Page 43 - Drumul_socialismului_1970_03

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4723 $ VINERI 13 MARTIE 1970 3
gjtita

Corelare optimă între indi­ „FRUNTAŞI IN
ÎNTRECEREA cSt
NE I N F O R M E A Z Ă ..
PATRIOTICĂ“
catorii economici şi cîştiguri
Com itetul executiv al „Astrologul“
C onsiliului popular al ora­ David Sercş din Deva, str.
muncă, de gradul de ab ilita­ De asemenea, Ia personalul şului Lupeni a decernat In­ Rindunicii nr 7. cu C> condam­
te, îndeminâre, pricepere al în regie, ale cărui cîştiguri de­ nări Ia activ, se considera
Iiecărui salariat. U niform iza­ pind de realizarea in dicatori­ signele de „Fruntaş fn între­ mare ghicitor al trecutului,
cerea patriotică“ unul nu­
rea cîştigurilor, indiferent de lor de plan al sectorului de prezentului şi viitorului unor
randamentul individual, nu ăr activitate care î! deserveşte măr de 59 de locuitori al o­ naivi care, în schimbul unor
ziîîvă alîl asupra creşterii vo­ fi echitabilă şi in acelaşi timp sau ¡1 conduce un rol hotărl- raşului, care s-au remarcat substanţiale sume tic hani,
lumului de producţie cît şi a ar genera stagnare în produc­ tor îl are şi îndeplinirea sar­ fn mod deosebit In ac|luntle credeau în gogoşile „astro­
sporirii cîştigurilor salariaţi­ ţie. Or. această diferenţiere c in ilo r personale de serviciu. organizate pentru buna gos­ logului". Astfel, C S. şî C. D.
lor. In luna ianuarie, la nive­ determină pe fiecare salariat Acesle aspecte cer întărirea podărire, înfrumuseţare şi din Certej au „donat" escro­
lul centralei, normele s-au rea­ să-şi perfecţioneze cunoştinţe­ disciplinei şi răspunderii fie­ curăţenie a oraşului, în anul cului 575 lei, un ceas dc m i­
lizat in proporţie de 100,3 la le profesionale, să elimine cărui salariat, crearea unor re­ 19C9. nă şi 3,5 m de stambă, G. F.
sută. Important este însă de tim pii morţi din activitatea lui, laţii de respect şi încredere Printre cei distinşi se nu­ din Brad, 125 lei ş a m d.
reţinut că din totalul m uncito­ să-şi întărească răspunderea reciprocă, bazate pe o o- mără Mircca Alicii, Ecatc- Serviciile cititorului In ste­
rilo r din unităţile miniere din materială pentru realizarea biect.ivil.ale desâvirsită. rina Bidea. Eleonora Barbu, le au luat sfirşit. Ghicitorul
Valea Jiu lui numai o mică sarcinilor. Toate acesle aspecte au A urel Biilea, Aron Crlstea, nu şî-a pi eziş, se vede, cea
parte nu şi-au realizat norme­ Noul sislem de salarizare consi.ituil ideea călăuzitoare In V icto r Ardcleanu şl alţii. de a şaptea condamnare pe
le, marea m ajoritate avînd de­ prevede diferenţierea cîştiqu- aplicarea noului sistem de sa­ Cu această ocazie, a (ost care i-o pregătesc legiuitorii.
păşiri. Aceste depăşiri la b ri­ rilo r şi prin încadrarea sala­ larizare in unităţile noastre, pronunţat unanim angaja­
găzile din subteran dacă trec ria ţilor în trepte. Este foarte urmarindu-se o aşezare a cfş- mentul ca in arest an hăr­
de procentul de 0.5 la sută important de reţinut de fieca­ Ugiirilor cit mai reală. nicia bunilor gospodari să N-a ţinut.,
se remunerează cu un acord re m uncilor din unităţile noas­ sporească şl mai mult. pen­
progresiv de 20 la sulă. A ­ tre că. aşa cum în alte ramuri Rezultatele bune. obţinute în tru continua înfrumuseţare a învîrfeala
ceasta vine să demonstreze ca­ de activitate există o diferen­ producţie în primele două luni vechii aşezări de mineri de
racterul stim ulatoriu al noului ţiere de calificare şi de ap titu­ ale amiiui, confirmă pe deplin pe Jiu- Cetăţenii Oclavlan Andrei-
sistem, să confirme că dife­ dini a oamenilor, şi in mese­ eficacitatea noului sistem de ca şi Titus Bornamisa din
renţierea între cîştiqurîle sa­ ria de miner operează aceste salarizare a lîl pentru salariaţi Almaş-Selişte s-au ocupat un
lariaţilor cu aceeaşi funcţie caracteristici, fapt pentru care cît şi pentru activitatea u n i­ timp de organizarea unor pe­
este un fenomen logic, dictai nu pot fi uniformizate cişliqu- tăţilor miniere. Deşi nu am V iile ; 22.00 R odlojuinol ; 22.20 treceri la căminul cultural
finalizat rezultatele
economi-
de hărnicia şi dăruirea în rjle. RADIO Sport ; 22 30 Ion ; 23 00 Concert de din localitate După o horă
< o-linanciare ale prim ulu i tri­ muzică ujoerâ ; 0.03—3.00 Estrada ţărănească recentă, ei au sus­
mestru sintem convinşi că şi Seară cuitural-distracfivă nocturnă.
acestea vor fi deosebit de fruc­ PROGRAMUL II : 6 00 Program tras o parte din beneficiile
PROGRAMUL I : 6.06-9.30 M u ilca
tuoase. ceea ce va asigura şi a e lu o lilo ţi ; 9.30 Ateneu : 9 50 m uzical de d im ineaţă ; 7.00 Rodie realizate, falstficînd docu­
Pe cînd prima „şarjă“ crearea unor fonduri de pre­ Comitetele sindicatelor de Ia atmosferă plăcută, antrenanta. Jocuri populom ; 10.10 Curs da lim bo ju ih o l ; 7.10 Program muzical da d i­ casărilor. Cum se spune, au
mentele de justificare a în­
m ineaţa
Toi
8 10
(conlinuore) ;
în muncă.
miere şi stimulare
spaniolei ; 10.30 TinereLoo cinlo ... ti­
In terpreţi ; 9 00
inom ie ; 8 25 M ori
Sinlem hotăriţi ca si în conti­ şantierele montaj II şi electro­ In faţa participanţilor au fost nereţea ; 11.05 M inia tu ri m u iico lo ; Jocuri dm Vranceo ; 9.10 Curs de intrat in horă şi au vrut să
sim lonic ;
11.45 Stalul
11,20
Poem
lim bo spaniolă ; 9.30 Corni de lele
nuare să depunem toate efor­ tehnic ale I.C.S. Hunedoara au prezentate proqrame artistice m edicului ; 12 00 Din muzlco popoa­ ol Liceului „D lin itrio B olintineanu" se.. învîrtcascâ. Numai că
„jo cu l" a fost de scurtă du­
de legume timpurii? turile pentru desfăşurarea ac­ organizat, zilele trecute, o sea­ daie de form aţiile de amatori, relor ; 12 15 O ialogul instrum entelor ; din Bucureşti ; 9.45 M atineu te o lro l ; rată.
alcătuite tot din oameni al şan­
12.23 Ş flinţo la ii ; 12 30
M elod o
In
tiv ită ţii la minele noastre
11 20 Cintece populare ; 11 30 C jntâ
ră cultural-dlstractlvă pentru
cele mai bune condiţiuni, a- tierelor. prefcrola ; 13.00 R odiojurnol ; 13.10 Tereza Kcsovjo >1 Dom enico Mo-
Avanprcm ioro cotid ono ; 13 22 C inlo
sigurind astfel atit realizarea iruntaşll şl evidenţiaţii în pro­ M erită să fie subliniat fap­ Llzeto Chirculescu, Coco Alexiu-Tropo dugno ; 12.03 Avanprem ieră co tidia Lupul păzea oile
no ; 12.15 Concert de p rio r ; 12 35
Cu toate că sarcinile Irasate sarcinilor si angajamentelor ducţie. Intre m uncitori. Ingi­ tul că la aceste manifestări >i George Banco ; 13 45 Nestemate Soeculum ; 13 00 Concert de prînz ;
prin documentele de partid şl luate in Întrecere cit şl ob ţi­ neri, lehnlclehl şl funcţionari, participă şi cadrele de condu­ folclorice ; 14 00 C olcldoscop mu- 13 30 C o'teo jliln ţilrc o ; 13 40 Selec- Angajat ca paznic civil
de stat prevăd stabilirea unor iic o I ; 14 40 Rodia p ub licilo te ; 14 50 ţiu n i din operete „C om e lot" do contractual, Constantin Molse
nerea unor cîştiguri substan­ care au participat împreună cu cere ale unităţilor, secretarii M utică populara : 15 00 Ror.o vio lu ­ loew e ; 14.03 Muzică populară ; (4 20
termene de dare In folosinţă organizaţiilor de partid, pre­ rilor ; 15 25 C om potilorul soptom inli ; M onografii contem porane ; 14 35 M u­ din Bâiţa avea în prim ire
eşalonate în tot cursul anului ţiale pentru toţi salariaţii. fam iliile lor, s-a creat astlel o şedinţii com itetelor sindical®, 16.00 Radiojurnal : 16.20 Pieso fo lclo ­ zica o jo o to ; 14 55 Ş tiinţa Io zl ; bunuri materiale aparţinind
Intr-un mod energic şl efica­ a capacităţilor de producţie a­ rica : 16,30 Tribuno ra dio ; 16,45 Lo 15 00 O pera pentru to ll ; 15.30 M url- carierei de calcar Crâciu-
sol ;
17.05 Penlru patrie ;
ce se cere aclionat pentru a- flate în construcţie, complexul secretarii organizaţiilor U.T.C., horâ-n C lnto M agdo Constontlnescu. co uţoarâ ; 15.40 Radio p u b llc ito le ; neştl. La un moment dat s-a
17 35
R odiojurnol ;
16.20
Literaturo
16.00
pozitiv
ceea ce Influenţează
provjz.ionarea lehnico-materia- de sere are un singur termen M o da C olirloo j i Gico Crlstea ; română |t oMo corală . 17,00 C ovol­ constatat că lipseau anumite
‘ 3 corespunzătoare a şanlieru- de dare în folosinţă, respectiv omogenizarea colectivelor. 18.10 Revista economico : 18 30 O cada ritm u rilo r ; 17 35 Teolru serial ; piese şi materiale fn valoare
m elodic pe odreso dv. ; 19 00 G o ie
ii. In prezent, nu se cunoaşte finele anului 1970. Există to­ ta radio : 19.30 Săptâmîno unul melo 18 00 Muzică populorâ : 18 30 Curs de 800 Iei despre care Moisc
de lim ba spaniolă ;
18 50 V o rie to ţl
vii precizie ce materiale sînt tuşi termene eşalonate de da­ mân ; 20.05 Tableta da seoro ; 20 10 muzicale ; 19.30 Acoso la... Dan se făcea că n-avea cunoştin­
aprovizionate, iar evidenta a- re In folosinţă stabilite pe luni 365 de cîntece ; 20 20 A rghefiono ; Simonescu ; 19.50 N oapte buno, ţă. Subofiţerii postului de
ceslora este aproape imposibil prin graficul de execuţie. Dar 20 25 Zeco m elodii prelorote ; 21.00 copil I ; 20.00 A ntologie lirica ; 22 40 m iliţie din localitate au de­
21 20
M elodii
A tenţiune,
p ă rin ţi ! ;
Potru
da
In io b u lo lu rl
Volentinus
de descifrat. Rău este că şan­ acesl grafic nu este respectai CINEMA de Ion C rlsllnoiu ; 21,30 Moment G roff BoL/ork ; 23 05 Tarro Musico ; pistat hoţul chiar In persoa­
tierul nu ştie nici ce materia­ de constructor cere a atacai poetic ; 21.35 Sollsto serii — V iolcto 24 00-1.00 M utică ilm lo nlcă . na paznicului contractual
le mai sînt necesare. Geamu­ în mare toate obiectivele din Şi-au achitat impozitele pe tot anul De unde concluzia că nu-î
rile şi confecţiile metalice sînt deviz, dîspersîndu-şi în acesl DEVA: Visul d-lui G entil ICin«- bine sâ pui lupul pe post de
In mare parte aduse de Aso­ fel forţa de muncă şi m ate­ Peste 300 de cetăţeni din co­ cei care au achitat prim ii im ­ m alogralul „P o trio " ); Reconstitu- 1 1 cioban.
ciaţia inlercooperatislă. dar ţe­ rialele. Astfel, darea în folo­ muna B a ia d e C riş şî-au achi­ pozitul, sint cetăţenii Tra- ireo („A r ia " ) ; SIMERIA: Pc p la ­ i
(„M u ie iu l“ ) ;
HUNE­
vile de construcţii de diferite sinţă a celor 4 hectare de ser® tat, pină la 10 martie, im po­ jele lum ii C ăldură („C onstruclo-
DOARA:
dimensiuni nu 5 în t asigurale pină la sfirşitul acestei luni zitul cuvenit steiului pe tot ian Oncu si Nan Iovu din tu l") • E iplozle în m unţi („S i* VREMEA p rln ie Intre m ln u i 7 ţ i 1 grad, i j I s-a tras de la
iar m a iim e le intre 4 ţ i 11 grode.
nici măcar pentru serele cu apare incertă. anul, beneficiind. conform Cârâstâu, Vasile Ianc din d e iu rg iilu l“ ) ; C A lA N : 0eru ţ i co­
termen de dare fn funcţiune la A vînd în vedere nevoia d® prevederilor legii, de o re ­ Caraci, V io re l lo vuţa din m isarul Son A ntonio (.,11 Iu n ie *); beţie
TELIUC: Lo est de Eden („M in e ­
i
finele acestui trimestru. C o n­ produse legumicole tim purii ducere de 7 (a sută. Printre Lunca şi mulţi alţii. ru l") ; P E T R O Ş A N I : Cînd PENTRU URMĂTOARELE fn noaptea de 5 spre 6 mar­
lucrarea dintre beneficiar şi io o rala cucuvooua („7 N o­
pentru aprovizionarea directă iem brie") ; Pe urmele Şoimului PENTRU 24 ORE tie a c. A. F. din Câlan s-a
constructor pe această lini« a populaţiei din judeţ se im ­ („R e p u b lie o *); LUPENI: Toina 2 ZILE certat cu soţia, a plecai de a-
este total nesaîisfăcătoare, cel® pune stabilirea imediată a unor încasări din contribuţia voluntară leului („C u llu ro l"); LONEA: Pa­ • | casâ şi a băut pînâ n-a mai
două pâr|i aruneînd una po răspunderi precise pentru toţi ria („M in e ru l" ); F cldm orojalo Vreme schim bătoare. cu cerul j .ştiut de el. Apoi s-â aruncat
N o ie m b rie ");
ANINOASA :
seama celeilalte sarcina asi- Jurnalul unei femei in n lb („M u n ­ Vreme ichim bâteoie, eu cerul v a rio b il. Iio la t vor cădea preci­ înaintea trenului. Cu alte
factorii angrenaţi in executa­ p ita ţii slabe. V ini slab pină la
qurării cu materiale. In adunările populare alé nilor se vor construi trei po­ cito resc"); PETRILA: Omul cu o r­ va ria b il. Iro la t vor codea precipi­ p otrivit din sud >1 sud-vesl. M in i­ cuvinte, moartea 1 s-ă tras
rea acestei invesliţii. Sînt ne­ d in de re p a rtiţie („M u n cito re sc ");
Despre slaba organizare a cetăţenilor din comuna noas­ deţe In valoare de 23 800 lei, VULCAN: W lnnctou în Valea M o r­ ta ţii îla be . Vîntul va lu fla p o tri­ m ele vor fi cuprinse Intre minus de la beţie.
lucrului pe acest şantier s® cesare intervenţii hotărîle în tră s-a stabilit şi s-a votat un pod peste riu l Criş în v a ­ ţii („M u n c ito re sc"); ORAŞTIE: Va­ vit cu unele in le n sillcâri din iu d ­ Ş ţl 2 grade, iar m aiim ele intre
6 }( 10 grade. D im in eo ţa — cea­
poale vorbi mult. Jnlrucît lu­ vederea asigurării integrale cu o contribuţie voluntară în loare de 27 730 lei şi se vor leo p â p u ţilo r („P a lrio ") ; M orole e ii j l iud . M inim ele vor fi cu< ţă locolă. Rubrică realizata de
materiale trebuincioase exe­ Şo.-pe ( „ fla c ă r a " ) ; OCO AG IU -0AI: A. DANUJ
crările de bază sint reprezen­ cutării construcţiei, precum şi bani care sé ridică la suma procura materiale pentru con­ C reola, o c iiii-ţl ord ca flacăra ;
tate de instalaţiile de încălzi­ îndeplinirea oblîqatiilor con­ de 105 000 lei. Pină la data strucţia unui cămin cultural HAţC-G: Lupii o lb l („P o p u lo r") ; 1
re şi montarea confecţiilor me­ de 10 martie am şi incasal si alte lucrări de interes ob BRAD : Pocalul dragostei („S le o -
tractuale. nu numai la terme­ uo ro ţle " ); GURABARZA: Riseu
talice, acestea trebuie execu- din această sumă 46165 lei. rile meseriei („L u m in a "); ILIA :
tale in mare parte cu forţă de nul scadent ci In toate fazele Acţiunea de încasare a ba­ PAVEL BOARTEŞ Tigrul („lu m in o "). DIALOG CU CITITORII
muncă;,calîlîoaţă. Or, şi din a­ de execuţie, prevenindu-se în nilor continuă. contabil
cest punct' dd> vedere, şantie­ acest fel nerespectarea terme­ Cu banii proveniţi din con­ Io Consifior popular comunal
rul nr. 2 Deva este deficitar. nelor de inlrare în producţie tribuţia voluntară a cetăţe- Baia de Criş
a serelor.
Apoi trebuie arătat că activî- H aiălam hic Negrită — H u ­ menea. este necesar ca si încadraţi la cooperative agri­
talea este stînjenită şi de fap­ Complexul de sere Sinlan- înfrumuseţarea satelor nedoara In grupa a 11-a de membrii cooperatori apti de cole de producţie; dac3 sini
tul că cu qreu se poate pă­ drei trebuie să fie realizai in- muncă intră şi forajul sonde­ muncă să contribuie du 5 sau angajaţi la casc de ajutor re­
trund * la punctele de lucru, leqral în cursul acestui an, lor de (iţei, gaze şi alte sub­ 10 lei lunar la formarea fondu­ ciproc şi daca sint angajaţi
de ce terenul este complet respec tîndu-sc graficul de eşa­ Sesiunea consiliului popu­ sătul Mâne.răn, reparaţii la stanţe minerale (sondorii şefi, lui de pensii. Ncglijîndu-se la persoane fizice.
des 'bdal, drum urile de acces lonare a execuţiei de către lar comunal, ce a avut loc r®- căminul cultural din salul Al- ajutorii sondorilor şefi. podarii acesle două chestiuni e şi Pensionarii angajaţi pe du­
r'-fi. nd executate cu prioritate. toţi factorii răspunzători. cenl, a ascultat darea de sea­ masu Mic, construirea de po­ şi sondorii, cu excepţia celor
mă asupra realizărilor din a­ duri şi podeţe. Se vor procu­ normal că pensionarii vor ii rata nedclerininatci — cazul
nul trecut privind acţiunile» ra materiale de construcţie de la forajul cu sondeze). Res­ prejudiciaţi. E bine ca în p ri­ pe căie-l rclal.a|i dv. ■— la o
patriotice de înfrumuseţări» pentru scoală, cămin cultural tul muncilor prestale de dv. ma adunare generală, ce va administraţie de bloc a asocia­
a satelor noastre şi plănui şi dispensar medical, obiec­ se incadreazS in grupa a lll-a avea Inc în cadru) coopera­ ţiei locatarilor respeclivi nu
Bază materială adecvată pentru de măsuri pe arest an. Anul tive care urmează a fi date de muncă. Pentru lăm uriri tivei. să ridicaţi această pro­ se încadrează în nici unul din
să
suplimentare v,Ş sfătuim
trecut, aşa cum s-a arătat şi în folosinţă în centrul de c o ­ ciliti volum ul „Legea pensi­ blemă cazurile de mai sus. Desigur
Pavel Clheiman —
Deva.
activităţile cultural-educative în darea de seamă prezenta­ mună. 1Z,00 TX eţconlâ : M otem alica (cI. ilo r" comentata şi adnotată de Pensionaţii cu pensii înlcgrale că nu poate fi considerat an­
gajat la o persoană fizică pen­
tă de primarul comunei, M a ­ Cărămida, piatra. balastul, o XlJ-a); M iro n Niculescu.
tei Fanu, s-au realizai lucrări nisipul şi lemnul vor fi pro­ 17.20 F iiică (cl. a XII o ) ; pentru lim ită de virslă pot să tru că — în conformitate cu
Din bugetul com itetului sindicatului de la CS. H u ­ 17,40 Chimie (cl. a X l-a ); beneficic'/e de pensia integrală Legea 10/1963 — asociaţiile
de Înfrumuseţare prin con­ curate pe plan local Numai 16.00 Lumea c o p iilo r;
nedoara. înseninale fonduri sint alocate desfăşurării Conslanlin Chiţii — Crişcior. pc timpul cil sini încadraţi in de k x a la ri, înliinţate în baza
tribu ţie în muncă In valoaro pentru întreţine;) şi reparaţii 19,25 A clu o llta le o ia economie.
acţiunilor în domeniul creşterii nivelului lehnico-pro- C o n ta c tu l In a c(lune; Juristul întreprinderii unde muncă numai în următoarele aceslej legi. sint persoane ju ­
de IF.8 000 lei. iar din c o n lr‘- de drum uri oe o lungime de
iesional şi de cullură generală al salariaţilor, a muncii buţie voluntară in bani lu ­ 17 km se vor executa lucrări 16,35 M u tica populoră la ceroreo sinteti angajat vă poale ajula cazuri - să fie încadraţi pe ridico. Deci, pensionarul res­
te lespectatorilor;
ciillural-educatlve ele. A lă lu ri de cursurile de caltli- crări în valoare dc 102 478 in valoare dă I08 650loi. De­ 10.45 „C ointeresare şi răr.pirndete". să rezolvaţi dilema respectivă. posturi cu pină la 1/2 normă : pectiv nu poale cumula pensia
care luncţionează in acest an 17 secţii ale universi­ le i. putaţii. sp rijin iţi dc com ite­ Răspunsuri ole specialiştilor De aceea vă sfăluim să luaţi încadraţi cu contract dc m un­ in întregime cu salariul, dacă
legătura cu dinsu)
la între b ă rile telespectatori­
po
că pe durată determinată de
angajarea lui s-a făcut
tăţii muncitoreşti, peste 50 lectorate tehnice Şi de cul­ In acest an. potrivit planu­ lui executiv, vor mobiliza lor In legătură cu treptele pînă la 4 luni, in cursul unui durată ncdelerminată.
lui votai, se vor executa lu ­ toii cetăţenii la acţiunile de şi g ia d a tîlle de so lo rlia re ;
tură generală. ¿porul do vechime; Daniel Eeier — Crişcior. in an calendaristic, pentru a c tiv i­
crări prin ( On*ril>u|ie. volun­ gospodărire şi înfrumuseţare
A lte însemnate fonduri — peste 120 mii de lei — 10.00 Tcle|uinalul de seară; silualia cind cooperativa agi i- tăţi cu caracter temporar, sau Gh Cornea — Hunedoara.
tară in bani şi munca patrio­ a satelor, pentni realizarea 19.20 Reflector;
vor fl alocate pentru susţinerea unor manifestaţii cul- tică, cît şi din cola ce ne r e ­ planului croilomi«- şi a buge­ 19.30 M ai aveţi o inlrebore ? colă de producţie nu achită la pentru înlocuirea provizorie a Dacă în ultimele 12 luni, pre-
titula rilo r unor posturi ; dacă
tural-ai Hstice yarlale in lorme, bogate în conţinut, vine din impozitul pe clă­ tului local pe 1970. Emisiune de cultură ş tiin ţi­ timp con hibutia voluntară de sînt încadraţi la o organizatî«*- nieiqăloare acordării concediu­
.1.5 la sulă din valoarea pro­
fică ;
lui de odihnă, aţi beneficiat
sporirii bazei materiale a clubului, aslqurăril deslâ- diri, in valoare loială de 20.45 Film a rtistic: „Procesul de Io ducţiei globale la lormarca socialislă la care prin Hotărî- de concediu fără plată, a căror
795 530 lei. Clanul de lucrări PETRU CUŞ N iim b erg “ (II);
şurării muncii în celelalte domenii ale activităţii sin­ 22,05 In le rm e ito m u tice i; fondului de pensii. membrii rea Consiliului de M in iştri se durai.) însumată depăşeşte 30
prevede terminarea conslruc- deputat 22,15 Telejurnalul dc n oa p le; cooperatori pensionari nu vor prevede in mod expres posibi­
dicale. tici căm inului cultural din în comuna Peştîşu Mic 22.30 Codran — em isiune dc oe- puica primi Inale dreptu­ litatea cum ulării pensiei inte­ de zile, concediul de odihnă
lu o lita te intern o ţio no lâ . va fi redus proporţional cu
rile băncşli stabilite. De ase­ grale cu salariul; dacă sint tim pul tare depăşeşte această
durată.
om Stan Dum itru — Certeju de
Sus. Iiim ie Romultts — Leau(.
de aspiraţie socială erau dis­ act de mare demnitate $i cu­ palrîci, voi fi credincios Con­ împletea strîns u i dorinţa de ritaten poporului să Înalte ţara rie dc reforme care se auzise­ Cu ţoală bunăvoinţa noastră,
truşi încă în faşă. Domnia bu­ raj, iar numele său va consti­ stituţiei în textili şi spiritul el. îm plinire ă năzuinţelor dc li­ ncolo unde au vrut sâ o inulţi! ră şi se ceruseră la 1848. sîniem nevoi|i sâ vă informăm
nului pine se lovea in perma­ tui o piatră la temelia unirii, în toată donttîia mea voi p ri­ bertate socială şi naţională, de eroii de Iu Rovine, Vaslui, Câ- Toate aceste schimhân l-au că nu am înţeles absolut nimic
nenţă de năzuinţa fierbinte spre ce se clădea in acea vreme. veghea la respectarea legilor traducere în viaţă a reforme­ lugâreni. Muscle populare con­ atras adversitatea coaliţiei bur- din rîndurile trimise
obligarea libertăţii, care să In tot acest limp, Cuza, În­ pentru toţi şi in toate. .“ lor propuse în 1816 siderau alegerea lui Cuza, ca Chczo-moşiereşti care, in fe­ N. PANAITESCU
permită condiţii optime in dez­ cadrat in marele curent al u- După acele clipe de înălţare Din primele zile, domnia se domn al Principatelor Unite, bruarie 1800. (I obligă, sub a-
voltarea economică Din acest nioniştllor, ă dciaplobăt In sufletească. în numele poporu­ anunţă plină de evenimente. drept începutul unei noi epoci. meninţarca armelor, să renun­
curent făcea parte şi Alexan­ permanenţa conservatorismul. lui. al adunării, M ihail Kogâl- Primul pas spre unire era fă­ Notind despre popularitatea ţe la tronul ţării. Dacă nu a i
dru loan Cuza, împreună cu ta­ punindu-1 în contrast cu măre­ niceanu Intlnipină pe noul a­ cut. dar desâvîrşiroa, partea lui Cuza In rindul maselor, M i­ apucai să-şi vadă opera îm pli­
tăl său, a căror activitate si Al­ ţia spirituală ă s p o ru lu i. Â- les. prlntr-o cuvlntare de m ar* cea mai grea. trebuia realizată hail Kogălniccann sublinia eu nită în 1877, noi. cci de azi. ti SIMPOZION:
titudine revoluţionară s-au putut censiâ perioadă i-a dat posibi­ semnificaţie şi căldură patrio­ In cel mai scurt timp. Cuza a ocazia sosirii domnitorului In putem atribui pe bună dreptate
vedea în cadrul diferitelor mo­ litatea unei apropieri de par- tică : „După o .sută cincizeci înţeles din prima clipă rolul Bucureşti că „ni ci odaia pînă a­ m eritul de a îl unul dintre a­ „Pregătirea tehnico-
mente din mişcarea revoluţio­ t uite i nu fusese prim it vreun cel eroi ni poporului care au
nară de la 1848. Printre vorbi­ domn român alit dc frumus. cu dus bazele temeliei indepen­ profesională a
torii de lă adunarea de la 27 atita căldură, cum a fost p ri­ dentei. S ilit să-şi trăiască u l­
martie s-^ numărat şl Cuza. El Personalitatea lui m it Cuza în vechiul oraş al lui tim ii ani dc viaţă in exil, Cuza
a fost ales In comitetul celor Bucur, in accca neuitată după- o păstrat o legătură strlnsă cu tinerilor meseriaşi“
De-a lungul multisecularei 16 care au întocmit petiţia t r i­ amiază Hc 8/20 februarie 1859“ .. patria, o dragoste adincâ faţă La Clubul sindicatelor din
;ale existenţe, poporul román misă domnitorului. Chiar de la început, Cuza a dc poporul său. oraşul Slmerla a avut loc un
i creat o istorie originală, ce După reprimarea mişcării re­ luptat cu prejudecăţile Învechi­ La 15 mai 187.1, departe de interesant simpozion orga­
>c Integrează în marele tezaur voluţionare, Cuza ajunge fn Alexandru loan Cuza te. înţepenite in şablonul vre­ ţară, a închis ochii unul din nizat fn scopul completării
rl valorilor universale. Printre străinătate, unde desfăşoară, a- mii. în mentalitatea conserva­ cei mai mari fii ai poporului, cunoştinţelor tehnico-proic
;ei a căror activitate şi luptă lâturl de Vasile Alecsandri, toare. Clnd bucuriile se sffrşl- unul din acei eroi care au con­ slonale ale tine rilo r mese­
ru ridicat istoria tării pe a- Costache Negri, Zaharia Mol­ serâ, apărură din nou grijile. trib u it Ja înălţarea poporului şl riaşi de la Uzina M M R din
:este înalte culmi ale gloriei dovan şi alţi revoluţionari ro­ tidul unionist, lucru ce-i va şi patru dc ani de umilire şi «-âu în acest context de eveni­ A lît pe plan intern cit şi pe a patriei. Kâctnd bilanţul aces­ localitate.
f,e numără şl Alexandru loan mâni, o intensă activitate poli­ servi'drfept bază de alegere a dc degrtidâre naţională. Moldo­ mente. Tocmai de aceea a res­ plan extern se simţea nevoia tei vieţi, cel care l-a urat un După cum ne Informează
Cuza tică. Ceea cc l-a atras In mod sa ca domn al Principatelor U- va a intrat in vechiul său pins orice planuri aventuroase unor înnoiri. O dată cu Cuza bun venit pe tronul ţării, cel fosil Mercea, directorul clu­
Viaţa şi activitatea lui Cuza decisiv pe acest nou făgaş al nîle Caracterizat de contem­ drept (.»>) de a-şi alege pc ca­ SÎ a ales calea u n irii cu ajuto­ începe în istoria diplomaţiei ro­ care i-a fost tovarăş in înfăp­ bului, In cadrul simpozionu­
constituie o minunată pildă a vieţii sale a fost înaltul simţ poranii săi ca un om politic pul său. pe Domnul.. Alcgin- rul maselor populare. mâneşti un nou capitol Cu toa­ tuirea reformelor, Mihail Ko- lui, directorul uzinei, In g i­
jnei vieţi pusă in slujba po­ al valorii tim pului concretizat priceput, energic, cinstit, lipsit du-tc pe Tifle, domn In Ţara Pentru realizarea acestui m ă­ te că nu primise confirmarea gâlnlceanu, reliefa la catafal­ nerul Gheorghe Zudor, a
porului in practică, prin faptul că era de prejudecăţi politice, Cuza â- Noastră, noi am voii să ară­ reţ ţel, au fost învinse toate recunoaşterii unirii din partea cul său că Alex'andru I. Cuza susţinut expunerea „Desâ-
Născut la 20 martie 1820. martorul marelui avint al miş­ vea şi o inteligenţă ascuţită, tăm lumii ceea cc toată ţara opreliştile reacţionare din Tăia m arilor puteri şi In specia! a a simbolizat renaşterea Româ­ vîrşlrea pregătirii profesio­
Cuza şi-a petrecut o parte a cării revoluţionare care intra­ bazată pe o bogată experienţă doreşte — la legi noi om nou.,., Românească. Drumul lui Cuza Turciei, Cuza a holarlt să trea­ niei, că „nu greşelile lui l-au
nale — sarcină de bază a lle-
copilăriei pe moşia tatălui său se într-o fază majoră de dez­ fn funcţii de stat. Toate aces­ (ă ca legen să înlocuiască ar­ spre înfăptuirea unităţii nu că la organizarea ţârii. Cuza răsturnat pe Cuza, ci faptele cărul tinăr din uzină“ ; ca­
de la Bărboşi. Clţiva ani mai voltare te calităţi au determinat pe bitrarul. fă ca legea să fie. tare. mai putea (i oprit. Sub presiu­ este prim ul domn care a ple­ nînri", că aceste fapte vor îl zangiul Gheorghe Bâtrî-
:îrziu. in tim p ce frecventa Reîntors în patrie, Cuza do- membrii partidei unioniste să-l iar Tu Măria Tn cn Domn. fii nea directă a maselor, în una­ cat la Constantinopof primind nepieritoare „Alexandru Ioan I
cursurile şcolare, Intră fn le­ bîndeşte In anul 183r> dregâto- prezinte ca unic candidat fn A ­ bun şi blind. fii hun mai ales nimitate, deputăţii Adunării, toate onorurile cuvenite unul nu poate să moară. O dove­ na, fruntaş fn produc­
gătură cu viito rii săi colabora­ ria de prefect al judeţului Co- dunarea electivă din Moldova. pentru acria pentru care mai „Voind n consacra penlru (nt- şef de stat. deşte lacrimile unui popor, la­ ţie, a v o rb it despre „D is ­
tori _ Vasile Alecsarvdrl, M i- vurlui. Din acest moment şi Inmănunchlnd năzuinţele pă­ toţi Domnii au fost nepăsători Hcnuna unitatea.. s-au legat Cît tim p s-a aflat la conduce­ crim i ce sc varsă dc ori de ciplina In producţie — a tri­
nail Kogălmceanu, Matei M illo pină la abdicarea sa forţată. turilor de jos ale societăţii sau răi... Fii simplu. Măria Ta. prin jurăm înt a numi domn rea destinelor ţârii, s-a arătat unde sc vorbeşte... Veşnica lui but esenţial tn lormarca con­
şi alţii. Pentru completarea stu­ Cuza va da dovadă de o ade­ moldoveneşti, sprijinind lupta (ii bun, fii Domn cctăîcan, urc- pc prinţul Alexandru Ioan Cu­ receptiv faţă de mişcările re­ amintire... nu se va şterge din ştiinţei profesionale“ . Iar
diilor, pleacă la Paris In anul vărată nobleţe morală în ca­ clăcaşilor pentru păniint, Cuza clica Ta să fie pururea deschisă za. dnnmul Moldovei", in m*- voluţionare din Europa. Acest inimite noastre şi ale fiilo r noş­ tehnicianul Alexandru C rls­
1834, de unde revine peste drul activităţii sale politice Re­ a prim it un sprijin imens din la adevăr şi închisă la m inciu­ morabila zi de 24 ianuarie 1859, fapt face ta principele Serbiei tri; şi cit va avea ţara aceasta tea a evocat celor pesle o
clţiva ani, cu titlu l de membru zistă fn faţa tuturor maşinaţiu- partea maselor, care l-au con­ nă şi lihgilşirc..." bucuria, entuziasmul şi încre­ să scrie că-l admiră „ înţelep­ o Istoric, o frumoasă pagină... «ută de tineri aflaţi fn sală
al Societăţii economiştilor din nllor politice ale caimacamu­ siderat exponentul lor şi i-au La sfîrşitul emoţionantei cu- derea în v iilo r puseră slâpinlre ciunea dc om dc stal". va fi accca a lui Alexandru am intiri din anii săf de u-
cenfcle.
Paris. lui Vogoride de a fi atras in deschis drum ul spre domnie. vjntăn, deasupra bătiinuluî totală în Bucureşti şi în îm­ A flat In punctul culminant Ioan Cuza".
A intrat imediat în cadrul ar­ partida antiunionişlilor, iar a- in momentul cînd în sala ă- laşi, martor al nepieritorului prejurim i Amintirea lui Alexandru Ioan In încheierea simpozionu­
matei cu gradul de cadet, dar lunci eţnrl va vedea că persoa­ dunării s-a auzit alegerea lui eveniment, s-au auzit 101 lovi­ Intr-o dimineaţă ne vine ăl domniei, Cuza a sesizat fap­ Cuza impune de flecare dată lui, Teodor Chlra, preşedln- :
)a 8 februarie 1840 şl-a dat de­ na sa nu are nimic compatibil Cuza ca domn al Moldovei, u- turi de tun, în cinstea celui ca­ vestea că s-a ales Cuza domni­ tul că perspectivele planurilor respect şi admiraţie pentru pu­ lele consiliului orăşenesc al i
misia. încă de pe atunci, Cuza cu regimul instaurat de caima­ ralele deputaţilor şi entuzias­ re se va numi Alexandru tor in amîhdouă capitalele — sale politice încă nu fuseseră ternica sa personalitate politi­ sindicalelor, a vorbit despre
s-a remarcat ca un patriot în­ cam îşi dă demisia din funcţia mul celor aflaţi în tribune nu Joan I. nota in acele zile pictorul Nl- aplicate. Cronica biografică a că, recunoscută cu prisosinţă posibilităţile şl perspectivele |
flăcărat, cu largi idei libera)* dc prefect şi îşi depune candi­ au mai pulul fi stăvilite. Preţ,a progresistă din celelal­ cobie Grigorescu Ani lăsat tnt. celui care şi-a lăsat amprenta chiar de contemporanii săi. In create de partidul şl statut j
activităţii sale în toate domeni­
Acest fapt a fost confirmat d* datura de două ori pe listele Emoţionat de alegerea sa în te doliâ ţâri române a descris ani piis şaua pc cal şi fuga la ile vieţii materiale şi spiritua­ istoria poporului român, dom­ nostru privind dezvoltarea =
refuzul categoric de a prim i electorale O dată ales în sfa­ îhalta funcţie, Cuza a urcat lă pc larg semnificaţia alegerii lui liig. Alunei am văzul cu ce nia lui Cuza a înseninat o stră­ transportului feroviar şl ne- I
robi în proprietate din partea tul ţării, Cuza are o prezenţă tribuna adunării şi, dc acolo, Cuza ca domn al Moldovei. In va să zică bucuria unui popor le ale acestei epoci cunoaşte o lucită perioadă de prosperita­ ccsltatea pregătirii unor ca- .
sei ie de fuple măreţe. Partizan
fcocriilui său. activă prin amendamentele şi adresindu-se întregii asistenţe, aceste zile de mare bucurie, Cînlece. jocuri, chiote, in toa­ credincios şi consecvent al u­ te economică, politică şi cul­ dre cu solide cunoştinţe, ca-
In anii premergători lui )84ft, propunerile cu caracter progre­ a rostit fără nici o ezitare jo- din toate părţile Moldovei au te părţile... caic cum sc inlît- nor reforme necesare, Alexan­ turală. pabilc să facă faţă progre- ■
Jn Moldova libertatea cuvînlu- sist pe care ie face sau le sus­ râmîntul prin care sc angaja fost trimise la Iaşi sute de fe­ ncau luau vorba dc Cuza, Hc Prof. ION PATRU ALBU sulul economic at României !
lul era suprimată cu brutalita­ ţine. Acţiunile lui Cuza au fost, fn faţa ţârii ; „Voi păzi cu sfin­ licitări adresate noului domni­ Unire...“ dru Toan I a Infrînt toate pie­ Muzeul judeţean socialiste fn continuă ascen- ! !
slune.
te, Iar germenii unei reforme pentru contemporanii săi, un ţenie drepturile ţi interesele tor, In care urarea de bine 6© Cuza a fost chemat de majo- dicile, traduclnd In viaţă o »e- Deva