Page 42 - Drumul_socialismului_1970_03

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4723 © VINERI 13 MARTIE 1970

Vizita tovarăşului Pregătiri CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ,

în vederea ADAPTATĂ NECESITĂŢILOR
m COlÂE CE sărbătoririi

înfăptuirea programului dc derea mecanizării .şl creşterea
eficacităţii ei In abatajele din
întreprinderii propăşire economică a tării PRODUCŢIEI Valea Jiului şi bazinul Motru.
este strins legată de intensifi­
Pentru Valea Jiu lui se caută
in judeţele l/ilcee şi h rgeş In vara aceasta harnicul carea cercetării ştiinţifice în noastre miniere, prin îmbună­ perâ domeniile chele ale ex­ în primul rînd să sc stabilească
toate
domeniile,
întrucit,
în
posibilitatea tăierii mecanizate
condiţiile unei economii moder­
şl inimosul colectiv de con­
ne, activitatea de cercetare re­
clin bazin), în condiţiile
pre­
structori şi montori-instala* prezintă o forţă de producţie tăţirea metodelor de exploata­ ploatărilor miniere: îmbunătă­ în stratul 3 (cel mai im portant
ţirea metodelor de exploatare,
re. modernizarea şl automatiza­
tori de la I.C.S. Hunedoara cu aport direct la dezvoltarea zenţei Intercalaţilor sterile
trala de pe Lotru nu va râmîne tii sînt inform aţi cu privire sărbătoreşte 20 de ani de la şi înflorirea multilaterală a rea proceselor tehnologice de alegerea şi folosirea raţională dure, şi sâ se determine para­
singura unitate economică pe la noile obiective ce urmează crearea întreprinderii. Evo­ societăţii noastre Cadrele d i­ extragere, aplicorea metodelor a utilaju lu i minier şi de pre- m etrii principali pe care tre­
aceste locuri. Conducătorii de a .fi construite aici în etapa a carea perioadei de două de­ dactice ale Institutului de m i­ moderne de organizare ştiin ţi­ porare, optimizarea funcţionă­ buie sâ-i îndeplinească combi­
partid şi de stat au examinai, doua de dezvoltare — com­ cenii prilejuieşte o suită dc ne Petroşani participă, prin e­ fică a producţiei In domeniul rii utilaju lu i electric şi a u ti­ nele care vor lucra în aseme­
împreună cu specialiştii, am ­ plexul de cracare catalitică, cu manifestări variate şi Inte­ minier şi o serie de alte pro­ lizării energiei electrice In sub­ nea condiţii.
pe acum una din cele mai mari plasarea altor obiective indus­ mai multe instalaţii, care vor resante. A fost alcătuit un fectuarea unor ample studii şi bleme, care, din punct de vede­ teran şi altele. Pentru bazinul Motru, pe
şl complexe unităll hidroener­ triale, a căror construcţie u r­ contribui la valorificarea su­ colectiv care sc ocupă de lucrări, la rezolvarea unor pro­ re calitativ, ţin pasul cu pro­ Teme ca : „Stabilirea înă lţi­ lîngâ determinarea param etri­
getice din tară. mează să înceapă in viito rul perioară a bogăţiilor petro­ pregătirea şl desfăşurarea bleme practice şi teoretice r i ­ gresele tehnico-ştiinţifice reali­ mii optime a abatajelor la ex­ lor combinelor de abataj şl
dicate Îndeosebi
industria
de
Dar, in viilor ii ani, hidrocen­ plan cincinal. liere. acţiunilor ce sc întreprind. zate pe plan mondial ploatarea in două felii in fun c­ adaptarea lor corespunzător
noastră extractivă. Experienţa acumulată în cei ţie de grosimea variabilă a condiţiilor concrete, se vor sta­
Printre acestea un loc im ­
Această activitate de cerce­
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Industria piteşteană recomandă conducerii rafină­ portant îl ocupă antrena­ la tare ştiinţifică a îmbrăcat in 22 de ani de existenţă a insti­ stratului de cărbune (4- 7) şi de bili şi parametrii necesari trans­
tutului de către cadrele didac­
Înconjurătoare
natura rocilor
portoarelor
colectiv
pentru
blindate
rea întregului
Institutul nostru forme m u lti­
judicios,
riei să pregătească
tice. cit şl dotarea îmbunătăţi­
la I. M. M otru"; „Studiul in flu ­
a
lor parametrică şl
Înfăptuirea
exemplară
corelarea
îşi sporeşte contribuţia din timp. în cele mai bune gajamentelor in Întrecerea ple, de Ja inovaţii, analize, ex­ tă de la an la an, ne-nu dat enţei apei adiţionale asupra funcţională cu combinele.
sarcinilor de plan şi a an­
condiţii, lucrările la noile o­
pertize, cercetări experimenta­
rezultatelor concentrării cărbu­
posibilitate^ să ne axăm acti­
Dc asemenea sînt şi alte pro­
le, invenţii,
manuale, cursuri
biective, le recomandă, de a­
nelui mărunt prin zeţaj cu pat
vitatea de cercetare ştiinţifică
bleme
la avuţia naţională semenea. să pregătească te­ socialistă. Şl Întreaga muncă etc., pinâ la elaborarea unor lu ­ Rpre rezolvarea problemelor le­ a rtificia l“ ; ,,Determinarea pro­ studiu. importante luate în
Răspunzînd chemării
politică
organizatorică
crări de înalt nivel teoretic si
meinic cadrele necesare desfă­
gate direct de necesităţile pro­
ale
prietăţilor fizico- mecanice
conduce­
desfăşurată, sub
institutelor de cercetări chim i­
şurării procesului
tehnologic
practic.
la nivelul tehnicii celei mai rea comitetului de partid, Orientarea principală a acti­ ducţiei. Acest fapt este cu p ri­ rocilor de la exploatările din ce (I.C E.C H I M.), de cercetări
sosinţă relevat în tematica şi
bazinul Motru, M unţii Apuseni,
In dupâ-amlaza aceleiaşi zile, Ceauşescu se Interesează de înaintate. este subordonată acestui vităţii ştiinţifice este cea apli­ numărul problemelor, care au Poiana Ruscâi şi Baia Mare"; tehnologice pentru construcţii
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, calitatea acestui produs solici­ ★ scop. cativă, câutînd să răspundă din crescut an de an. S-a ajuns „Dimensionarea puterii motoa­ de maşini (LC.T.C.M.) şi de
împreună cu tovarăşii Ion tat şi la export, recomandînd Analizarea minuţioasă a sta­ In perioada ce urmează ce tn ce mai m ult necesităţilor astfel ca în anul 1959 să fie a­ relor la combinele de abataj şl cercetări pentru cereale şi
C.heorghe M aurer şi Emil Dră- specialiştilor combinatului să diului îndeplinirii sarcinilor va fi deschisă o expoziţie 6peclflce dezvoltării Industriei bordate 95 de teme, care aco- transportoare corespunzător plante tehnice — Fundulea, In
gănescu, a vizitai Combinatul sporească preocupările pe linia de producţie, a realizării in ­ tehnlco-economlcă ce va re­ condiţiilor de zâcâmînt din ba­ afara temelor din plan, In
petrochimic şi ralinăria Piteşti. ridicării continue a calităţii vestiţiilor, abordarea exigen­ da in imagini, grafice, mon­ zinul M otru“ şi altele au adus cursul anului 1970, cadrele
Existenta acestor >/nari unităţi, produselor. Se indică, de ase­ tă. concretă a problemelor taje şl machete, marile rea­ o contribuţie valoroasă la re­ didactice ale Institutului s-au
la numai clleva zeci de k ilo ­ menea, să se ia măsurile ne­ complexe ridicate de dezvolta­ lizări dobîndite de I.C S.H. Pomii şi trandafirii oraşului zolvarea unor probleme deose­ angajat sâ valorifice In produc­
metri de Combinatul din Rim- cesare pentru ca într-un timp rea impetuoasă a industriei, în făurirea Hunedoarei noi. bit de importante din Indus­ ţie înainte de termen tema
nlcu Vllcea, ilustrează concret scurt toate instalaţiile com bi­ au relevat încă o dală ca puternic centru siderur­ In anul Irecut, pe în tin su l străzilor oraşului Ln- tria minieră. „Determinarea proprietăţilor
importanţa deosebită ce se a- natului să producă la nivelul preocuparea permanentă a gic şi social-cultural al peni au fost plantaţi 7 300 arbori, arbuşti şl pomi or­ Răspunzînd chemării Ia întrece­ fizico-mecanice ale rocilor de la
cordâ dezvoltării chimiei roma­ parametrilor proicclati. conducerii de partid şi de rit. ] namentali, un marc nu m ăr de trandafiri, iar zonele re lansate de institutele de cerce­ mina Cavnic“ , să scurteze dura­
neşti — bazată pe existenta ţi­ Înainte de plecare, tovarăşul stat pentru fundamentarea în­ Manifestările vor culmina j verzi au fost extinse cu 4 hectare. La aceste acţiuni tare şl proiectare din sectorul ta de cercetare la 7 teme pre­
nui bogat fond de resurse na­ Ceauşescu urează tînărului co­ tregii activităţi economice pe cu sărbătorirea Zilei con- j şl-au adus o contribuţie deosebită deputaţii V ictor A r- 7 al m unicipiului Bucureşti pe văzute pe anul 1970, sâ reali­
zeze 5 teme peste plan, pe bazâ
turale, a căror valorificare şli- lectiv al combinatului succese baze ştiinţifice, eficiente. N u ­ structorulul, cînd vor ft în- j deleanu, Vasile C irlperu, Mircea A licii şl mulţi alţii, anul 1909, cadrele didactice ale de contract cu unităţile econo­
in tilică şl raţională are o con­ lot mai mari în realizarea sar­ mai îndeplinind exemplar sar­ minate diplome de onoare, j asociaţiile de locatari d in blocurile D 2. D 3, B 200. institutului nostru s-au angajat mice.
tribuţie mojoră )a sporirea a- cinilor ce-i revin din planul cinile de producţie, mobilizind insigne şi medalii Jubiliare j A 6-7, din cartierul T. Vladimlieseu, precum şl com i­ să rezolve pe bază de contrac­ Cu toate rezultatele obţinute
vutiei naţionale. dc"'6lat şi a angajamentelor pe toate resursele materiale şi u­ celor care lucrează de la j tetele de cetăţeni de pe străzile Cerbului, Horia. 23 te sau convenţii 2 teme pre­ este un fapt Incontestabil că
La Intrarea In Combinatul care şi le-a luat la începutul mane — s-a subliniat în repe­ crearea întreprinderii, pre- \ August, Calea V u lc a n u lu i şl altele. văzute în planul de cercetare
pelrochim ic argeşen, oaspeţii acestui an. tate rînduri în cursul vizitei cum şi fruntaşilor Şi evl- | Pentru acest an gospodarii din Lupenl şi-au propus al institutului, care analizează potenţialul de cercetare din In-
vâţâmlntul superior m inier nu
sînt salutaţi de tovarăşul Se vizitează apoi rafinăria de — se va pulea asigura rid ica ­ denţiaţilor în întrecerea so- j să planteze 6 000 arbori şl arbuşti ornamentali, 2 500 probleme foarte importante şi este pe deplin valorificat. Cer
Gheorghe Năstase, prim-secre- petrol din apropiere intrată în rea continuă a bunăstării ce­ clalistă. de trandafiri, să extindă zonele verzi cu Sncă 3 hecta­ actuale In metodologia de re­ cetareo ştiinţifică din învăţă
tar al Com itetului Judeţean funcţiune Ia sfîrşitul anului lor ce muncesc, îndeplinirea re, lucrări a căror valoare se ridică la peste 370 000 zolvare a problemelor miniere m întul superior minier trebuie
Argeş a) P.C.R., şi de alţi re­ irecut. Oaspeţii sini salutaţi dezideratelor de permanent lei. pe plan mondial şi naţional. orientată în mal mare măsură
prezentanţi a! organelor locale aici de Ion Nicolae, adjunct al progres ale ţării ; munca sus­ Lucrările: „Aplicarea metode­ spre problemele majore ale
de partid şi de stat. Lucrătorii m inistrului petrolului, de co­ ţinută, ordinea şi disciplina lor statisticii matematice şi a economiei, tehnicii şi ştiinţei
combinatului fac conducători­ lectivul de conducere al ra fi­ sînt garanţii sigure ale reali­ analizei frecvenţiale Ia cerce­ miniere din ţara noastră. Exis­
lor de partid şi de stat o căldu­ năriei şi de un mare număr de zării telurilor propuse. Dialo­ tările geofizice" şi „Aplicarea tă încă un număr mare de
roasă primire Recunoşlinia muncitori. gul viu. purtat de secretarul statisticii motematice şi analiza teme pentru care nu se poate
lor fierbinte pentru partid şi însoţiţi de ing V ic lo r Nica, general al partidului, de cei­ armonioasă în interpretarea stabili o finalitate. La uncie
conducerea sa, care le-a creat directorul general al rafinăriei, lalţi conducători cu coi ce prospecţiunilor geofizice“ , efec­ catedre mai persistă practica
condiţii noi de muncă şi viată, rnn du călo ni dc parlid şi de făuresc bunurile materiale, cu tuate pe baza contractelor de realizării unui număr marc de
este exprimată prin puternice stat vizitează principalele in ­ specialiştii, permite să se îa cercetare, aduc o importantă lucrări, care se consideră că
aplauze şi urale. Se scandează stalaţii care vor prelucra anual măsurile cele mal eficiente contribuţie la munca dc desco­ şi-au atins scopul dacâ au fost
cu vibrantă însuflclire: „P C.R." II milioane tone de t»tei. Răs- pentru sporirea rodniciei perire de noi rezerve de sub­ publicate. Cauzele acestei stări
— „Ceauşescu“. punz.înd întrebărilor, gazdele muncii acestor harnice colec­ stanţe minerale utile (mine­ dc lucruri trebuie căutate alit
Directorul general al Cen­ informează c;i Intr-un timp re­ tive industriale. reuri dc fier, minereuri de la executant cît şi la beneficiar
tralei Industriale de petrochi­ cord — o lună de zile — insta­ Primirea călduroasă, entu­ cupru, minereuri de crom şi Unele exploatări miniere nu
mie Piteşti, inq. Coslache Sava. laţiile au început să producă ziastă. numeroasele semne de altele), contribuind astfel la manifestă întotdeauna suficien­
invită pe oaspeţi să vizite/,c la întreaga capacítale proiecta­ dragoste şi preţuire cu care mărirea potenţialului economic tă receptivitate la noul adus de
complexul de pi rol 1/3 intrat in tă. tovarăşul Nicolae Ceauşescu, al patriei noastre cercetarea ştiinţifică. Pe de altă
funcţiune cu întreaga sa capa- In fata tabloului de coman­ ceilalţi oaspeţi au fost în lîm - Totodată, s-au rezolvat 6 te­ parte, unii membri ai corpului
cilate încă din vara anului tre ­ dă a complexului de reform a­ pinati pretutindeni, angaja­ me suplimentare ; 4* legate dc didactic preferă teme alese din
cut. U nilale de bază a combi­ re catalitică, de extracţie, pre- mentul dc a îndeplini reco­ dezvoltarea producţiei de lignit proprie Iniţiativă, în locul unor
natului, acesl complex produce fracţionare şi Indrofinare se mandările şi indicaţiile p rim i­ din bazinul Motru, una din pre­ relaţii cu producţia, care im ­
etilenă. propilenă, buladienă şi dau explicaţii în Icgălură cu te în mod exemplar constituie pararea cărbunilor şi alta lega­ plică experimentări, deplasări,
alte produse care constituie procesul tehnologic complet o vie expresie a încrederii tă de diminuarea poluării at­ termene fixe de execuţie.
materia primă pentru celelalte automatizat al ralinăriei, rea­ celor rc muncesc în cuvîntul mosferei. Cadrele didactice, specialiştii
instalaţii ale combinatului Aici. lizare de seamă a industriei partidului, al conducătorilor Aşezarea institutului nostru din producţie trebuie sâ m ili­
conducătorii de parlid $i fie noastre petrochimice. Oaspe­ săi, a voinţei lor de a munci In cel mai important bazin car­ teze zi dc zi pentru înlăturarea
stat primesc explicaţii în fata, bonifer a contribuit în mod
ţilo r- li se prezintă-apoi p rin ­ fără preget pentru înfăptuirea acestui obstacol, pentinn fttabili-u
unor hărţi si qralice. în Icgă- esenţial la cunoaşterea proble­ rea unei tematicv do* ccrcotfire
tură cu noile instalaţii care ur­ cipalele produse realízale aici programului trasat de partid, melor majore ale Întreprinderi­ pusă in slujba intereselor
mează să întregească acest im ­ — benzine cu cifra octanică a adeziunii totale a poporului lor miniere, oferind, în acelaşi societăţii,
portant combinat în anii urmă­ ridicată, m olorine de calitate la politica marxist-leninistă a timp, mari posibilităţi de reali­ Desigur, o cauză obiectivă a
tori. superioară şi unele semifabri­ partidului nostru comunist, a zare a temelor de cercetare lipsurilor cercetării din Invâţă-
In continuarea vizitei, con­ prin contactul direct cu reali­ mîntul nostru minier este
ducătorii de partid şi de stat cate utilizate în industria pe­ hotărîrii sale de a da viată tăţile locului de muncă. baza materială care trebuie-
se opresc la Fabrica de po lie ti­ trochimică. istoricelor holărîri ale Con­ In momentul de faţă putem de an îmbunătăţită. De/.vol :
afirma că nivelul ştiinţific la
lenă. Tovarăşul Nicolae Pe parcursul vizitei, oaspe- gresului al X-lea. rea puternică a şcolii
care au fost rezolvate temele superioare In anii socialisiÎK. 1
luate în studiu precum şi efica­ lui, care a dus la creşterea
citatea lor în producţie repre­ aproape de 5 ori a numărului
zintă o garanţie pentru ridica­
Sporirea în rjlm susţinut a nizarea unor puncte de încăr­ terea volum ului de producţie auxiliare. In acest sens pre­ mina noastră se caută soluţii rea activităţii de cercetare la de studenţi şi a personalului
Acţiuni pro du ctivităţii muncii pe sea­ unui culbutor de rezervă in extrasă cu tăiere mecanizată conizăm amenajarea cu benzi pentru ca şi operaţiunile do ofere posibilitatea adoptării didactic faţă de 1930, a reclamat
subteran, montarea
care în
un nivel mai înalt, care
să
ma prom ovării masive a teh­
de aproape 4,5 ori iată de anul
investiţii mari în spaţii
dc în-
a planului În­
transportoare
la suprafaţă să se încadreze
circuitul de eulbutare de
la
nicii şi tehnologiilor moderne
precedent. In acest scop va fi
sl
văţămint, cămine, cantine
reprezintă unul din dezidera­ suprafaţă, care a dus la evita­ necesar să funcţioneze G com­ clinat nr. 15, în vederea efec­ cerinţelor de modernizare, de unor metodologii complexe In dotarea laboratoarelor. Dacâ se
transportului continuu
tuării
productivitate şi eficientă spo­
tele fundamentale ale m ineri­ rea unor pierderi de produc­ bine în abatajele din straturile al producţiei de la orizontul rită. Pentru aceasta se are în abordarea problemelor pe care ţine seama insă şi de manie
ridică
le
industria noastră
utile şi tului din Valea Jiului. In acest cărbune, centralizarea semnali­ menea, dotarea exploatării cu 575 la silozul de la suprafaţă, vedere mecanizarea operaţiilor minieră investiţii în laboratoarele insti­
de
ţie evaluate la 5 000 tone
15 şi 18. Se prevede, de ase­
scop stalul nostru face eforturi
tutelor de
cercetări departa­
precum şi introducerea benzi­
do
de descărcare io depozitul
In acest sens sc pot da cîteva
zării şi comenzii transportoare­
asi-
materiale considerabile,
absolut necesar
mentale, este
şi
lemn, precum şi mecanizarea
gurînd de la an la an înzestra­ lor din axele colectoare ale un complex de susţinere un lor transportoare în axul curăţirii silozurilor de cărbu­ exemple semnificative „Studiul ca pentru cercetarea ştiinţifică
tăiere mecanizată pentru
colector al panourilor nr. 7 şi
rea exploatărilor miniere cu ne. d irijă rii presiunii miniere )u din Invâţâmlntul superior să se
exploatarea s'ratului 3 din Va­
atractive tehnică modernă, de înalt ran­ trasate prin planul de stat pe lea Jiu lu i" este o temă care facă investiţii la nivelul cores­
După cum se vede. sarcinile
dament.
de
punzător exigenţelor puse
M ina Paroşenî, unitate nouă, anul 1970 exploatării noastre tratează unele aspecte teoretice producţie, investiţii cu care <e
creată în actualul cincinal şi sînt mobilizatoare, dar pc de­ ale studiului d irijă rii presiunii va putea realiza mult mai mult.
aflată 5nlr-un continuu proces Experienţa noastră plin realizabile, cu condiţia ca miniere la exploatarea stratu­ In acest scop s-a întocmit un
cu de dezvoltare, beneficiază din unitatea noastră să intre în vizează stabilirea căilor de per­ plan de dotare n laboratoare­
şl
lui 3, sub tavan artificial,
le
plin de avantajele pe care
lor, menit sâ remedieze această
şi
timp în posesia ulila je lor
conferă posibilităţile de in tro ­ echipamentelor prevăzute în fecţionare a procesului tehno­ deficienţă In viitorul apropiat,
ducere şi extindere a mecani­ planul de aprovizionare şi care logic din abataj. Pe baza calcu­ in cadrul acestui plan, fondu­
lelor, a măsurătorilor şi a ob­
zării proceselor de producţie.
rile alocate vor trebui mai bine
tineretul obţinui la unitatea noastră re­ i i m au lost luate în considerare servaţiilor efectuate pe teren gospodărite.
încă din anul trecut
s-au
la stabilirea acestor sarcini.
vor fi elucidate
probleme e-
Este necesară o mai mare în­
Din partea colectivului m i­
zultate pozitive pe linia in tro ­ nei se va depune un efort sus­ senţialc ale d irijă rii presiunii trajutorare a laboratoarelor
miniere în cazul lucrului sub
ducerii mecanizării, aplicării ţinu i pentru introducerea şi diferitelor catedre. în scopul
Preocupat de sporirea con­ tavan artificial. evitării paralelismelor fn do­
de procedee tehnologice noi extinderea tehnicii noi, a mo­
tribuţiei tineretului, de creşte­ Lucrarea „Studiul stabilităţi!
şi a organizării pe baze ştiin ­ dernizării procesului dc pro- taluzelor în exploatările la zi tare, trebuie realizată speciali­
rea responsabilităţii şi compe­ ţifice a producţiei şi a muncii. du ri ic Şi a organizării produc- * zarea cercetării pe un număr
tentei acestuia în producţie, Astfel, din abataje s-a extras tiei şi muncii. Atenţia inqinc- din bazinul R ovinari“ va aborda lim itat dc teme importante,
Comitetul municipal Hunedoara o producţie de 128 000 tone cu rilor şi tehnicienilor va fi con­ problema stabilităţii taluzelor fapt care va evita o dotare
a) U.T.C. a organizat miercuri susţinere metalică, şi 46 330 centrată spre folosirea deplină dc lucru şi de haldă în carie­ universală a laboratoarelor în
4 martie n.c,, In sala clubului tone cu tăiere mecanică. a utilaje lo r din dotare, la rele din Oltenia. „Cercetarea scopul reducerii cheltuielilor
de
şi proiectarea unor tipuri
,,Siderurgistul" in colaborare Aceasta în condiţiile în care valori cît mai apropiate de susţineri pentru condiţiile unor de import, trebuie dezvoltată
cu comitetul sindicalului din nu a lost posibil să fie plasată abatajelor din straturile 15 abataj frontal din straiul 15. 8 din stratul 15, blocul V. Spe­ fabricaţia de aparatură pentru
C.S.H. şi conducerea grupului decît o singură combină. ca şi IU. In prezent exploatarea noastră cialiştii noştri sînt preocupaţi parametrii proiectaţi, organiza­ presiuni sporite in lucrările de cercetarea ştiinţifică din ţară
rea superioară a producţiei şi
pregătire“ urmăreşte cunoaşte­
de laminoare o consfătuire pe urmare a faptului că exploata­ Pentru vili imul an al cincina­ cslc dotală cu un număr de 3 şi de extinderea mecanizării a muncii pentru a obţine per­ rea regimului de presiuni în etc
tema : „A va n ta je le laminării rea nu a fost dotată cu su­ lului, exploatării noastre Si combine, care slnt deja în punctelor de încărcare din ros­ formante comparabile cu rea­ lucrările de pregătire din Valea Măsurile luate dc consiliul
la tolerante negative şi la lu n­ ficient echipament metalic de revin sarcini sporite, planul funcţiune, urmînd ca pînă la togol din straturile 15 şi 18. lizările pe plan mondial. Tn Jiului (pentru comparaţie u r­ profesoral al Institutului de
gimi lix c l‘ . susţinere. încărcarea sterilului producţiei dc cărbune fiind cu sfîrşitul trim estrului II să se care vor intra in funcţie în acest scop. conducerea unîlătii mează să se facă observaţii şl mine privind orientarea şî re­
Participanţii, membri ai orga­ si cărbunelui în galerii s-a aproxim ativ 70 la sută mai completeze dotarea cu aIle 3 cursul acestui an. Tot in sub­ va urmări elaborarea şi aplica­ tn minele de la Tebea Şl A n i­ organizarea activităţii de cer­
nizaţiei U.TC, din acest im por­ executat mecanizat in propor­ mare decît realizările anului combine, iar în a doua ju m ă­ teran se mai prevede automa-. rea în termen a studiilor pre­ na). Cunoscind regimul de pre­ cetare ştiinţifică, cît şi sprijinul
tant sector, tineri laminatori, ţie de 23,5 la sută, fiind utiliza­ trecut, iar productivitatea tate a anului să prim im şi Uzarea instalaţiilor de trans­ văzute in plan, va organiza siuni, colectivul de autori u r­ permanent pe care il prim im
manevranţî, şefi de echipă, te în medic două maşini dc muncii, exprimată în tone pe complexul de tăiere mecanizat. port în flux continuu de ia calificarea m uncitorilor la n i­ mează să facă propuneri asupra din partea Ministerului Jnvâţâ-
maiştri şi ingineri tehnologi, încărcat. post, cu 24,3 la sută superioa­ In ceea ce priveşte încărca­ orizonturile 575 şi 535 şi re­ velul tehnicii din dolare, ast- construcţiei de noi tipuri de m intului şi Ministerului Mine­
ră anului precedent. De re­ zolvarea scurtării transportoa­ lor ne dau posibilitatea ca In
au ascultat cu viu interes ex­ In afară de cele menţionate rea mecanică în galerii, se gurînd astfel condiţiile reali­ susţineri şl asupra amplasări!
marcat că sporirea volum ului relor din galeriile de bază ale acest an sâ adăugăm noi reali­
punerile Şi dembnslraţiile pe mai sus, au mal fost mecani­ prevede o creştere de 176 la zării sarcinilor de plan şi lucrărilor miniere de pregătire zări în activitatea noastră, răs-
planşe şi la tablă făcute de zate o scrie de operaţii a u xi­ producţiei se va realiza in sută iată de volum ul realizat abatajelor frontale, fără op ri­ angajamentelor de către uni­ In scopul reducerii la minimum punzînd în felul acesta sarcini­
proporţie de 45,4 le sută pe
tovarăşii Vasile Văzdăuteanu, liare. contribuind astfel )a spo­ seama creşterii productivităţii anul precedent, în care scop rea procesului tehnologic în tatea noastră, care 1n viito ru l a costului -lucrărilor de între­ lor trasate cu atîta claritate de
inginer şef adjunct al gru pu lui rirea randamentelor, reducerea vor fi menţinute în funcţiune abataje. apropiat va deveni exploata­ ţinere. La fel, lucrarea „D eter­
muncii. Congresul al X-lcn al P C R.
de laminoare Şi inq. Silviu posturilor în reqie, îm bunătăţi­ în tot cursul anului un număr Concomitent cu acţiunea de rea cu cea mai modernă utila­ minarea principalilor parametri
Samoilescu. A v in d în faţă gra­ rea structurii lorţei de muncă şi Desigur, sporurile sînt sub­ de 4 maşini de încărcat. mecanizare intensivă a muncii re din Valea Jiului. ni combinelor de abataj şi a Conf. univ.
fice şi scheme ale flu xu lu i de la realizarea de economii. Intre stanţiale Şi deosebit de mobi­ Mecanizarea procesului de în abataje şi galerii, a m oder­ transportoarelor blindate“ u r­ ILIE CONSTANTINESCU
laminare, numeroşi tineri ou lizatoare. Pentru a le face producţie se va extinde în nizării transportului şi celor­ Ing, DAN SURULESCU măreşte să rezolve probleme prorector al Institutului de
pus întrebări şi au evidential acestea doresc să citez : meca­ fată cu succes se prevede creş- continuare şi la operaţiile lalte activităţi din subteran, la directorul E.M. Paroşeni foarte importante privind exlin- mine Petroşani
punctul lor de vedere privind
îmbunătăţirea unor operaţii Şi
a tehnologiilor pc anumite faze
pentru ca acestea să-şi aducă Problemele de confort pe urmă despre linele îmbunătă­
o eficientă sporită în produc­ care le ridică posibilitatea Aşa a fost cercetată sesizarea dumneavoastră ţiri la captarea de apă de la
ţia de laminate a marelui folosirii sau nefolosirii instala­ Baliz
( ombinal. ţiei de baie într-un apartament — S-au adus aţele îmbuna-
In contextul preocupărilor de la etajul IV sînt înde­ lăţiri. E vorbo de nîşlc drennri
sale privind educarea tinere­ obşte cunoscute de organele EXISTA SI UN ALTFEL DE RĂSPUNS care să pcrmil.ă unei enniităti
lu lui prin muncă şi pentru răspunzătoare de bunul mers mai mari de apă din Strei să
muncă, Comitetul municipal al treburilor in m unicipiul se infiltreze în puţurile absor­
Hunedoara al U.T.C. a situai Deva, Nu este, deocamdată, bante Debilul a crescut în
organizarea a numeroase alte atîta apă cită ar dori fiecare. create tocmai din lipsa apei să ne creeze condiţii de con- sească. Legile în vigoare aşa — Cu presiunea naturală de pompe Pentru centrala Ier­ puţuri, dar nu în suliclenlă
aeljvităti printre care: în tîln iri Cu această afirmaţie, însă, nu calde. lorl pentru ca să renunţăm de prevăd să se procedeze in actuală, apa caldă, este ştim ni ic ii nr. 7 din Gojdu ni măsură.
ale tinerilor cu conducători ai s-a rezolvat o problemă de „Tn loc să ne dea un răspuns bună voie Ia ele". cazurile cînd cetăţenii nu vor de toată lumea, nu va pulea s-a promis de, căi re tovarăşii Avem o parte din fondurile
stringentă a c tu a lita lc : apa prin care să ne arate cauzele In legătură cu această pro­
m arilor întreprinderi, ca ceo a caldă in blocuri. N-a rezol­ să plătească. Noi nu avem urca la etajul IV. O soluţie de la termocentrala M intia o pentru slatia dc tratare chim i­
elevilor din liceele hunedorene vat-o însă nici I.GC.L. Deva stării de fapt — arată Ion blemă am adresat tovarăşului garanţia — şi nimeni nu poate la care ne-am gîndil a fost pompă. O vom instala pc că de core se vorbea, alîf. cil
cu tov. Coslache Trotuş, direc­ prin răspunsul pe care l-a dat Halga — ca să ştim şi noi re V lrq ii Vane. inginerul şef al s-o aibă — că nu beneficiază intercalarea pe circuitul ci a aceea. Pc măsură cu vom pu­ să ni se permită să începem
tor general al C.S.H., concur­ să le spunem locatarilor, I.G.C.L. Deva, trei întrebări : niciodată de apă caldă, mai unor pompe care s-o împingă. tea achiziţiona allelc. vom lucrările. Dar punerea în func-
cetăţenilor la numeroasele se­ I.G.C.L. vine cu propunerea că — Răspunsul dat de l.G.C.I.,
suri : „Cine ştie meserie, cişti- ales că. dîn constatările noas­ Această soluţie tehnică, pre­ instala şl la celelalte centrale. lie porlială se va pulea reali­
sizări. Despre un asemenea e de acord ca noi, ceî care nu cetăţenilor e Incomplet şl are tre. rezultă că la anumite orc, cizez, e un compromis, dar za. probabil, numai anul
gă", „Intre metronom şi pro­ răspuns ne încunoştintcoză beneficiem de apă caldă, să darul să nemulţumească. A ­ cînd consumul de apă in oraş l-am încercat şi se pare că dă Soluţia, insă, are şi incovc- viilor.
Creează goluri
nient.e.
în
iecţia m uncii“ , ca şi olim pia­ tovarăşul Ion Halga, din nu o plătim, dar cu condiţia ceasta e tot ceea ce li se e mai mic, şi cei de la etajul oarecare rezultate. Am instalat instalaţiile de apă rece şi se Cam acesta era răspunsul
dele zidarilor şi electricieni­ blocul F4, cartierul Gojdu. ra robinetele de apă caldă puica răspunde ? IV beneficiază. asliel de pompe la centrala mai înlîm plă ca pe la robine­ pc care trebuiau să-l p ri­
lor, ultima ailîndu-se la faza Asociaţia locatarilor din din apartamente să fie sigilate. — Noi le-am dat cetălcnilor — Da, dar cu aceste con­ termică din cartierul Patria si tele de apă rece să curgă u- mească refălenii dc la
pe întreprinderi. Cine doreşte acest lucru. să o lămurire în legătură cu o statări şi cu acest răspuns I.G.C.L., la înlrebarea lor. Nu
blocul respectiv reclama la la centrala lermică nr. I 0 din ncori apă caldă.
Iacă cerere la I.G.C.L. Dar noi cerere a lor. Ne întrebau de problema nu e decît explicată. se puica si fără intervenţia
DUMITRU PAVEL I.G.C.L. Imposibilitatea de a nu accasle cerem. Nu dc ce trebuie să plătească apa Pentru rezolvarea ei, lle şi Gojdu Vom instala şi la alle — Tovarăşul director al ziarului ?
activist al Comitetului folosi condiţiile de confort aceea a cheltuit statul banii caldă dacă nu pol s-o folo­ parţială, ce a făcut l.G.C.L.-ul ? centrale cînd vom face rost I.G.C.L. ne vorbea cu luni în ION CIOCLEI
municipal Hunedoara al
U.T.C.