Page 81 - Drumul_socialismului_1970_03

JE S B S B
DRUMUL SOCIALISMULUI . Nr. 4732 $ MARŢI 24 MARTIE 1970 3

tora, sâ folosească raţional for­
PRIM CA MACARE SALARIAT SA-Ş ginerii şefi. şefii de sectoare, Programul naţional
ţa de muncă. La rîndul lor. In­
zone, de ateliere, de servicii,
conducătorii tuturor comparti­
mentelor de muncă sînt datori
să-şi îndeplinească la timp şi
întocmai obligaţiile şi sarcini­ de dezvoltare a
ÜEPIHCA « « i o activităţii sectoarelor de care
le In vederea realizării integra­
le a planului şi îmbunătăţirii
Aşadar, indiferent de
răspund
ce post ocupă in schemă, cel ce a g r i c u l t u r i i
nu-şi fac datoria vor trebui sa
'A devenit o tradiţie în tara al sindicatelor în diferite uni­ analizat cu mult dlscernămlnt propus includerea unui alineat fie puşi sâ dea socoteală in fa­
noastră ca hotârîrlle ori măsu­ tăţi. In lunile lanuaric-februa- prevederile proiectului de lege, în proiectul de lege care să ţa muncitorilor care. din cauza
rile cele mal importante ce se rie a c. în activitatea Întreprin­ implicaţiile lor asupra activită­ precizeze că trei absenţe nemo­ neasigurării condiţiilor de mun­ cheltuielilor materiale, în ra­ reuşi să se ridice la un nivel
preconizează pentru perfecţio­ derilor din judeţul nostru s-au ţii de zi cu zi a unităţilor Din tivate atrag după sine desface­ că, obţin o productivitate scă­ port cu volumul global al pro­ tot mai înalt conducerea de că­
narea economiei sau a vieţii înregistrat întreruperi şi stag­ cele peste "00 propuneri făcute rea disciplinară a contractului zută. ciştiguri diminuate. ducţiei aqricole realizate. tre organizaţiile de partid a în­
social-polilice să fie puse în nări In producţie care, în lim­ cu această ocazie, o bună parte de muncă. De asemenea, pen­ Sub conducerea organizaţi­ tregii activităţi din unilăţilo
discuţia maselor largi. In ca­ baj matematic, reprezintă 25 418 se referă la disciplină Pornind tru ca aplicarea sancţiunii dis­ ilor dc partid, sindicatele din A lucra însS după metode aqricole va fi oglindită î. re­
drul dezbaterilor, oamenii mun­ ore-om. Dacă adăugăm şi tim­ de la situaţia de fapt, mai ciplinare să îndeplinească un întreprinderi, instituţii şl comu­ mire. Cea uuii convinqătoarc tradiţionale de cultivare a pă- zultatele practice obţinute în
cii au posibilitatea să-şi spună pul neutilizat din cauza învoi­ mulţi vorbitori printre care rol educativ, s-a propus ca In ne îşi vor intensifica munca po- dovadă ne este în'r'Uisair’î riacS mîntului ŞÎ de creştere a ani­ creşterea producţiei aqricole,
cuvîntu), să facă propuneri şi rilor, concediilor fără plată şi Gheorghe Gavrilescu, maistru proiect să se prevadă ca fieca­ liticn-edncativ â şi organizatori- avem in vedere că an de an malelor, lără a tine pasul cu în asiqurarea bclşuqului de
sugestii înainte de adoptarea a absenţelor nemotivate, buge­ miner la E. M. Lonea, Vinrel re caz de indisciplină să fie su­ câS desfăşurată în rindul sala­ unele unităţi, prin folosirea ju­ tehnologiile moderne impuse produse agroalimenfare care
măsurilor; aceasta reflectă pro­ tul de timp a fost frustrat de Spiridon, miner Ia E M Ghelar, pus discuţiei adunăm grupei riaţilor pentru îmbunătăţirea dicioasă a mijloacelor materia- dc cerinţele actuale, înseamnă să satisfacă mai din plin ce­
fundul democratism ce carac­ organizării şi întărirea discipli­ Ip, linanriaro şi a forţei do a subaprecia progresul în ritm rinţele economiei noastre na­
terizează viaţa politică şl so­ intens al unităţilor şi valor.fi-
nei muncii, stimularea iniţiati­ muncă îni eriisii rază reziilla ţionale. buna aprovizionare a
cială a ţării, dă un conţinut velor in producţie in scopul în­ to ini mai bune pe linia creş­ carea deplină a posibilităţilor populaţiei.
concret participării maselor la dc ridicare a bunăstării ţărăni­
deplinirii sarcinilor şi a anga­ terii producţiei ariiirole qloba
conducerea statului şl a trebu­ jamentelor luate în întrecerea Ip şi marfă, reducerii (holtuio- mii Şi întregului popor. Produc­ Ca orqane care răspund di­
rilor obşteşti. socialistă. Dezbaterea proiectu­ Iilor materialo po uni lai oi de ţiile nesalisfăcăioaie la hectar rect dc îndeplinirea sarcinilor
In consensul preocupărilor ge­ Proiectul de lege privind organizarea şi dis­ lui legii organizării şi discipli­ produs si îmhuncifc:ţirij nivelu­ şi pe cap dc animal înregistra­ de plan in agricultură, consi­
nerale ale partidului şi statu­ nei muncii a reprezentat pentru lui retribuirii munrii iar alin­ te de către coopera!¡vele agri­ liile populare sînt chemate să
lui pentru perfecţionarea per­ colectivele de muncă din jude­ te. cu rond i 11 f asemănătoare, cole din Dineu Mir, 7.am, Li acţioneze cu fermitate la în­
manentă a vieţii social-econo­ ţul nostru nu numai cunoaşte­ vadia. Pojan, Bîrsăn ş.a. nu-şl făptuirea în practică a preve­
mice se Încadrează şi proiectul ciplina muncii în unităţile socialiste de stat rea acestui important document continuă să bală nasul pe loc. găsesc o altă explicaţie, decîl. derilor programelor naţionale,
de lege privind organizarea şi ci. totodată, un nou prilej de nu si dezvoltă averea obşteas­ în modul defectuos in care or­ obliqînd pe foii lucrătorii agri­
disciplina muncii in unităţile manifestai t a maturităţii sala­ că veniturile la unilalea de ganizaţiile de partid .-u condu­ coli. cooperatori şi mecaniza­
socialiste de stat, elaborat de riaţilor. hovâiîrca lor fermă de suprafală sini scăzute. < eea ce cerile acestor unităţi se preo­ tori. să participe la executarea
Consiliul de Miniştri şi Uniu­ a munci mai bine. de a înde­ influenţează neqaliv (-¡slinurile cupă de rezolvarea probleme­ în bune condiţii a lucrărilor a-
nea Generală a Sindicatelor din plini exemplar sarcinile cn le cooperatorilor. lor majore strîns leqate de per­ qricole.
România. Proiectul de lege, su­ circa 200 000 ore-om. echivalen­ Remus Slurza, şantierul 4 al sindicale şi apoi să se stabileas­ revin Experienţa cooperativelor a- fecţionarea şi îmbunătăţirea Realizarea marilor programe
pus zilele acestea dezbaterii pu­ tul unei producţii de peste 12,ă I C S. Hunedoara şt alţii au r- că sancţiunea Obiectivele planului pe 1970, qricolp din Prim/. Simcria. O- întregii activităţi economico- de dezvoltare a agriculturii a-
blice, stabileşte pentru prima milioane lei. Firesc se ridică rălal că nu nc poate fi indife­ Aşa cum am mai arătat, in­ angajamentele asumate de con­ răştie. Dohra. Ila< ia ele. a de­ orciani7aforice a C A P, doptole de nlrniiră impune, maî
dată în sistemul legislaţiei noas­ întrebarea : căror cauze se da- rent faptul ca unii dintre to­ disciplina nu înseamnă numai ferinţa judeţeană de partid sînt monstrai că se pot. obţine pro­ De asemenea, in privinţa fo­ mult ca nricînd, ca organiza­
tre normele ce stau la baza a- toresc aceste pierderi de timp varăşii noştri de muncă — e absenţe sau inlirzien de la lu­ ducţii de 2 500 — A 000 kq po­
sigurârii ordinii şi disciplinei in şi ce trebuie întreprins pentru drept puţini la număr — pri­ cru: consecinţe negative pentru deosebit do mobilizatoare. Rea­ ru mb . 2 0 0 0 - 2 500 kq q r i u losirii cu randament sporit a ţiile de tineret, sindical şi fe­
organizaţiile socialiste, noime eliminarea lor, pentru a nu se vesc cu superficialitate sarci­ producţie apar şi atunci cînd lizarea lor presupune întărirea 20- 2ei tone carloli, peste i'O bazei lehnico-maferialo nu sînt mei să contribuie cu elanul şl
care răspund imperativelor c- mal repeta situaţii similare ? nile cc le revin. Prin indisei- anumiţi conducători ai proce­ disciplinei pe întregul flux, la lonr sfeclă di' z.aliăr Ia hectar epuizate lóate rezervele nici priceperea lor la ridicarea pe
Unii tovarăşi, cind se referă plina de care dau dovadă, n selor de producţie nu-şi Înde­ toate nivelurile, ceea ce. rle alt­ in cadrul întreprinderilor agrí­ noi culmi a nivelului de viaţă
tapei actuale de dezvoltare so- şi 2 000— 2 500 | lapte pe cap
cialislâ a patriei. la disciplină, îngustează aria ci, creează serioase greutăţi colecti­ plinesc cu răspundere sarcinile fel, constituie o condiţie hotâ- de vacă fără eforturi deosebite, enlo dc slai. şi întreprinderilor al satelor judeţului, la utiliza­
limitlnd-o de obicei la prezenţa vului în eforturile pentru în­ pe cnre le an pentru a asigura penlru mecanizarea aqriruliuni rea cu eficienţă sporită a ba­
Desfăşurarea normală a ori­ rîtoare in obţinerea de indici pi inlr-n bună oiqanizare a pro­
şi plecarea de la serviciu con­ deplinirea exemplară a sarcini­ condiţii desfăşurării normale a din judeţ. ze: fehnico-niat.erialc de caro
cărei activităţi nu este posibi­ înalţi în folosirea potenţialului cesului de produrţie Şi a mun­
form orelor stabilite în pro­ lor de plan. Organizaţiile sin­ lucrului. Dc altfel, la capitolul I dispune fiecare cooperativă sl
lă decit In condiţiile în care gram. Evident, este .şi acesta dicate de la fiecare loc de mun­ din proiectul de lege, care sa material şi uman, mobilizarea cii. Demn de relevat osie că Existenţa unor suprafeţe de
toţi factorii angrenaţi Îşi înde­ un aspect al problemei destul că trebuie de aceea sâ desfă­ referă la „obligaţiile conduce­ cu succes a colectivelor de mun­ in unităţile respective orga­ ordinul zecilor de mii de hec­ fermă de stat, De asemenea,
plinesc conştiincios îndatoririle. de Important, însă nu este uni­ şoare în viilor o susţinută mun­ rilor de unităţi", se arată că că Ia înfăptuirea programului nizaţiile de partid, consiliile tare pe care este posibil şi organizarea unor acţiuni înter-
In fond, ce este disciplina, da­ cul şi nici hotărllorul. De mo­ că politico-educativâ, cu o mai acestea răspund în faţa statu­ stabilit de partid pentru făuri­ dc conducere şi cadrelr tehni­ trebuie să fio execulate lucrări conperafiste de amploare. In
că nu ordine, adeziune liber dul în care este folosit timpul mare eficienţă, să creeze o lar­ lui şi a colectivului de salariaţi rea societăţii socialiste multila­ ce reuşesc ca prinlr-n susţinu­ în vederea iriqdrii combate n care să fie antrenate forţe ma­
consimţită faţă de dispoziţiile afectat producţiei, de disciplina gă opinie de masă împotriva pentru organizarea judicioasă a teral dezvoltate tă muncă politică şi organiza­ excesului dc umiditate si a o- sive din cooperativele aqricole,
luate de conducere pentru bu­ tehnologică şi economică — la­ celor certaţi cu disciplina. Pen­ întregii activităţi, avînd dato­ torică să antreneze si să mo­ roziunii solului, numărul înc.1 constituie un obiectiv de primă
nul mers al activităţii unui co­ turi esenţiale ale disciplinei — tru a se evita în viitor feno­ ria sâ fundamenteze temeinio bilizeze masa de cooperatori ta scăzut de animale la suta dc Importanţă ce stă în faţa orga­
lectiv, spirit de răspundere in GHEORGHE MlHAIlA nelor a o r ic o tn judeţene.
şl sindicatele noastre s-au ocu­ mene cum sînt absenţele nemo­ prevederile planurilor de pro­ aplicarea în condiţii stiperioa hectare şi potenţialul prndir.tiv
îndeplinirea exemplară a obli­ secretar al Consiliului In strînsă leqătură cu asi­
pat încă puţin. Apoi, aproape tivate de la serviciu, numeroşi ducţie şi de muncă, să creeze re a măsurilor agrozootehnica nesa I isfăcător al şcplelului
gaţiilor reglementare sau a an­ judeţean Hunedoara gurarea succeselor viitoare sa
întotdeauna au fost sancţionaţi participanţi la dezbatere au condiţii pentru realizarea aces­ înaintate care hotărăsc soarta pune în fata organizaţiilor dc
gajamentelor asumate. Mai c- cei care absentează nemotivat al sindicatelor indicatorilor economici planifi­ situează pregătirea temeinică,
xistâ insă — ştim cu toţii acest caţi. parlid, consiliilor populare, minuţioasă a producţiei aces­
lucru L- oameni tributori unor sau întlrzle, dor foarte rareori Un simplu calcul estimativ conducerilor de uni aţi. I.incic- tui ultim an a) actualului cinci­
mentalităţi vechi, care ignoră cadrele tehnlco-administrative tului. organelor agricole jude­ nal. Iniţierea încă de pe a:um
care nu-şi fac datoria şi din a reliefează că clacă în fiecara ţene a întregii ţărănimi din
cerinţele disciplinei muncii, in- a unor ample acţiuni în ceea
tîrzie sau lipsesc nemotivat de căror cauză slnt goluri In pro­ cooperativă aqricolă s-ar uti­ judeţul nostul, sarcini de ma­ ce priveşte exlinderca lucrări­
la serviciu, fac lucru de mîntu- ducţie. liza cu randamentul ast.epi.af. ximă însemnălalc pentru trans­ lor dc îmbunătăţiri funciare,
ială. Prin faptele lor, ci aduc In cele R00 adunări — la care rezervele de c icşlere a pro­ punerea în viată a programu­ creşierea capacităţii productive
prejudicii întregului colectiv, au participat aproape 90 000 sa­ ducţiei la hectar si pe cap da lui naţional elaborat, de partid. a păminlului şi dezvoltarea zo­
societăţii şi prin aceasta pro­ lariaţi. luînd ctivînlul peste 3 000 animal ar fi posibil ca anual In acest sens, lichidarea lio- otehnici se înscrie ca o con­
priilor lor interese. — organizate la nivelul între­ sa sc realizeze sporuri de ve Uirîtă a lipsurilor ce s-au ma­ tribuţie d e seamă la dinamiza­
Mi-aş permite să mă opresc prinderilor. instituţiilor, secţi­ nituri de ordinul sutelor ft*’ nifestai impune creşterea răi- rea forţelor aqriculturii noas­
asupra cîtoi va aspecte scoase ilor, sectoarelor şi locurilor de milioane de Iei. Dar, alita timp pundcrii şi întărirea disciplină tre socialisto prin punerea în
la iveală de analizele şi in­ muncă în care s-a dezbătut a- cît în activitatea unor unităţi în muncă din parlea tuturor
vestigaţiile făcute de biroul e­ cesl proiect de act normativ, persistă o serie de neajunsuri factorilor răspunzători dc soar­ valoare toi mai deplină a po­
xecutiv a) Consiliului judeţean muncitorii, maiştrii, inginerii au de natură tehnică şi orqaniza- tenţialului şi resurselor exis­
ta producţiei aqricole. tente. fată de ce organizaţiile
torică cît conducerile acestora
îqnoră aspectele care prives-- M a t e r i a l i z a r e a o h i c d i v e l o r dc parlid. consiliile populare,
eficienta economică a muncii, n r e c o m z a l r s o l i n d o d ă n ;re organele agricole judeţene şi
• olală. nuillă h ă r n i c i e şi
p r i ­
conducerile unităţilor agricola
EFICIENTĂ La C A P . Aurel Vlaieu s*au recoltat primele cantităţi din producţia de spanac. o aqricullură intensivă. de cep ere m o b i l i z a re a ac! ¡vă a (rehuir c<1 pună pe ! rlniul plan
nu se poale concepe să avem
e f o r t u r i l o r l i i t u r o r hic ră l.n ril or
înaltă productivitate. Iată de
din ag ri c u l tu r a . r n p r o m i i e n i al aci i vi t St ii lor preocuparea
ce plenara a accentuat cu den- pentru mobilizarea tuturor for­
sebil.ă lărie necesitatea luării cu aceasla a l r g î n d u se s o l u ­ ţelor şi mijloacelor la realiza-
ECONOMICĂ RADIO vil din nard-vest Temperoturo va de măsuri energice pentru ca ţii le o p l j m e din pu ncl de ve­ campania agricolă de primă­
ica exemplară a lucrărilor din
o rlal.ă cu investirea fonduri­
,.-vP VREMEA f| cuprinsă iiu a intre 10 ţi ÎS lor prevăzute în scopul înde de re lehmr ,,;i e c o n o m i c la vară. aceasta fiind o clapă ho-
grodc, lor noapleo între minus 3
11 minus 2 grade. plinirii vastului program rle î n t o c m i r e a p r o i e c l e l o r de p e r ­ Tăriroare în lupta pentru creş­
TROGRAM UL I 6,05 -9.30 Mu:ico jl spe ctivă. M ă s u r a în care sc va tere»! producţiei aqricole.
nâ la ce! mai mic grad de in­ octual'iap; 9.30 Allov cultmol; 10.10 PENTRU 23 ORE PENTRU "«’ ^M G A R E IE dezvoltare a agriculturii, să sd
fluenţă, scoţindu-se Sn relief Curj ce limbo Ponceră; 10.30 Radio 2 ZILE obţină o creştere sislemaliră
toate rezervele interne care pot >coa!ă; 11.05 Su'to penlru o/cheiUâ Vreme colduroosâ. cu cerul a proriucţiei. îmbunătăţirea tu­
ac Llvnu lonescu; 11,20 Munco popu-
conduce la rezultate superioare. )o»ă . 11.45 Sloiul medicului; l'/.uO schimbător, Cu lotul iio lo l va Vrome călduroasă, cu cerul va­
Este de datoria cadrelor de spe­ Voltu" de eitiodă ; 12.25 Ştiinlo la riab il. Va ploua slab. Temperatu­ turor indicatorilor economici
tal la un spor de 100,3 la sută cialişti din întreprinderi de a ii; 12.30 Me¡ocJ¡» poouloic. 13.00 Ro- ploua slab. Viatul va sufla potri- ra în creştere. şi scăderea considerabilă o
Ia producţie şi de numai 32,4 la utiliza toate piighiile si căile diojurnol; 13.10 A.onpremieră colidiO
sută la valoarea fondurilor fi­ care pot concura la realizarea no; 13.22 Melodii do Nicoloe Kircu ÎNTREPRINDEREA
leicu
13 45 Ciñió Mono Pojco 41 o
xe. In aceeaşi ramură însă la acestui scop în toate ramurile co'deoniiiul N.cu Coiloche; 14.00 Ca
16,20 Cin­ D
„Vîseoza" Lupeni eficienţa fon­ industriei. IcicJotcop mu>icol; 14,40 Radio publi- m
durilor fixe a crescut cu numai Progresul tehnic este un fac­ ciioic; 14,50 j ocu 11 populate; 13,00 CU CI
Rodio jcoolă : 15.25 Componlotul lOp-
3,8 la sută (aţă de anul 1965 şi tor determinant al eficienţei I ó m '• n 1'; lî.GO Radiojurnal; IC
cu fiecare leu fond fix în vil­ fondurilor fixe Acţiunea sa cea to üum'Uii Coniiontin. 16,30 Ce e DE INDUSTRIE
nou in judelui nosliu; 16.5U f '» îlăvi-
ii mul an s-a obţinut numai 0.60 mui direclâ sc rcfleclâ pnn tñ. Românie — einiece; 17.05 Rad'oen- j Annhol Alexandru — Crîs- merate in zilele de luni şi vi­ alineatul ultim din Codul mun­
Iei producţie. creşterea mai rapidă a randa­ cclopcdie pentiu tinmet; 17.30 Muri- tiii. Holărirea C onsiliului de neri — zile de Iirq la Haţeg cii, beneficiază de ajutoare de.
Considerăm interesant de re­ mentului maşinilor, a capacită­ că pop-jloio; IB.tO Rodiojimpoiion ; Miniştri nr. 2'lG, publicată in -- sini bine f ă s-a luat măsu­ malernjlale în cavul in care
liefat faptul că dacă în indus­ ţii f.iţă de propria lor valoare. 18.30 O melodie pe nc reia dv.: 19 00 Buletinul oficial nr. 1 S.S din ra de către conducerea Auto­ naşlorea s-a produs in peri­
19.30 Sdplâmino un-ji
rodio
G o rd o
tria metalurgică a judeţului De aceea, se impune eu necesi­ meloinon. 20,05 Tobleio de i î o i o ; .10 dei cubrir lîlbO pi#v;''.,e : bazei rle transporturi auto Ha- oada de 9 luni dc la dala des­ LOCALĂ ORÀSTIE
sporul producţiei globale înre­ tate folosirea integrală a po­ 23.10 35b de cîniece 20,20 Arciheno „Ari. I. Invalizii şi accidenta­ |eg pentru < a in zilele respec­ facerii contractului de muncă. -2_____ ___
inelad.i
gistrai în ultimii patru am s-a tenţialului Iclmic, obţinerea u­ no; 20.25 2 ccc pâinlnlului prelcvot« : lii de ră z b o i încadraţi in tive să iacă mai multe curse In acest sens, trebuie să luaţi
române&e;
21.00
Msmono
realizat în proporţie de 80 la nor indici înalţi rle utilizare 21.30 Solului iCiii; 22,00 Radiojurnal; qradul I de invaliditate sau suplimentare, Florlurjle pe
sută pe seama sporirii fonduri­ De asemenea, trebuie să se 22.20 Spoit ; 22.30 Conced de scară; marii mutilaţi au dreplul să care le face conducerea auto­ legătura cu comitetul sindica­
lor fixe şi 20 la sulă pe seama realizeze permanent un ritm de 0.03-5.00 Eilroda nocturnă < ălâlorca^că gratuit cu mij­ bazei trebuie apreciate ca a­ lului de la întreprinderea unde
îmbunătăţim utilizării acestor creştere a productivităţii mun­ tare aţi fost angajată. Dumnealor
PROGRAMUL II; 6.00 Pioţuom mu
fondlin, în industria chimică cii mai accelerat faţă de creş­ 2icol de dimineaţă; 7 00 Rnd'0|ii»nn I ; loacele de transport, in comun C.hrorqhe Gurban — Brad, sînt. în măsură şi au de altfel ANi
din judeţ proporţia este aproa­ terea înzestrării cu fonduri fi­ 7.10 Piogiom mineo! de dlmmeo',6 urban. în localităţile in caro Legea pensiiior stabileşte prin obligaţia să vă sprijine in re
pe total inversată, sporul pro­ (conlinuoie) : 8,10 Tot inoinle 8,25 domiciliază. ArL 2. însoţitorii zolvarea problemei respective.
xe. Avînd în vedere că la spo­ pensionarilor invalizi şi acci­ ari. 15 că „Angajaţii care nu
ducţiei fiind realizat în propor­ rirea producli vitalii. pe lingă M o i i mieip<eţi; 9,00 lo miooîon îndeplinesc condiţiile de ve­ N. ZAMFIR Cl 2 IN G IN E R I M E C A N IC I
Gheorghe G'p>»o- 9.10 Cu»i de limbo
ţie de numai 30 la sută pe sea­ ridicarea randamentului maşi­ honcesă; 9.30 Comporilarul >¡ cînte dentaţi de război încadraţi in chime prevăzute pentru obţi­ N. PANAITESCU
ma sporirii fondurilor fixe şi nilor peste propria lor valoare cele lole: 9,45 File din albumul Giu- gradul I de invaliditate sau nerea pensiei integrale pentru 0 2 S U D O R I A U T O G E N I
70 la sulă pe seama îmbunătă­ concură şi alţi factori — nelc- icppe Veidi; 11,00 Muiicó populora; marii mutilaţi au dreplul. în limită de vîrstă au dreptul la
11.20 Doniun dm operele; 11,30 M u­
ţirii utilizării lor. Această gaţi neapărat de investiţii su­ jică ujoofo 12 03 A«onpremieiă co cursul unui an ealendarislir. nensie, la împlinirea vîrstelor $ 20 TURN ĂTO RI F O R M A T O R I
schimbare ele proporţie subli­ plimentare _ cum ar fi: ridica­ I I d' O no , 12.15 Munco Iniliumenlolă : în med gratuit, la 2 călătorii de 62 ani. bărbaţii, si 57 ani, CINEMA
niază şi mai mult grija mani­ rea calificării .şi specializării 12.30 Em'.iiune muíicoló de Io Mosco­ pe calea ferală, dus şi întors, femeile, dacă au tel puţin 10 © M U N C IT O R I N E C A LIFIC A ŢI,
va) 13.00 Conced ce prin/
13 30 Rn-
festată pentru îmbunătăţirea u­ muncitorilor. îmbunătăţirea or­ d ■ omogon n u I tcrrciloi 14.03 Melodii alunei cînd călătoresc tm ani vechime în muncă. Pensia DEVA; N oapte cu ceaţă (Cine-
tilizării agregatelor. instalaţi­ ganizării producţiei şi a mun­ populoie. 14 30 Concedul nr. 6 op 47 preunu cu pensionarii pe r:are-i se calculează proporţional cu m alogratul ■,PatrioA) ; O nuntă
ilor. maşinilor şi utilajelor de cii, rezultă că productivitatea pentru vioară S' orclieilrâ de ludwig însoţesc". Dumneavoastră, numărul anilor dc mujică". cum n-a mai to ii („A rta ") ; Sl- SALARIZAREA ÎM B U N Ă T Ă Ţ IT Ă , C O N F O R M H C M
Spohr; 14 55 Stimţo la n ; 15,00 Oue
MERIA: Valea p o p u }ilo r (,,M uie-
lucru in scopul creşterii efi­ muncii poate şi trebuie să Ie din opero .Apus dc «oore ; 15.30 după cile deducem din scri­ Deci, dv,. avînd mimai 9 ani }ul"J ; HUNEDOARA: M.na cu b ri­ 9T4/1968.
cienţei economice. crească mai răpiri dccit înzes­ Murită ujonro: 15.40 Rodio-puhlicito soare, nu vă încadraţi în pre­ efectiv lucraţi in cîmpul mun­ liante („C on iD u cto ru l") ; O ţe n jo
Dară in industria siderurgică trarea muncii cu fonduri. vederile acestei hotărîri. cii, trebuie să lucraţi încă. \ dintr-o mie („S id e ru tg h iu l") ; CA CERERILE SE DEPUN LA SEDIUL ÎNTREPRINDERII,
şi chimică a judeţului s-au ob­ le; 16.00 Rodioiumol 16.20 Creaţia Dărboni Molse — Lunca ani pentru a putea ieşi la pen­ LAN: Pipele („11 Iunie“ ) ; T f-
ţinut rezultate relativ bune, Totodată se Impune ca spo­ lui Paul Constofitinescu ; 16,55 Sloiul (iernii de Jos. Un grup de rc- sie pentru limită de vîrstă. LIUC: Un delict aproape perlect ORAŞTIE, STR. N IC O L A E TITULESCU. NR. 20 TE-
Un om
GHELAR:
(„M in e ru l“ );
trebuie să arătăm că în indus­ rul de producţie să se datore­ medicului; 17.00 Succese ion. suc lâţcni — Unirea. Autobuzul H. Furca — Hunedoara. In penttu e te rn ilo tc (,,M in o iu l“ | ; PE­ LEFON 189-190
tria carboniferii eficienţa eco­ ze într-o măsură mai marc creş­ cese )i oii, 17,35 Emisiune Merorâ ; nu circulă între Stei şi Gura cazul (înd un angajat a pă­ TROŞANI: Sezon m o l, ie riile M l
nomică a fondurilor fixe pre­ terii productivităţii muncii de- 13.00 Varietăţi muiicple: 18.30 Curs Măeicaş. nu penlru că nu vrea („7 N oie m brie *); V iu ta ingrată
cît influenţei creşterii număru­ de limba Ironceiă; 18,50 Varietăţi şoferul, aşa cum qreşît înţele­ răsii întreprinderea pentru a („R e p u b lica “ ) ; LUPENI; Fete in
zintă o tendinţă de scădere In urma cursul unei şcolî din ini­ uniform ă („M u n cito te tc ") ; Păcatul
condiţiile în care producţia a lui de salariaţi, deoarece in ge­ muiicole — continuare; 19,30 Ediţie geţi dv„ ci pentru ca drumul ţiativa sa, pentru interesul d ra g a ile i („C u ltu ra l''); LONEA:
Sâ t»ăim pină luni
(„M in e ru l") ;
crescut cu 29,7 la sulă, valoarea neral pentru fiecare salariat în radiofonică, loon Slovici; 19.50 Noop- este impracticabil, lucru con­ său şi nu al unităţii, perioada PETRIIA: W innelou in Valea M ăr­
fondurilor fixe a sporit insă cu plus sînt necesare noi fonduri te bună copn; 20 00 Conceitul pen- statat de organele l.T.A, şi fii („M uncitorezc") ; VULCAN: A-
fixe pe cînd creşterea producti­ !»u orchestră de Zeno Voncea; 20,25 consiliul popular comunal. A ­ respectivă (cit a urmat cursu­
40.1 la sulă Astfel. în ultimii rile) nu poale fi considerată le ia n d iu cel fe ricit (..M uncito*
patru ani industriei carbonife­ vităţii sc poale realiza în mul­ Comondonţu! ele pionieri; 20.40 Lie­ cest lucru il cunoaşteţi toi asa r e it " ) ; ORAŞTIE C onteia Cosei,
Jeriile l- l! (,,Pol»io‘‘) ; Cind «oi fi
re din judeţ i s-au alocat in- te cazuri fără investiţii supli­ dul de lo Sehubed lo Hugo Woll ; d e 1)/'ne şi dv. Singura soluţie vechime în muncă. mo»l }i livid (,,F lo ta ră") ; GEOA-
• vestiţii ele circa 2 miliarde Ici, mentare. 21,05 La microfon îedelul Viciona ; posibilă este repararea dru­ Filollela Rislea — Hunedoa­ GIU BAI: O ch eiliu n c de onoore;
realizindu-se pină la sfîrşitul O Importanţă deosebită pen­ 21.20 Aplauze pentiu milne ; 22.00 mului. Această chestiune cade ra. Anqajalele ale căror con­ H A ţE G : Numai o lin g u ră vioţă
(„P o p u la r"); BRAD: Femeia în d ă ­
anului 19G9 un spor de produc­ tru ridicarea eficienţei fondu­ Muncă pentru flaut dm secolele In atribuţia cetăţenilor. tracte rle muncă au fost des­ rătnică („S teouo ro p e "); GURA-
ţie de numai 13.“ milioane lei. rilor fixe o constituie creşterea XVII— XX; 22.30 Cortmn; 22,50 Noi In In ce priveşte grupul de ce­ făcute in baza art. 16/1 ; art. BARZA: Angelica }i sulionul ( „ M i­
Dacă această situaţie este oare­ permanentă a ponderii părţii registrón corole; 23.05 Pionijti con­ tăţeni clin Unirea care spun că 19 penlru situaţiile prcvăzule n e ru l"); IH A : Armata codobaturi­
lor din nou în luplâ („L u m in a "}.
cum obiectivă, datorită efortu­ active, adică r maşinilor, utila­ temporani; 24.00-1.00 Orcheslro N 0.C. autobuzele de pe. ruta Fărcă- la ari. KH/1, litera c; art. 20
rilor depune pentru dezvoltarea jelor şi instalaţiilor de lucru Sn cinjolă de Arţuro Tosconmi. din si Unirea sînt. prea aqlo- literele a. b, d, h, i, j. ori 20
si modernizarea minelor, pen­ totalul fondurilor fixe.
tru a se înlocui intr-o propor­ Bazaţi pe aceste considerente,
ţie lot mai mare munca' ma­ ajungem în mod firesc Ia con­ contul Reqionalei C F. Deva. maqazinelor cu mărfuri. Şl, lor. Ia nivelul judeţului, este
nuală cu cea mecanică, creşte­ cluzia că în toate întreprinderi­ în luna ¡¿inuarie, suma rle înlr-adevăr, mărfuri „sînt", In descreştere faţă de anul
rea eficienţei fondurilor fixe le din judeţul nostru trebuie să 1079 170 lei. iar in februa­ dar nu în sortimentele şl can- Irecut. unele întreprinderi
trebuie să constituie în viitor o se intensifice preocupările pen­ rie ) 4.S1 018 I**î. rrpi C2cnh‘nri lltăţlie cerute de consuma­ îşi men|in „abonamentul" do
preocupare de bază si în aceas­ tru folosirea fondurilor fixe şi locaţii pentru vagoanele tor). cl stocuri qreu-vanrla- reslanţierî pentru sume în
tă î amină în special a tuturor utilajelor, scoase din circulaţie peste blle în valoare rle 9 milioa­ continuă crcşlere.
Desigur, aspectele relatate In maşinilor, Instalaţiilor şi meca­ normele admise. După cum ne lei. care stau în depozite­ Recordul absolut îl deţine
acest arlicol nu au un caracter nismelor de lucru, astfel Incit se vede. luna si milionul. le I C.R.T.f. Deva de peste întreprinderea „Marmura“ Si-
de concluzii finale. Pentru de­ creşterile indicatorilor econo­ Fenomenul nu prezintă o un an de zile lără să he... meria care. pentru acoperi­
pistarea factorilor care contri­ mici cantitativi şi calitativi sâ noulale. el s-a manileslat şl cerulr de populaţie. rea unor deficienţe proprii
buie la creşterea eficienţei e- fie la nivelul posibilităţilor rea­ Luna şi milionul In anul trecut fără ra la Dpsiqur. vînzaroa acestor in activitatea dc aprovizio­
conomiee a fondurilor fixe, a- le de care dispune din acest t.E.C Deva sl Termocentrala mâtluri nu se va lace fără nare. producţie şi desfacere
nali/a trebuie adîncitâ prin punct de vedere industria hune- Termocentrala dp la Mintia Mintia să se ac|ioneze rn ..sacrificii" financiare Fie a apelat la împrumuturi pe­
descompunerea fenomenelor pî- doreană. măsuri Prin menţinerea a- prin reduceri dr preţuri, fie nalizatoare în valoare de 2.3
şi-a făcut la linele anului ceslul rîlm „de plată“ , in 12 prin cheltuirii de transport
trecut un debut (nrlustrial re­ luni se pol aduna sumo care ocazionale de recariarea in milioane lei. Gicu de imagi­
marcabil. De asemenea, in­ 6ă „zguduie" rentabilitatea alte judele unde sînt solici- nat o asemenea situaţie H-
tr-un limp record, aiexl o- termocentralei. Ce părere au lalp. Pierderile sini evidente. nanciarâ dacă avem In vede­
hiectiv energetic şl*a atins economiştii de la 1 E C. De­ Există însă căi prin care se re că producea marfă a fi­
bie ctlvi irig a ţiile ; parametrii funcţionali proiec­ nei luni nu depăşeşte limita
19.00 Telejurnalul de »eoro; taţi. va ? Nn există soluţii pen- pot prevpnl asemenea ano­ celor 2.3 milioane lei.
19,20 Co |tim ţi ce nu (tim de- Ce păcat insă că aceste Irti eliminarea acestor chel­ malii din adivilalea comer­ Deocamdată. conducerea
ip te om 7 Emitiune de cul­ succese sînt umbrite de de­ tuieli nocconumicnase ? O ţului. le cunoaşte şl condu­ întreprinderii nu-şl face pro­
tură (tiin ţific â ; organizare mai raţională a cerea I.C R T.I. Deva. De co bleme deosebite din aseme­
ficienţele grave existente la operaţiilor de înrăr< aie-des- nu le ioloscşte ?
19.42 Seoră de teatru: ,,Regele secţia de gospodărire a căr­ cărcare a vagoanelor credem nea fenomene: stalul acordă
Lear" - tragedie de W. bunelui, în cadrul căreia, iu că ar costa mai puţin. împrumuturile, din „buzuna­
SNokeipeare ; primele două luni ale anului Statul plăteşte... rul“ stalului se plătesc <lo-
s-au imobilizai mijloacele rle hinzilc penalizatoare, statul
22.00 C am pionatul m ondial de ho­
transport ale C.F R. timp de Să fie...“ In ziua de 12 marile, îm­
chei — grupa A, Cehoilava- 91 suportă pierderile provocate
161 144 orc-vagoane. prumuturile restante acorda­
clo - Suedia (repriza o de imobilizările dc fonduri.
Evenimentul nu a rămas Probabil aşa s-a gînrlit te de Banca Naţională între­
III-o ). T/am m iiiune directă Ce s-ar inlîtnpla dacă toate
18,00 Lumea co p iilo r: R oibunaiea fără urmări. Din gcsliunca conducerea LC.RT.I Deva, prinderilor industriale din
p â p u jilo t ; de la Stockholm; Întreprinderii electr ocentralo aceste pagube ar... păgubi
10,30 Anchela economică - Jn o- 22.42 Telejurnalul de noapte. atunci cind a lansat comen­ judeţ erau in valoare de 11.3
Deva s-a „transferat“ 1n zile pentiu aprovizionarea milioane lei. Deşi volumul buzunarul celor vinovaţi ?