Page 86 - 1963-07
P. 86
Pag. 2
Mflfoi soctciismum
Nr. 2661
iiara in niPiiL oprim
ESZASsrv» :: :: .. :i,v» :: -vssttssszASSSwws
Roadele unei munci avâiîiaie Se pot asigura cantităţi
J In fiecare an, intre cele trei gos- Aceea fi muncă plină dc insufle- i
| podarii ogricole colective dc pe lire se desfăfura fi la G A C. Vri- mai mari de furaje
l raza rom linei Turdaf exista o ade- caz Din cele 219 ha cu griu 200
| văi ut ti întrecere pentru terminarea erau deja recoltate Cele *13 ha cu Potrivit prevederilor planuri la data de 22 iulie a.c. în întreg UmmM
\ Iu timp a literalilor din campania griu ncrecoltatc constituiau o supra lor de producţie, în acest an raionul Sebeş nu erau însămîn- Predarea canti
i agricola de vară. Dorinfa fiecărui faţă destui dc mică pentru forţe efectivele dc animale ale unităţi tatc cu porumb furajer decît 210 tăţilor de cereale
| consiliu de conducere este să co- le care există iu gospodărie Căci lor agricole din raionul Sebeş voi ha Prin măsurile luate de Con contractate cu sta
( uHinice primul terminarea recoltă- Iu Vricaz. lucrau trei combine fi nu- creşte simţitor. Realizarea sarci siliul agricol raional, s-au creat lul este considera
| iii cerealelor. Afa a fost fi in a- tnerofi oameni. nilor propuse cu privire la spori posibilităţi depline gospodăriilor tă dc către colec
J rest an După ce la Turdaj. Rricaz, Si la G A C. Spini se lucra in rea numărului de animale şi a colective din Cut, Vingard, tiviştii din 5* bot. tort.
l }i Spini, s-a recoltat orzul, colcc- tens la recoltai ca griului. Din cele producţiei acestora este condiţio Tău şi Ludoş pentru a în- raionul Orăstie. ca
| tivi fiii au trecut la st r înger ea grîu- 160 ha ISO erau doborî!e. sămînţa suprafeţe de 10—15 o îndaiorirc de
J hti. Suprafeţele cultivate cu gnu nată în mare măsură de asigu ha cu porumb furajer. Pînă la cea mai mare în
I erau aproximativ egale la toate rarea unei baze furajere cores data amintită mai sus însă, nu semnătate
\ rrle trei gospodării colective, llă- Ziua dc mărfi 23 iulie a.c a ho punzătoare. s-a făcut nimic în această privin- rayjp
tă rit cine anume a ocupat primul In fotografie :
\ mineri numai ca manca să fie or- Tinînd scama de faptul că o ţă. La fel se prezintă situaţia şi
loc in întrecerea dintre cric trei aspect de Ia preda
, gumată in r/»n fel incit recoltarea calc importantă pentru sporirea la gospodăriile colective din Ro- rea griului la baza
’ so se facă in numai cilcva zile. Cu gospodării agricole colective dc pc T*--'
raza comunei Turdaş Către scară, proclucţici de nutreţuri o consti- şia, Lancrăm, Reciu, Miercurea, de recepţie
timp in urmă la sfiitul popu
la) ii in 7 urdaj se calcula dc zor, dc Iu G A C. din Spini sc transmi tuic insămînţarca culturilor fu- Sebeş, Păuca şi altele. Deşi cu-
tea plin telefon la sfatul popului
— l‘i\ tu in prezent — spnncn rajere în mirişte, numeroase uni- nosc faptul că prin Insămînţarca
/</r Vluicn. preşedintele comitet u- comunal. tăţi agricole din raionul Sebeş plantelor furajere în mirişte se
— Am terminal recoltarea celor
lui executiv al. sfatului popular co
160 ha cu griu. Ne-a ajutat mult au luat măsuri corespunzătoare poate ob|îne o sporire a produc-
munul. cel mai bine se prezintă cn
recoltatul griului G A C . din T ur mecanizatorul A7r nlne Morarii care pentru ca paralel cu recoltatul ţici de furaje cu cel puţin cîtcva
a lucrat cu combina,
da f păioasclor să se execute lucrări sule dc tone, ceea ce ar permite
Vestea s-a ruspimlil fi printre
Intr-adevăr, colectiviştii din Tnr- de arături şi însămînţări pe su o bună lirănire a animalelor pc
cnlccliviftii din Turduf fi Viicuz
daf au muncit cu multă însufleţi prafeţe însemnate. La gospodă timpul iernii, consiliile de condu
Afa că miei cari au fost mobilizate Operativitate în preluarea
re pentru a nu se pierde nici un
tonte lorfclc. Rezultatele nu oii in- riile colective clin Gîrbova, Răliău,cere ale unităţilor amintite nu au
bob de pc cela 196 ha cu gria. Co
tîrzint să s o arate I ii această zi Apoldul de Jos şi Apoldul dc Sus, luat măsuri practice pentru a
lectiviştii Lula Viorcl (M ujoiu).
fi colccliviflii din Turdaf fi Vri- s-au însămînţat cu porumb fu- grăbi semănatul acestor culturi,
loan Juri, Băl f un M m ia, Stela produselor agricole de vară
ca: an anunţai terminarea recoltă
Lvpfnr, loan Şcrbnn si mulfi alţii rajer în mirişte suprafeţe între Ştiind că ploile căzute in ultima
rii griului Astfel, toate gospodării
au recoltat manual 50 ha cu gria. 20—30 ha. vreme au creat condiţii favorabi-
le agricole colective dc pe raza co Ne aflăm încă în plină campanie me in perfectă stare de funcţionare. aminlile, mal ales, gospodăriile *- 0 .
O contribuţie însemnată ţi-ou adus
munei 7 unluf. an încheiat o im Dar, folosirea posibilităţilor de lc creşterii şi dezvoltării planle- dc recoltare a cerealelor şţ treîcriş. Aparatul dc recepţionară alcătuit lective din Şibot şi Prlcaz care au pre
fi mecanizatorii Viorcl M nrgoi fi
portantă lucrare din campania agri creştere a producţiei dc furaje lor, reiese şi mai mult în eviden- După cum se ştie, concomilenl cu din laboranţi, magazioneri, contabili, dat griu cu ur\ procent do umiditate
loan M m goi, care au recoltat ca
colă de vară Este rodul muncii recoltatul trebuie preluate cerealele merceologi clc., a fost temeinic in şl de corpuri străine sub cel ad n19,
combinele. prin însămînţarea dc cuiluri în ţă necesitatea urgentării semăna-
— Mai avem doar 10 ha dc re entuziaste ilrsfăfurată de către to(i mirişte nu constituie o preocupa- tului culturilor în mirişte, contractate, cele datorate stalului ca: struit în vederea retepţionării şi con Există Insă şl gospodării caro ne
coltat — spunea in aceea fi zi, tov. colectiviştii, de către ncobnsi(ii mc- re a tuturor conducerilor unită, Posibilităţile existente în raio- munci S.M.T., împrumuturi, uiumuri servării produselor la un nivel cali glijează acest lucru. Un exemplu tn
Maria Radu, inginera GAC Tur canizaiori. ţilor agricole din acest raion, nul Sebeş permit creşterea de cel ctc. Pentru asigurarea preluării in tativ superior anilor trecuţi. Chiar această privinţă l-a constituit G A C.
da). In cmînd vom termina V. PLOPEANU tr-un limp scurt a produselor agri dc la începutul campaniei dc pre din Romos caro a adus la bază griu
Aşa se explică faptul de ce pînă puţin 2—3 ori a suprafeţei pla
cole de vară, întregul aparat de rc- luare a produselor, lucrătorii bazei cu un procent de umiditate mult
nificate pentru a se însămînţa cu cepţionarc al bazei din Orăşlie a în au Înţeles să-şl facă conştiincios da peste cel admis. Din această cauză ol
porumb furajer, fapt ce implică treprins din vreme cele mai cores toria. Lucrînd cu multa operativitate, a trebuit să tio respins Şl asemenea
Condifii asemănătoare—rezui o mai marc răspundere şi din punzătoare măsuri. Spaţiul dc depozi el au dat pulinţă unităţilor predăloa- cazuri s-ou mai lntîmplat.
Unele lipsuri se mal manifestă şl
partea Consiliului agricol raional tare (8 magazii) a fost reparat, cu re să intensifice ritmul dc transpor în ceea ce priveşte respectarea grafi
Cînd fofi pun umărul vor inai insămînla incă 20 ha cu că din brigăzile de cîmp la pentru urmărirea îndeaproape a răţat. şi dcsinfcctat ai aproape 3 tare a produselor. S a lucrat şi se celor de predare, Ncacordînd atenţia
secară lurajera. seceriş. Mai multă grijă va trebui modului cum este dusă la înde săplămîni înainte dc începerea cam lucrează zilnic dls-rie-riimincaţă şi
apoi acordată şî treierişului care pină seara tîrziu, fapt cc a făcut ca cuvenită predării produselor in ziua
La 12 iulie s-a Început recoltatul plinire acţiunea de sporire a pro paniei dc reccpţionare. planificată, unele unităţi provoacă
griului şi In G A.C. din Galda de Jos, Rămaşi in urmă uneori stagnează din lipsa sacilor la O deosebită atenţie s-a acordat asi de la începutul acţiuni) dc predare aglomerări la gurile dc predare.
raionul Alba. îndrumat de către organi Gospodăria colectivă din Mihalţ sc baloze sau din cauza ailor neajunsuri ducţiei de nutreţuri prin însă şi preluare a produselor agricole să
mărunte care sînt scăpate din aten mînţarea dc culturi furajere în gurării utilajelor de manipulare, pre nu se înregistreze anomalii, procesul Pentru înlăturarea acestui neajuns
zaţia de partid, consiliul de conduce află la numai 10—12 km de cea din cum şi aparaturii de laborator. Toalo este bine ca unităţile predăloare să
re al G A C. a pregătit temeinic cam Ga.lrla. Din discuţiile avute cu tov. ţia conducerii gospodăriei. mirişte. muncii dccurgînd cu multă operativi transporte la baza do recepţie cerea
pania dc recoltare. Din vreme sau llodeleanu. preşedintele gospodăriei V. PIŢAN N TÎRCOB aceste utilaje au fost puse din vre- tate.
stabilit şi delimitat tarlalele cu griu şi cu Iov. Truţă, preşedintele sfatului La acesl lucru a contribuit mai ales lele direct dc pc arii, după ce, bine
înţeles, în cazul cînd el conţine mal
ce urmau să fie recoltate cu combi popular comunal, a reieşit că la faptul că la baza dc recepţie au lost mulle corpuri străine, a tnst selec
nele şi care anume manual. Seceri această gospodărie au fost obţinute ici nu mai poate fi vorba de cauze obiective asigurate 16 guri de preluare care tai. Obiceiul unor unităţi dc a duce
şul s-a început mai înlii pc tarlalele rezultate bune mai cu seamă in ceea funcţionează permanent Ca urmare,
re priveşte întreţinerea culturilor. tn- fntii cerealele tn magaziile proprii
mecanizabile alunei cînd griul a dat mijloacele de transport cu care aduc şl numai după aceea la baza de recep
to pirg, iar la 2—3 zile pe alte tarlale siloy.âiile timpurii clc. In actuala campanie, potrivit recomandărilor Consiliu dine dc nepăsare fată dc eliberarea terenurilor Pînă în gospodăriile colective produsele, nu
Cu recoltarea griului însă, gospo lui Superior a! Agriculturii, paralel cu recoltatul păioa prezent au fost recoltate, numai cu cumbinele, peste 160 ţie, este păgubitor, deoarece proce-
unde recoltarea 6 a făcut manual. staţionează orc întregi cum sc mdi
Datorită bunei funcţionări n combi dăria colectivă din Mihalţ este răma sclor, trebuie executate pe suprafeţe cit mai mari ara ha cu gnu. Consiliul dc conducere n a luat însă măsuri întimpla încă în anii trecuţi, puţind dîndu-sc în lelul acesta se Iroseşte
mult timp, se ioiosesc Inutil mijloaco
nelor trimise de la S M.T. Alba şi a să în urină, deşi posibililâţi are cel turi de vară şi însămînţări cu plante furajere. Această dc eliberarea terenurilor de paie, deşi condiţii există. eicctua asiicl mai multe transporturi de transport şl forţe dc muncă, sc
celor împrumutate dc Ja G.A.S. Galda, puţin toi alîlea cit şi cca din Galda. sarcină este respectată de majoritatea consiliilor dc con Gospodăria dispune dc zeci de atelaje cu care s-ar pu într-o zL pierd multe boabe.
precum şi a participării tuturor co Dar, in timp ce ki Galda cerealele au ducere ale G.A.C. din regiunea noastră. Totuşi, în unele tea transporta paiele dc pc cîmp. Consiliul de condu Buna organizare a muncii şi Inte
losl recoltate dc pe Întreaga supra gospodării colcclive sc sta destul de rău în privinţa cere al G.A.C. (preşedinte Miliai Ciban) şi inginerul gos In raionul Orăştio există toate po
lectiviştilor la lucru 6-a reuşit ca resul dc care dau dovadă unităţile sibilităţile — ulllajo şl forţe sufi
pînă ieri 25 iuJic a.c. să fie recoltai faţă, la Mihalţ această lucrare n-a executării araturilor. Din păcate unii tovarăşi din con podăriei, (Nicolae Hărbănţan), trebuie 6ă manifeste mai agricole (aţă de achitarea Îndatori ciente — ca prin respectarea grafi
griul de pc toate cele 466 ha. 1 fost executată pină la 2*1 iulie decît siliile dc conducere, atunci cînd sînt întrebaţi dc ce multă picoeuparc pentru terminarea la timp a arăturilor rilor ce le revin a făcut ca pînă la celor de predare, rcccpţlonarea ce
pe 385 ha din cele 850 cultivate cu anume nu rămas în urină cu această lucrare, dau vina de vară.
Acum la G.A.C din Galda, cy>‘ ■ 25 Iulie să intre în bază cantităţi în realelor, predarea şi preluarea lor să
griu. Este adevărat că aici s-a în pc S M.T. cum că nu le-a repartizat suficiente tractoa O situaţie similară există şi la G A C . din Straja,
tiviştij muncesc cu deosebită Snsullc- semnate dc cereale. Cele mal mari can se facă în cele mai bune condiţii şl
ceput recoltatul cu combinele ceva re sau că maşinile funcţionează slab. tot din raionul Alba. Cele trei tractoare repartizate să
tire la eliberarea terenului de pc tităţi le-au predat gospodăriile agri cu maximum de operativitate. Acest
mai tî iz in. Dar tot nlit de adevărat Motivul amintit nu este cîtuşi dc puţin întemeiat atunci execute arături nu sînt folosite la întreaga lor capaci
care s-a recoltat grîuJ cu combinele lucru constituie pentru aparatul bazei
csle că nici combinele n-au lucrat la cînd este vorba dc G.A.C, din Alba Iulia Consiliul dc tate din cauză că terenurile n-au fost eliberate de paie. cole colcdivc din $îbot, Prlcaz, O-
d transportă 6nopii (de pe supra răştie, Geoagin, Spini, Vinerea ele. de recepţie principalul obiectiv Insprn
Întreaga lor capacitate datorită mai conducere de aici a cerut S.M.T. Alba un număr dc I.a Straja se constată că nu toţi colectiviştii siut mobili
feţele unde recoltatul s-a făcut ma In general, unităţile agricole producă înfăptuirea căruia îşi va moblliM
ales faptului lă ele n-au fost dirijate trei tractoare care să execute arături. Tractoriştii Aurel zaţi la grăbirea ritmului lucrărilor din campania agricolă
nual) Ja cele 3 arii untlc se treieră.
Îndeosebi pe tarlalele neoccidcntate, Roşea, loan Constantin şi Milrofnn Avrămuţ, repartizaţi de vară. In plus, o par Ic din colectivişti care sînt repar toare acordă mullă atenţie şi calităţii toate forţele.
Eliberarea terenului s-a executat Ja mai întinse. Dc asemenea, nu s-a ur la G A C. Alba, erau hotărîţi să depună toate efor tizaţi sa elibereze terenurile dc paie, vin tîrziu la lu produselor predate la bază tn contul PETRU CRÎNG
G.A.C. din Galda, pînă ieri pe mai şeful bazei principale
mărit ca recoltatul să Înceapă ma turile, să muncească în aşa fel ca arăturile să fie termi cru $• pleacă dc cele mai multe ori din cîmp în jurul contractelor, muncilor S.M.T. sau
b : ne de i00 ha, ceea ce a permis me nual pc toate porţiunile unde griul nale cit mai repede Intenţiile bune ale tractoriştilor n au orei IS drept uium. Pc această linie pot H dc recepţionare-Oraşlle
canizatorilor să execute araturi pc
a dat in pirg, aştcpîîndu-sc coacerea putut fi puse in practică. Timp de 10 zile cele trei Situaţii asemănătoare sc mai întîlncsc şi la alte gospo
33 li a, să sc insuminţeze 17 ha cu întregului lan tractoare au arat doar S ha teren. In cele din urmă dării agricole eolcclivc din raionul Alba. Inia deci că nu
secară furajeră şi 45 ha cu porumb
Organizaţia ■ !> parlid din gospodă tractoriştii s-au prezentat la conducerea staţiunii, pentru a inlîinplător raionul Alba este mult rămas in urmă cu
in cultură dubla. In zilele ce urmea rie si consiliul de conducere trebuie interveni să li te dea de lucru. Dar tot degeaba Trac arăturile. Se impune ca atît consiliul agricol raional, cît şi Un procentaj sub
ză, pentru a asigura animalelor can să sc ocupe cu mai multă răspunde toarele continuă să nu fie folosite la întreaga lor ca consiliile de conducere ale G A C. să acorde toată atenţia
tităţi sporite ele furaje — cum re de intensificarea recoltării griului. pacitate. In această situaţie sc pune întrebarea : Dc cc nu executării la timp a arăturilor de vară şi însăinînţă-
preciza preşedintele G A C. şi ingine Alături de combine, să se asigure sc execută arături la GAC din Alba ? rilor cu plante furajere. Şaizeci şi şase de tractoare cu lipsa unei îndrumări comp-tente
rul agronom — colectiviştii din Galda mobilizarea tuturor forţelor de nutn- Faptele demonstrează ci la Alba Iulia, există o atitu V. ALBU cîteva mii clc cai putere reprezin- şi a unui control sistematic din
tă o mare forţă mecanica pc ca- p^-tca conducerii S.M.T. Dobra,
ie S.M.T. Dobia a pus-o la dis- acum ar ăturilc pc timp de noap-
pozitia gospodăriilor agricole co- stagnat şi aici. ...
lcctive din raionul Ilia în aciua-
tc au
la g.a.c. sebeş Instantanee din campanie Ia campanie agricolă. Ca urma- Posibilităţi pentru executarea
re, secerişul şi trcicrişul se des- de arături sînt şi acolo unde rc-
făşoară intens. Fiind folosită din coltatul nu s-a făcut cu combi*
plin fiecare zi bună dc lucru, în j deoarece peste fot c lai le au
ne e
gospodării ca cele din Gurasada f Unic dreaptă. Rar,
Lăpuşmc, Veţc! ^ etc., secerişul »
folosirea în acest scop a tutu
griului s-a terminat sau se apro
ror mijloacelor şi în primul rînd
pie de slîrşit.
Arăturile de vară însă nu au utilizarea intensă a tractoarelor
fost excculatc decît pc o supra eliberate de la recoltat trebuie
» * să preocupe îndeaproape cor
faţă dc 12,2 la sută din terenu
rile dc pc care s-a strîns re cerile gospodăriilor colective. De
asemenea, mai trebuie amiiUk şi
colta. Este un procentaj care
nici pc departe nu reflectă po .faptul că în uncie părţi ate raio
sibilităţile ele care dispun gospo nului a fost rău înţeleasă indica
ţia ca timp de 2 3 zile după re
dăriile din raion. O asemenea lu
crare nu s-a făcut corespunzător coltat, miriştea să fie destinată
cu numărul sporit de tractoare păşunatului. Din această cauză
din acest an, şi nici în raport cu sînt porţiuni destul de întinse
unde recoltatul a fost terminat
condiţiile dc umiditate care per
UHiw&m&s mit efectuarea unor arături dc cu peste 10 zile în urină şi unde
vfoihr. -r-$b pînă în prezent nu sa executat
bună calitate. Pînă în 25 iulie
In zilele acestea dc arfi(ă, se desfăşoară in aceste zile pc le anului viitor. Tocmai pen dc pildă, se executaseră arături nici o brazdă dc arătură.
lucrătorii ogoarelor, desfăşoa ogoarele colectiviştilor din tru aceasta, atelajele gospodă doar pc 792 ha din cclc 6 500 La aceste deficienţe sc mai a-
ră din plin munca dc slringc- Sebeş riei colective, sînt folosite ju daugă şi faptul că din partea
re a cerealelor. Din zori fi pî ha planificate, in multe gospo
'>4t± Mintiile cu multă pricepere dicios la transportul paielor, organelor raionale nu sc (ace o
■ * nă in seară, pc ogoare este de către mecanizatorii Nico- dării agricole colective ca cele îndrumare îndeajuns de califica
•ţîmJ un freamăt permanent. Nici pentru a sc putea executa ară din Zam, Burjuc, Bejan, Gura tă şi un control sistematic. Ast
o zi bună dc lucru, nici un lac Culcau, Rartesch Simian turile de vară. sada ctc. acest decalaj era a-
f • &
M cens nu este irosit in zadar. fi Vasih Muutin. combinele In fotografia de jos, tov proape dc sută la sută, arîndu-se fel, în ziua de 22 iulie, în plină
Cultura cerealelor este unu niufcă lacome din lanul de Danii Haneţ, împreună cu fc- doar între 3 şi respectiv 8 hec campanie agricolă, din cele 16
din ramurile de bază ale gos griu. Rine puse la punct, ma ful brigăzii de tractoare dc cadre ale consiliului agric •! ra
podăriei agricole colcdivc din tare.
şinile funcfioncazu normal, la S.MT. Mia cui ca, Ghcnr- O astfel dc rămîncrc în urmă ional nu sc aflau la comune, in
Scbcf Conform planului de realizindu-se vitezele zilnice
producţie, în acest an colecii- ghe Natrapei fi tractoristul îşi găseşte explicaţia în primul muncă dc îndrumare şi control,
viftii de aici au cultivat griu planificate dc lucru (fologra- Schmidl Horold, verificind a* linei în slaba organizare a mun decît 7. îcsLul ocupir.du sc cu lu
pe 770 ha. Tcrminind recol fia din stingă sus). dincimca arăturii. Urmărind cii şi mai ales în faptul că trac crări de birou.
tatul orzului care a fost culti Pe drumul larg deschis dc periodic calitatea lucrărilor toarele nu sînt folosite la întrea Trebuie şfiut că este de mare
vat pe o suprafaţă de 75 ha, combine, siriusul paielor sc executate, tovarăşii din con ga lor capacitate şi în mod raţio însemnătate ca în fiecare gos
toate forţele au fost îndreptate execută mecanizat, in vederea ducerea gospodăriei colective, podărie agricolă colectivă să se
spre principalul obiectiv, slrin- nal. Organele şi organizaţiile dc
gerea la timp fi fără pierderi eliberării neîntirzialu a tere se străduiesc să asigirre ob partid, sfaturile populare şi con organizeze munca în aşa fel in
nului. Această lucrare este ţinerea unor recolte sporite in cit imediat după recoltarea pă-
a griului. Datorită bunei or siliile de conducere ale G.A.C nu
ganizări a muncii fi a folosi executată cu ajutorul a două anul viitor. La acest lucru au luat măsuri pentru ca proce ioaselor, terenul să fie arat şi in-
rii mafinilor la întreaga lor prese de balotat paie, minuilc mecanizatorii îşi aduc contri deul arăturilor pe timp dc noap sămînţat cu furaje. In acest scop,
capacitate, recoltarea griului de mecanizatorii Mihai Cră bui ia din plin Lucrările exe te să fie extins în întreg raionul. organele raionale şi consiliile
se apropie de sfirf it. Vină in ciun fi Nicoloc Lupu, care cutate de ei pînă la această Pînă în prezent un asemenea G-A.C. au datoria să ia măsuri
practice, eficiente, pentru ca în
ziua de 24 iulie aici a lost au balotat paiele de pe mai dată au primit numai califi- procedeu a fost folosit în co- cel mai scurt timp să fie înlă-
strînsu recolta de pe 693 ha bine de 200 ha. (fotografia cative de ,.b\ne“ fi „foarte munele Sîrbi, Şoimuş, Ilia şi turată once tărăgănare în efec
In imaginile alăturate, fo din dreapta sus). bine". Bretea, iar uliiilatea lui sa do tuarea arăturilor de vară. Este
toreporterul nostru a surprins Bunii gospodari se gindesc Text: M. RUGÎNESCU vedit din plin, arîndu-se în fie necesar ca şi această lucrare, im
cîteva aspecte din munca cc portantă, să se execute la timpul
r— încă de pe acum la praducţii- Foto: V. ONOIU care din gospodăriile amintite optim şi în bune condiţiuni.
★ % între 20 şi 80 hectare. Dar, din L MANEA