C.C. al PC. din Indonezia, a pără
miercuri după amiază. In jurul orei talei siriene Schimbul de locuri a
sit Moscova, plecind spre Havana, Senatul francez a respins proiectul de leqe
17. la Damasc au reînceput ciocnirile durat trei sferturi de oră. Automo
unde va lua parle la festivităţile
armate intre trupele guvernamentale, bile ale armatei siriene circulă pe
in cinslea celei dea X-a aniversări Rezultatele tratativelor cu privire
şi adversari ai guvernului. Potrivii slrăzi, amintind reintroducerea Ime care limitează dreptul ta grevă
a Zilei insurecţiei naţionale.
relatărilor agenţiei Associated Press, diată a restricţiilor de circulaţie.
WASHINGTON. — Cele cinci sin la canalul Panama
puternice salve de mitraliere şi ex Un număr de persoane care au PARIS 24 (Agerpres). — limiteze drepturile la grevă. La che
dicate ale feroviarilor americani au
plozii au răsunai in centrul Damas participat la atac au lost arcslale. Agenţiile de presă relatează că marea comună a sindicalelor C.G T.. WASHINGTON 24 (Agerpres).
anunţai in mod oliciol la 24 iulie După încercarea de lovitură de stal mulţumiri" din tratalul cu privire
cului. Avioane cu reacţie au zburat marii noaptea. Senatul francez a res C E.T.C şi „Eorce Ouvrifire". în nu Agenţia Associaled Press anunţă că la canal. Punctele asupra cărora s-a
că resping propunerea preşedintelui din 18 Iulie, numărul celor arestaţi pins ni 203 voluri, conlra 36, pro
Kennedy pentru reglementarea con- deasupra capitalei siriene. Străzile meroase uzin* şi relele de transport Departamentul de Stat al S.U.A. a dat căzui de acord, după cum reiese din
se ridică. polrivit agenţiei France iectul dc lege prezenlat de guvern din Franla, în instituţii şi şanlicre publicităţii un comunicai comun al
Mielului dintre feroviari şi patronii s-au golit repede de Irecălorl. Uni comunicai. 6e referă la crearea unul
Presse, la peste 1 000. ,,cu privire la exercitarea dreptului au avut loc marţi milinguri de pro* SU.A, şi stalului Panama în legă comitet mixt consultativ pentru pro
căilor ferate din SU.A. tăţi ale armatei se îndreptau In fuqă Ca urmare a ciocnirilor care au de grevă fn serviciile publice". Pro-
WAGA. — Criza guvernamentală tesl împolriva încercărilor aulorilă- tură cu rezultatul tratativelor referi blemele de muncă in zona canalului,
spre poziţii de luptă. avui loc în cele şase zile de tulbu iccliil prevedea, prinlre altele, obli 1 ilor de a-1 lipsi pe oamenii muncii toare la revizuirea unor puncte ale pregătirea de către SU.A, a unui
din Olanda, care a continua! timp
Ciocnirile au izbucnii puţin după rări, numeroase persoane şi-au pier gata sindicalelor de a da un ..prea de una din armele principale in lupta tratatului canalului Panama. proiect de lege care urmează abia
de mai bine de două luni. a luat dut viaţa. Potrivit dalelor oficiale, viz" de cinci zile înainte de înce lor pentru satisfacerea revendicări
sfirşit la 24 iulie, o dată cu consti ce postul de radio Damasc a anunţai După cum 6e ştie, nemulţumirea să fie prezentat Congresului prevă-
numărul morţilor s-a ridicat la 200. perea grevei şi stipula că o Între lor : greva. zînd să se acorde funchonarilor pa
tuirea noului guvern prezidat de Van executarea altor 7 persoane, con opiniei publice din Panama în legă
Corespondentul agenţiei United Press rupere a muncii chiar şi numai de După cum se ştie. Adunarea Naţio lură cu dominaţia SU.A. fn zona ca namezi din această zonă dreptul dc a
Marijnen, ministru al agriculturii In damnate la raoarlc. de un tribunal International, insă. arată că numărul o oră pcnlr-i examinarea unei reven uza de uncie instituţii ale funcţiona
vechiul cabinet şi cel de-al cincilea nală Franceză. în care guvernul dis nalului l-a determinat pe preşedintele
raililar special. Agenţia Trame Preş victimelor evle mal mare. El aprecia dicări sau unui prolesl, va atrage pune de majoritate, a aprobat in statului. Roberto Chiari, ca in timpul rilor americani ele. In ceea ce pri
politician catolio care după alegerile
sc relatează că lin grup înarmai a ză că 1.000 de persoane au losl ucise penlru parlicipanli reţinerea salariu prealabil proiectul de lege, astfel în- vizitei 6ale în S.U A. din iunie anul veşte, Insă. probleme mal arzătoare
parlamentare din 15 mai a primit din lui pe o zi întreagă.
partea reginei Juliana însărcinarea atacat prin surprindere unităţile gu sau rănite. In apărarea proiectului de lege s-a cît, după respingerea sa de către trecui să ceară preşedintelui Kcn- ca crearea de condiţii egale de an
de a forma un nou guvern. vernamentale, masate in jurul clădi- In cursul unei conferinţe de presă, Senat, guvernul poale impune o a nedv o(qanizarea unor tratative In gajare penlru saJariaţii panamezi cu
care a avut loc la 24 Iulie la Da pronunţat Pierre Duinas, secrelar de doua Icclură fn Adunare Dn^ă şi a vederea revizuirii tratatului. ccl americani 6au suveranitatea sta
stat pe lingă primul minislru, care doua oară Sendlu) îl va respinge, po tului Panama asupra coridorului din
masc, primul minislru sirian Salah Actualul comunicat cu privire la
a susţinut că nu se aduce nici un lrivit procedurii parlamentare in vi tre capitala ţării şi restul teritoriu
Excluderea Portugaliei din Comisia Bltar a declarat că aplicarea acordu prejudiciu dreptului la grevă şi că goare în Franţa, guvernul poale tre tratativele care au avut loc menţio lui nu s-a ajuns la nlciun acord sau
rilor cu privire la crearea unei uni legea ar fi menită doar „să apere ce peste opoziţia Senatului şi poale nează că s-a ajuns la înţelegeri asu „se pregătesc contrapropuneri" din
Economică O.N.U. pentru Africa uni federale înlre Egipt. Siria şt Irak serviciile publice împotriva conse da proiectului putere de lege. pra unor „puncte oare provoacă ne partea S.U.A.
cinţelor încetării lucrului".
trebuie să îie amlnală. Et a anunţai
GENEVA 24 (Agerpres). — Uniunii Sovielice şi Cehoslovaciei in Reprezenlonlii tuturor partidelor,
că în curind se va întruni un con
La 24 Iulie, Consiliul Economic şi acest consiliu. In cu vi nl ar ca sa de- cu excepţia celui guvernamental, au Lupta populaţiei de culoare
gres al partidului BAAS, parlîd care.
Social al ONU. a exclus Porlugalia legalul Senegalului a vorbii despre criticat proiectul de lege.
din rindul membrilor Comisiei Eco violenţele monstruoase la care re după cum se ştie, se află la putere Ca şi în timpul dezbaterii acelu S.U.A. continuă
nomice O N.U. penlru Alrica. Aceas curg colonialiştii portughezi, încer- în Siria şi Irak, penlru a defini po iaşi proiect în Adunarea Naţională
tă holărîre a fost luală cu 7 voturi cînd să înăbuşe mişcarea dc elibe litica şi strategia pe care trebuie franceză, clasa muncitoare şi nu WASHINGTON 24 (Agerpres). rida) negrii au poslal pichete în ju
pentru (U.R.SS, Cehoslovacia, Iugo- rare nalională din coloniile lor afri meroşi oameni ai muneii din Franţa La 24 iulie în oraşul St. Augu&llne,
să le urmeze în situaţia actuală. Ia Lupla negrilor din S.U.A. pentru rul clădirii unde are loo conferinţa stalul Florida, un tribuna! pentru mi
slavi,1, Etiopia, Senegal, Iordania. In cane Cuvintariie observatorilor din s-au adresat Senatului cu cererea drepluri constituţionale depline înre
acesl congres vor participa reprezen anuală a guvernatorilor statelor S.U.A. nori a judecat şase copii negri In
dia.) şi Îl abţineri. Algeria. R.A.U. şi Republica Alrica de a respinge proiectul de lege gu gistrează zilnic noi episoade semni Ei au cerut ca guvernatorii să spri virsld de 14—16 ani şi a holărît ca
Ccnlrală, prezenţi la sesiunea Consi tanţi din mal multe ţări arabe. vernamental anlidemocralio menit să
Prin aceasta, Consiliul Economic şi ficative. In oraşul Somerviile din sta jine proiectul Iedera! cu privire la aceştia 6ă fie luaţi de la părinţii lor,
liului. au fost pline de indignare. lul Tenncssee, anunţă agenţia U.P.I., a
Social al O.N.U. a satisfăcut, în cele drepturile civile şi să excludă legile oare refuzat să dea asigurări că
Este semnificativ faptul că repre avui loc o mare demonstraţie a negri rasiste din legislaţiile slalelor pe care MII lor nu vor mal participa le de
din urmă, cererile Insistente ale sta Divergenţe în cercurile
zentanţii puterilor occidentale şi tn lor la care au luat parle şi numeroşi )e conduc. Conferinţa a holărît să monstraţii antisegregaţionlste.
telor africane care au declarat că special ai S.U A,, Angliei. Trântei, guvernamentale ves («germane albi. Un grup de rasişli au barat Iranslere problema segregaţiei ra Ca urmare a boicotului organizat
nu vor să la loc în cadrul Comisiei neindrăznind să se opună lăţiş voin calea demonstra,nţilor spre cenlrul siale unui comilet 6pecial Aceasta de negri împotriva întreprinderilor fl
Economice O.N.U. pentru Africa la ţei popoarelor africane, s-nu stră ZURICH 24 (Agerpres). — general orientarea divergentă a for oraşului şl 6-au dedat ia violenţe, este una din metodele folosite de magazinelor în care se practloa dis
liklburind astfel aceaslă manifestaţie guvernatori pentru a amîna şi în criminarea rasială, 62 de comercianţi
aceeaşi masă cu reprezentanţii gu duit din toate puterile să-l salveze Divergenţele de ordin economic, ţelor". La baza politicii exlerne a Bon-
polilic şi militar care s-au manifestat nu-luî, semnalează corespondentul, paşnică. In ajutorul rasiştilor a sosii acest an discutarea aceslei chestiuni, din oraşul Charleston, statul Oaro-
vernului portughez care asupreşte pe partenerul lor portughez de opro un detaşament de poliţie. Poliţişlii
tn ulli.ma vreme între principalii „se contată fenomene de destră apreciată de agenţia Asocialed P>ress li na de 6ud, au fost sil iţi 6ă declaTe
şl exploatează crunt popoarele din biul moral binemeritat. „Abţinindu- au arunoat în mijlocul demonstranţi drept „problema nr. 1 a Americii".
membri ai N.A.T.O., au avut reper mare". că renunţă la praoticifle rasiste.
Angola, Mozambic şi Guineea Poi- se" de la vot intr-o rezoluţie alît cusiuni deosebita în cercurile guver In continuare este citată neînţele lor o bombă fumigenă şi apoi au La Birgmingham, statul Aiabama, In acelaşi timp, anunţă agenţia
tughe2fi. de principială ca cea dc astăzi, ei au namentale vest-germane. gerea permanentă dintre ministrul arestat pesle 100 dc albi şi negri că la relatează agenţia Reuter, după de- U.P.I., după 19 luni de demonstraţii,
Aceeaşi
agenţie
relatează
Cererea ţărilor africane a Josl spri demonstrat încă o dată pe cine spri Conslruîndu-şi întreaga politică pe economiei, Erhard, succesorul desem monslraţiile furtunoase din JuniJe arestări şl întemniţări, liderii popu
baza unor noţiuni legate de războiul nat al cancelarului Adenauer, şi mi New York a avut loc o nouă de- aprilie şi mai, în cursul cărora au laţiei de culoare din oraşuJ Cambrld-
jinită Intrutotul de reprezentanţii jină ei de fapt. monslraţie o negrilor şi albilor In fost arestaţi şi întemniţaţi peste 2.500
rece şi de apartenenţa ia N.A.T.O ca nistru! afacerilor externe, Schrfider, ge, 6tatul Maryland, şl oflctalMăţile
instrument al acestuia, Uniunea creş- neînţelegere legată de unele aspecte faţa unor şantiere de construcţii în de negri, populaţia de culoare a în oraşului au semnat la Washington
semn do prolesl, împotriva discrimi ceput un nou val dc manifestaţii an*
lln-democrală, condusă de Adenauer, ale politicii externe o R F.G. care, un acord care prevede desfiinţarea
se află In momentul acesta în faţa după părerea observatorilor politici, nării rasisle în materie de angajări. lirasiste. Consiliul orăşenesc a dat practicilor rasisle în şcoli, localuri
Luptele din Irak dificultăţii pe care o prezintă penlru se va ascuţi şi mal mult o dată cu Spărgind demonstraţia poliţia a ares publicităţii o ordonanţă prin care in publice, la angajarea îft muncă fi
ea necesitatea de a elabora o orien plecarea Iul Adenauer. Jn aceeaşi or tat 139 de persoane, printre care fe terzice orice manifestaţie împotriva
mei şi copii. segregaţiei sub pretextul că acestea în funcţie de oceasta încetarea de
BAGDAD 24 (Agerpres). — namentală irakiană, trupele guver tare corespunzătoare schimbărilor dine de Idei, ziarul elveţian amin monstraţiilor populaţiei de evloare.
Agenţia Associated Press a trans namenlale întreprind zilnic atacuri survenite fn ultimul timp atil în rela teşte crlticile formulate de influente La 23 şi 24 iulie, la Miami (Flo „tulbură liniştea publică".
mis la 23 lnlte reportajul unui cores Împotriva poziţiilor kurde din acest ţiile dintre partenerii occidentali cit cercuri politice din Bonn fată de
pondent al său, Alex Etty, care, in punct strategic important. Au iost şt tn situaţia internaţională în an menţinerea embargou.lui la o seric de
duda interdicţiilor autorităţilor ira concentrate mari efective de soldaţi, samblu produse cu care R.F.G. era interesată
kiene, a reuşii să pătrundă fn re bine înarmau, sprijiniţi de lorţele Simultan cu apariţia mai multor să facă comerţ cu Răsăriţii!. Si pro
giunea de nord a Irakului, locuită aeriene ş» de artilerie. Coresponden puncte de vedere în sinul blocului blema tratatului franco-vest-german
de kurzi. Kurzii, scrie coresponden tul descrie jn reportajul său modul atlantic, scrie ziarut „Neue ZOrîcher a provocat disensiuni manifeste Înlre
tul, sînt angdja|i într una din cele barbar in rare esle bombardata va Zeilung", s-a produs şl un alt feno liderii creştin-democroti. In rfndu-1 că
men din ce în ce mai manifest tn rora s-au conturat alît tendinţa spre
mai mari luple pe care lc-au dat in lea Rouandnz, precum şi regiunea
cursul războiului cu trupele guver muntoasă din împrejurimile trecăto situaţia politică internă din R.F.G, o mal strtnsă colaborare cu de Gaulle
şi anume „reducerea treptată In ul fn dauna Angliei, cit şi aceea contra
namentale. Este xorba de ofensiva rii eu acelaşi nume. In declaraţia
pornită de armatele guvernamentale sa, colonelul Akrawi a subliniat ho- timii ani şi in ultimele luni a auto rie spre o apropiere mal maje de
pentru a cuceri trccăfoarea de la tărîrea trupelor kurde de a lupla rităţi Iul Adenauer ca personalitate Anglia şi S.U.A.
conducătoare, ceea ce a grăbit şi a Ziarul „Neue ZQricher Zeitunq"
Rpwznduz, important punct strate pentru a împiedica cucerirea acestui
gic te desparle reqiunea de nord obiectiv de către trupele guverna accentuat apariţia unor tendinţe con consideră că aceste „tendinţe diver
a Irakului şi se ailă pc drumul de mentale. tradictorii în cercurile oficiale vesl- gente. care ae manifestă fn faza fi
germane şi a adus la suprafaţă o se nală a conducerii Iul Adenauer, lasă
la Raqdad spre frontiera ru Iranul.
El a criticat ajutorul acordat de rie de rivalilăţi personale tn cadru! să se prevadă dificultăţi sl mai mari
Potrivit declaraţiilor colonelului
puterile occidentale guvernului de echipei guvernamentale, MimuJind tn sub un nou cancelar".
Azi 7 Akrawl. rorrandanlul lorţclor
armate kurde din regiunea Roxvan- la Bagdad In războiut dezlănţuit îm
duz şl fost ofiţer în armata guver potriva kurzilor.
Tîrguieli financiare între Anglia şi R.F.G.
BONN 24 (Agerpres). — nerii vest-germani încredinţează pa
Represiuni poliţieneşti împotriva partizanilor Secretarul principal al Ministeru englezi de „dorinţa" lor do a de
lui de Finanle din Anglia. Boyd Car- pune eforturi în acordarea de ajutor
păcii din Grecia penler. şî-t încheiat tratativele în financiar Angliei In cercurile poli
problemele financiare cu reprezen tice şi ale presei de la Bonn aceste
ATENA 24 (Ageipres). — ţiştii l-au alacat pe Lendakis, unul tanţi Bonnului. Sarcina emisarului rezultate sînt apreciate drept in
La 23 iulie, poliţia ateniană a în din conducătorii aceslei organizaţii enqlez a fosl dc a obline îndepli fime.
conjurat sediul organizaţiei „Mişca- de lincret, şi l-an călcat în picioare nirea promisiunii Bonnului că va In cadrul tratativelor s-a realizai
rea tineretului grec pentru pace", Viclima a suferit o comoţie cere- ajuta Anglia în stabilizarea defici un acord privind noi achiziţii mili
unde trebuia să aibă loc o adunare bială şi a trebuit să fie transportată tului ei comercial. Aceaslă pro nl* tare pentru Bundeswehr în Anglia
6 partizanilor păcii şî dezarmării nu la spital. siune a fost făcută cu un an în urmă Tn ceea ce priveşte obligaţia de
cleare Dalorită proleslelor opiniei publi r.lnd R F.G s-a obligat să plaseze a achiziţiona din Anglia mărfuri ne-
în semn de protest împotriva aces ce, adunarea a avut totuşi loc. Par- tn Anglia, tn cm*ul următorilor doi strateglce, tratativele ou dat greş.
tui aot samavolnic, tinerii au ieşit ticipanlil la adunare au «dresat par ani financiari comenzi In valoare Bonn ul a promis doar că va cumpă Populaţia de culoare din Dan viile (Virglnia, S.U.A.), a găsit un mijloc eficace pentru a eluda o or
în stradă, scandlnd : „Pace. democra lamentului un prolesl împolriva ac de 1,2 miliarde de mărci ra din Anglia un lot dc case stan donanţă municipală care Interzice demonstraţiile de masă, şi anume: parlîcîpanlii la demonstraţiile antlraslste
ţie I Fascismul nu va trece I". ţiunilor violenţe ale politiei şi au După tratative a fosl dat publi dard demontabile cu condiţia ca ele circulă de-a lungul străzilor oraşului, la o distanţă de zece paşi unul de altul. In felul acesta, clne-l poate
Ziarul ..Avghi" relatează că poli cerut pedepsirea celor vinovaţi cităţii un comunicat In care parte sfl fie livrate la „preţuri moderate". acuza că nesocolesc legile ?
Reddctie 9t âdmimşUaţia ziaruJuJ şţr. 6 Martie nrr-9. telefon 15M, 12 75, 15 65, 20 78. Too plătit! 4» «mmerar conform aprobării Direcţiei Generale P/IYT.R. nr. 263.328 din 0 noiembrie 1949, - Tiparul: întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva.