Page 82 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 82
4 DRUMUL SOCIALISMULUI .. Hr. 4732 9 MARŢI 24 MARTIE 1970
REPORTAJ B U M
dintre cele două ţă ri se va
C U R I E R ci/ra, conform noului protocol,
cu
la 84 m ilioane de dolari,
4 m ilioane mai m u lt decît se
prevăzuse In protocolul an
terior. Totul o început ca într-o po 2, „Şarpe mort in caisa ta.
Agenţia C.T.K. anunţă că 31 m artie 1971 a fost încheiat veste cu...... a fost o dată". Se Calci pe el ca pe-o curea I .
preşedintele R.S. Cehoslovace. Intre Turcia şi R.S. Ceho ♦ © ♦ spune, câ în comuna Sâloşu
Ludvik Svoboda, a plecat luni slovacă P o trivit acestui do Regele Feisal al Arabiei de Sus trăia pe timpuri o for
dimineaţă in tr-o vizită de cument, Turcia va exporta Sauditc a inaugurat luni lu maţie civilă de pompieri, con
prietenie în R.P. Mongolă, la fructe uscate şi citrice, tutun, crările conferinţei m in iş trilo r dusă de Băluşe M ihai. Pe a-
Invitaţia preşedintelui Pre bumbac, m inerale m etalifere de externe din 22 de ţă ri lunci toată lumea se bucura,
zid iului M a re lu i' H ural Popu şl d ife rite produse industriale islamice. fiindcă prădalnicul de foc nu
lar al R.P. Mongole, Sambu şi va im porta fier, h îrtie tip o M in istrul afacerilor externe îndrăznea sâ se orote pe la
Jumsaranghiin. grafică şi diverse maşini. al Arabiei Saudite, Omar hotarele sotelor, de teama is
Sakkaf, a fost ales preşedin cusiţilor pompieri, care ¡-ar li
♦ © ♦ ♦ O * tele conferinţei, ale cărei lu venit de hac într-o clipită. Pi-
La Budapesta au început crări se vor desfăşura tim p nâ într-o zi, cind, ca din senin,
luni dim ineaţa lu cră rile celei Agenţia China nouă anunţă de două zile. aidoma basmului cu frumooso
de a V-a conferinţe) in ternaţio că la Pekin a sosit o delega din pădurea adorm ită, un fel
nale a organizaţiilor in g in e ri ţie japoneză condusă de Ken * © ♦ de vrajă s-o lăsat peste acele
zo Matsumura. La sosire, de
lor şi tehnicienilor din ţările Joseph Luns. m in istrul de locuri şi îndeosebi peste for- (furtun defect şi aruncot
socialiste. Conferinţa dezbate legaţia a fost întlm pinată dc moţîo de pompieri. Toţi mem la voia intîm plorii prin
Go Mo-Jo, preşedintele de externe al Olandei, care în
problema influenţei progresu treprinde In prezent o vizită brii acesteia ou început sâ za
, onoare al Asociaţiei de prie remizo p.c.î. de la I.A.S.
lu i tehnic asupra stru ctu rii oficială In Liban, a fost p ri că, care pe unde puteau, iar
tenie China-Japonia, precum Bircea).
cadrelor tehnice Din partea m it luni dc către preşedintele temutele lor arme de luptă
consiliului naţional al ingine şi de alte persoane oficiale. Charles Helou. contra incendiilor să prindă
rilo r şi tehnicienilor din După cum s-a mai anunţat, re rugină. Pompele prost îng riji „Ce e roşu, stă in cui,
România participă eoni dr. cent » sosit la Pekin o parte Şi e duşman focului.
Petre B urloiu şi ing Petre din delegaţie in frunte cu ♦ © ♦ te stăteau aruncate core înco De-I grijeşti de foc, ai pace.
Isac. Yosihim i Furui, pentru a După cum a inform at pre tro. Furtunurile murdare şi mu Doco nu, doi bani nu facel".
purta convorbiri privind şedintele Comisiei centrale cegăite ţi se încurcau printre
La şantierul naval din Leningrad se execută vase maritime pentru Suedia. picioare, iar bietelor lopeţi şi
schim burile comerciale chino- electorale a R.D.G., Friedrlch
In fo to : unul din vasele comandate de Suedia - m ineralierul de 45 000 tone „Madame tirnâcoope le putrezeau cozile
Butterlly”. M in istrul afacerilor externe japoneze. Fbert, rezultatele provizorii
a) R.P. Ungare, Janos Pcţer. ale alegerilor comunale din în ploaie.
a sosit luni la B erlin Intr-o * 0 * 22 m artie au fost urm ătoa Ceilalţi, pe care vrojo nu-î
vizită oficială la in vita ţia m i rele : atinsese, aşteptau. Aşteptau
n istru lu i afacerilor externe al Agenţia TASS anunţă că la Din cei 12J83 496 cetăţeni sosirea „cuiva", core sa I sco
Proclamaţia acestei ţâri, Otto Wjnzer. Ankara a fost semnat un pro cu drept de vot au participat pe de pocoste cit mai degra
Vizita delegaţiei tocol cu p rivire la schimbu la alegeri 97,97 la sulă. Pen bă. Câ sfoarâ-n ţară se dă
şefului statului ♦ O * R.F. a Germa rile dc m ărfuri dintre U niu tru candidaţii F rontului Na duse de mult, dar degeaba,
pe
Cancelarul
nea Sovietică şi Turcia
ţional au votat 99,83 la sută,
niei. VVilly Brandt. va sosi la perioada 1970— 1971. Valoarea fiin d aleşi 18 075 deputaţi ai fiindcă nimeni nu se arătase
cambodgian C.C. al P.C.R. 10 aprilie Ia Washington pen schim burilor de m ărfuri organelor locale. pînâ acuma. Ieri însă, un zvon
cu
tru a avea întrevederi
a răzbit cu iuţeolo fulgerului,
preşedintele Statelor Unite, anunţînd câ s-ou aflat tăm ă
adresată naţiunii în Anglia Richard Nixon, s-a anunţat duitori şî leacuri. Şi pe dată
luni la Bonn.
khmere C U R I E R au ridicat fruntea In sus dum (Stingâtorul. Dar nu in
nealui Bîrsescu lon, preşedin
Un protocol comercial pen
LO N D R A 23. — Corespon ben Falber, secretar general tru perioada 1 aprilie 1970 — tele consiliului popular şl Bă- storeo de plins in core
d e n tu l Agerpres, L. Rodescu, ad ju nct, B e rt Ramelson. Jack luşe M ihai, şeful form aţiei ci se află tot la I.A.S. Bir
cea).
tra n sm ite : Delegaţia P a rti W oddis, A n th o n y C hater. vile de pompieri, cerind grob-
PEKIN 23 — Corespondentul
Aqerpres, I. Gălăteanu trans I d u lu i C om unist Rom ân, con m em bri ai C o m ite tu lu i P o litic, nice desluşiri, core pe loc le-au
m ite : S ecretariatul particular dusă de tovarăşul Gheorghe şi cu a lţi m em bri ai con du cerii fost dote. Le-au primit. Sâ spe Pe marginea unor constatări
al lu i Samdech Norodom Sla- Pană, m em bru al C o m ite tu lu i p a rtid u lu i. precise, dorim sâ facem o cu
nuk, şei al statului cambod E xecu tiv, al P re zid iu lu i P er In cinstea delegaţiei P .C .R . Greva poştaşilor ram ca nu le-ou intrat pe o venită rectificore in legătură
gian, are onoarea de a face m anent, secretar al C. C. al tovarăşul John G ollan a ofe ureche şi le-au ieşit pe alta. cu olt coz, din alto comună.
cunoscută proclam aţia sa so- P.C.R., a făcu t lu n i o v iz ită r it un p rln z la care au p a rtic i A lţii de pe alte meleaguri Inginerul Munteanu Froncisc,
lemă din 23 m artie 1970 adre Ia sediul central al P a rtid u lu i p a t m em bri ai conducerii o o i • V şef de secţie I.M.A. la C.A.P.
sată n a ţiu n ii khm ere : C om unist d in M area B rita n ie . P a rtid u lu i C om unist din M a americani continua n-au scăpat aşa de uşor. Or- Bocia. nu ore nîci o legătura
1. Samdech N o ro d c -i k. Cu acest p rile j, oaspeţii ro gonele de control ale grupului cu un eventuol incendiu ce
In calitatea sa de şef legal al m âni s-au în tîln it şi au a vu t rea B ritan ie . judeţean de pompieri Deva i-au s-or putea declanşa in depozi
statului, dizolvă, pentru crim ă o con vorb ire cord ia lă cu to In cursul după-am iezii. de W A S H IN G TO N 23 (A ger- delphia, Pittsburgh. Cleveland. făcut sâ se caute în buzunor tul de combustibil. Nu de alt-
de Înaltă trădare, cabinetul presj. — Prima grevă a facto D etroit, M ilw aukee, Chicago, Îi ^sé cevo, dar un singur stingâtor şi
vară şii John G ol lan, secretar legaţia P.C.R a plecat la L e - şi sâ plătească. Iotă spre lua
m inisterial prezidat de genera rilo r poştali din istoria S.U.A. Denver, precum si statele Con acela deteriorat şî cu încărcă
general al P a rtid u lu i C om u ods. unul din m a rile centre re aminte cîteva exemple :
lu l Lon N oi, adunarea naţio continuă să se extindă in necticut şi New Jersey. Ser tura din varo anului trecut, in
nală prezidată de Cheng Heng nist din M area B rita n ie . Reu- in d u stria le ale ţâ rii. ciuda averlism entclor A d m i v ic iile poştale s-au redus cu Preşedintele C.A.P. Burjuc o tr-un post de incendiu aproape
şi con siliul regalulu i prezidat nistra ţiei că g re viştii sint pa peste 50 la sută la Boston şi * inexistent, nu-l va puteo fi de
de Ong Sim. s ib ili de închisoare şi amenzi San Francisco, iar b iro u rile \ COPIL CU DOUA fost sancţionat cu 250 H con nici un ajutor nici domniei-
2. Se va forma un guvern dacă nu so Înapoiază im ediat poştale suburbane au fost în form H C .M . 2205/1969, ort. 1. sale, nici celui care dintr-o
de uniune naţională. la lucru. M in istru ] m uncii al chise la Los Angeles şi C in \ CAPETE punctul 47, pentru încălcarea neglijenta ar face sâ izbuc
3. In aşteptarea reîntoarcerii Un prim pas pe calea rezolvării S.U.A,, Georgc Schulz, a de cinnati. normelor de prevenire a in nească un incendiu. Asta pen
Cambodglei fa o situaţie nor clarat la W ashington că au tori S-a anunţai co au to rită ţile Lo moternitateo spita- tru ca sâ nu-şi focă speranţe
mală se va con stitui o adunare tă ţile nu vor mai purta nici un au conferit la M in isterul Apă 1 lului central din Amnrtan c e n d iilo r lo sectorul zootehnic
consultativă ai cărei membri crizei de guvern din Italia fel de tratative cu reprezen ră rii cu com andanţii gărzii na \ a fost născut un copil cu şl folosirea coşurilor de evo- degeaba.
vo r fi reprezentanţii ca lifica ţi ta n ţii sindicatelor facto rilo r ţionale şi ai forţe lo r de re i două capete, care pre- cuore a fumului neprotejate şl A N U N Ţ
al cle ru lu i budist, armatei, po poştali dacă activitatea nu esle zervă ale armatei pentru a ’ zintâ, de asemenea şi alte
litie i, gărzii provinciale, tin e reluată lu ni dimineaţa. La examina .p o sib ilită ţile . de fo lo \ onomolii. Copilul, ale că netencuite. Tot cu această su
re tu lu i, in te le ctu alilo r, tira n i ROM A 23 — Corespondentul In fond esle vorba de o „asafh- rin d u l său, preşedintele N ixon sire a trupelor pentru d is tri i rui capete au flecore cîte mă a fost amendat şi Manea Comisia tehnică de preveni
lo r, m u n cito rilo r şi alto r oa Agerpres, N. Puicea, transm i hlare" a precedentelor „docu a indicat. în cursul unei con buirea corespondentei. O ase un nos, doi ochi, două Miron, şef de serviciu la re şi stingere o incendiilor de
meni ai m uncii, com ercianţilor, te : După o evoluţie carac m ente", elaborate de A m intore ferin ţe de presă (inută sîmbătă menea eventualitate a pro ’ urechi şi cîte o gură nor- I.C.R.A. Hunedoara, deoarece la Fabrica de industrializare o
in du striaşilor. funcţiona rilo r, terizată continuu de contra Fanfani sau A ld o M oro. dar pe seara, că guvernul ar putea vocat însă c ritic i din partea \ mal constituite, nu are laptelui Simerio, anunţă,
fem eilor ele., apartinînd tu tu d ic ţii şi perspective incerte, baza cărora, la tim pul respec să recurgă la a ju to ru l armatei unor cercuri ale C ongresului * decît un singur corp. In nu o luat măsurile necesare cu adîncâ durere, pier-
ro r tendinţelor patriotice, pro criza de guvern din Ita lia a tiv, nu s-a putut realiza o în pentru distribuirea corespon care au avertizat că folosirea ' schimb are trei miini, din- de înlăturare a pericolului de dereo - după o lungă şi greo
gresiste şi antiim perialiste. tnregistrat lu ni seara un prim ţelegere. Un u ltim retuş dat dentei care s-a adunat în can armatei ar putea declanşa \ tre care două cu cinci incendiu la obiectivele ce i-au suferinţă - a 20 de stingâloare
4. Se va constitui armata na pas, im portant, pe calea re acestora de M ariano Rumor tită ţi imense In clă d irile bi greve de solidaritate cu facto i degete, iar cea de-a treio manuale de intervenţie în caz
ţională de eliberare pentru zo lvă rii ei. Conducerile p a rti le-a făcut insă acceptabile, cu ro u rilo r poştale. rii poştali şi In alte secloare cu zece, şi trei picioare, fost incredinţate. de incendiu. Inhumareo răm ă
eliberarea patriei de sub dic delor de centru-stînga. regă- toate că nu se poate afirm a că In ciuda tu tu ro r presiunilor economice ale S.U.A. ’ de osemeneo, cu cite cinci Inginerul Mogo Niculoe, şe şiţelor va avea loc la cim itirul
tatura şi opresiunea c lic ii re sindu-se pe aceeaşi platform ă, m odificările aduse ar repre exercitate, factorii poştali din Intre tim p. consecinţele a ful secţiei electromecanice a D.C.A.
acţionarilor trădători şi pro- au aprobat docum entul ce le-a zenta schim bări de fond. m ajoritatea oraşelor am erica cestei greve, declanşate In S degete la primele două şl întreprinderii miniere Barza, a Sint în curs de cercetare vi
im p eria lişti, care are în fru n fost prezentat sîmbătă de către Urm înd practica con stitu ţio ne s-au pronunţat în favoarea s p rijin u l ce re rilo r de sporire \ zece lo cel de-a! treileo. novaţii, care vor suporta şi
tea ei pe Lon N o i, Sisowath prem icrul-desem nat, M ariano nală stabilită. M ariano Rumor con tinu ării acţiu nii lor reven a salariilo r fa cto rilo r poştali, fost amendat cu suma de 400 cheltuielile de înhumore.
S irik M atak şi Cheng Heng şi kum or, în vederea reco nstitui s-a prezentat luni seara la dicative. Ei au refuzat să dea încep să fie resim ţite tot mai | ETNA ERUPE lei, iar şeful secţiei atelier me
pentru lupta contra im perialiş r ii unui guvern cva d rip a rtil. palatul O uirinale, anuntîndu-l ascultare ordinelor de a se greu în S.U.A. Cel mai afectat canic cu 500 lei, pentru neîn-
tilo r am ericani, slă p în ii lor, S urvenit după fndetungate tra pe preşedintele rep ub licii, înapoia la lucru, provenind din este sectorul economic unde ţ Un nou crater al vutca-
lu ptă care se va duce în tative, in tim pul şi în cadrul Giuseppe Saragat, că acceptă partea lid e rilo r sindicali pe băncile nu mai pot efectua t nulul Etna a început să lăturareo cauzelor de preveni
comun cu alte forte populare cărora au reieşit cu claritate să formeze noul guvern. In care-i acuză că „se află în plăti şi încasări prin cecuri , erupă duminică, împrâş- re a unui eventuol incendiu lo
şi antiim perialiste ale ţă rilo r divergente de fond între p a rti slujba g u ve rn u lu i". P o triv it poştale şi nici viram ente în l tiind lavă pe distanţe de locul de muncă.
ÎTăteştI. dele dem ocrat-creşlin, socialist, zilele urm ătoare, vo r avea loc agenţiei Reuter. cel mai pu străinătate. O situaţie sim ilară ' mii de metri în jur. Noul Şeful sectorului clădiri de
5. G uvernul de uniune na cocialist-u nita r şi republican tratative pentru stabilirea com ternic lo vite de această grevă se manifestă şi la principalele ^ croter se află situat lin la I.G.C.L. Deva. M ihai Dum i
ţională, adunarea consultativă asupra o rie n tă rii p o litice ge ponentei noului cabinet. sint oraşele N ew Y ork, Phila- burse de valori din S.U.A. i gâ un oltul, core şi-a in
şi armata naţională de elibe nerale şi a cîtOTva problem e J cetat activitatea, după ce tru, pentru aceleaşi cauze şi
rare se vo r uni cu masa popo concrete — cum ar li alianţele \ erupsese cu cîteva zile în altele, şi-o plătit neglijenţele
ru lu i pentru a form a îm preună la n ive lu l adm inistraţiei locale, ţ urmă. Profesorul Silvestri cu aceeaşi amendă...
un front unit. care va purta politica social-econom ică — \ Cucuzza de lo Institutul Aici, spune povestea, vraja
numele F rontul U nit N ational acordul in te rve n it în tre cele i de vulconologie ol Univer-
al Cambodgîel, avind dubla patru partide poartă, in evita bil, ' sitâţii din Cotonio o de- care-i cuprinsese pe cei din
sarcină a e lib e ră rii tă rii şi re pecetea com prom isului. Aceasla \ clorot câ asemenea des- comuna Sâlaşu de Sus s-or fi
construcţia el după victo ria o dovedeşte, între altele, aşa- ţ chideri de noi cratere sînt destrămat, cei în cauză ince-
asupra duşm anului im perialist num itul „docum ent R um or", O normale şi nu constituie pînd a clătina din cap cu lua
şi a lacheilor săi. lectură a sa demonstrează cS 1 un motiv de alarma. CETAJENII
\ Se apreciază, totodată, re ominte. Iar o dată cu ei,
i câ de-a lungul istoriei sa se spune câ au moi luat sea 6 Respectaţi cu stricteţe re
' le, Etna o provocat moar- ma şi cei din comuna Dobra, gulile şi măsurile de prevenire
\ teo o aproximativ un ml- în frunte cu preşedintele con a incendiilor, la locurile de
muncă şi in gospodăria dum
Tentativa de lovitura ţ lion de persoone. siliului popular comunal. Costa neavoastră.
\ CUTREMUR IN INDIA Adrion, secretarul consiliului, % Supravegheaţi cu atenţie
Taşcov Alexandru şi şeful for copiii şi nu-i lâsaţi sâ se jo a
In nooptea de dum ini
de stat din Congo (B ) că spre luni, un puternic maţiei civile de pompieri, Su- ce in apropierea furajelor sau
in păduri, întrucit pot provoca
ciu Traîon.
cutremur a zguduit regiu
incendii. Supravegheaţi jocul
nile de vest ale Indiei. Cum moi merg treburile de lor şi nu le lâsaţi lo indeminâ
Potrivit inform aţiilor prim i otunci în aceste locuri, poves mijloace de aprindere a focu
a eşuat te din Delhi, în o roşul tea nu spune. Cei care au fost lui.
Broach, cutremurul o pro-
vocot mori pagube mate cuprinşi de vrajă se jură însă • Nu faceţi foc în curţi, în
BRAZZAVILLE 23 (A ge r- înarm at î în mom entul de fată riale şi numeroase victi că niciodată n-ou fost mai apropierea construcţiilor sau
altor m ateriale
combustibile,
pTes). — Agenţia France Pres se precizează că armata naţio me omeneşti. Numărul ce sănătoşi ca în clipa de faţă. deoarece prezintă pericol de
se anunţă că tentativa de nală populară încearcă să-şl lor care şi-au pierdut for cit priveşte chemarea unor incendiu.
lo v itu ră de stat care a avut restabilească con tro lu l asupra viaţa se ridică lo 19. iar noi tăm ăduitori, cu leocurile
loc in Congo (Brazzaville) în clă d irii respective. ol răniţilor la peste 200: O Nu faceţi foc deschis pe
zo rii zilei de lu ni a eşuat. De asemenea, menţionează aproximativ 20 de locuin lor făcătoare de minuni, nu timp de vint pe cimp, in pâ-
Această com unicare a fost fă corespondentul agenţiei France ţe au fost distruse în în cred sâ mai oibă nevoie vreo- duri, in apropierea construcţii
cută de preşedintele tă rii. Presse. în toate cartierele ca tregime, lor alte 100 ava dotâ. lor sau în alte Jocuri cu pericol
M arlen Ngouabi. pitalei au loc m ari m anifesta riate. de incendiu.
P o trivit ag en ţiilo r de presă, ţii in semn de s p rijin faţă de După ce om mers pe firul ţ Nu lâsaţi în stare de
această tentativă s-a redus la conducerea statului Congo Sute de cetăţeni din Dortmund. in majoritate tineri sindicalişti, studenţi şi elevi au de EXPLOZII basmului, al proverbelor şi al funcţionare şi fără supraveghe
ocuparea postului de radio (Brazzaville). în frunte cu monstrat pe străzile oraşului« cerind încetarea războiului dus de S.U.A. in Vietnam. IN MAGAZINELE zicătorilor, să trecem şi Io gh i re fierul de călcat, reşoul, ara
Brazzaville de către un grup preşedintele M arien Ngouabi. DIN NEW YORK citori. lată cîteva : gazul, lampa de gătit cu pe
trol etc„ deoarece pot provoca
r produs duminică în diver incendii.
O serie de explozii s-au
De peste zece ani, un nu cit spre extinderea produc se zone ole oroşului New 1. „Intr-un colţ stă răsturnată, 9 Nu fumaţi in locuri ne
măr de W ţări africane an ţiei de materii prime, ceea York, Trei explozii ale u Pîntecooso, într-o rootă I". permise şi nu aruncaţi la în-
un statut de „membri aso ce nu face decit să menţină nor bombe de fabricaţie tim plare resturi de ţigări sau
ciaţi" ai Pieţei comune euro Există o altă cale caracterul tradiţional al p - artizanală au avut loc la chibrituri aprinse.
pene. Experienţa acestui de conomiei ţărilor in curs de magazinele „Bloom ingda- ^ Nu folosiţi sisteme de în
ceniu a demonstrat in mod dezvoltare, de furnizoare de Ies" şi „Alexander’s", pro- călzit improvizate in bucătării
elocvent că Piaţa comună nu au conceput asocierea celor africane, ceea ce duce, In echilibru există in comerţul materie primă ieftină. Acest ducînd importante pagu de vară sau în alte construcţii.
reprezintă decit un instru 18 state africane, cărora le final, la o disproporţie fn ţărilor Pieţei comune şi cu adevăr a început să fie înţe be materiole. O altă ex Nu le lâsaţi sâ funcţioneze ne
ment prin intermediul căruia volumul comerţului. Astfel. alţi membri asociaţi. les de cercurile africane Iu plozie. core a avut loc supravegheate.
monopolurile vest-europene, revine peste 50 la sută din In încercarea de a camu rindul cărora se conturează la marea discotecă „East
fluturând lozinca sprijinirii producţia de diamante, co fla faţă de ţările africane convingerea că soluţionarea V illage", s-o soldat cu • Nu folosiţi siguranţe im
balt din lumea capitalistă, n
dezvoltării economice şi a cantitate importantă de aur. adevăratele ţeluri ale aso problemelor comerţului şi rănirea a 14 persoane. provizate şi nu suprasolicitaţi
comerţului ţărilor africane“ , aramă, unde se produce ca cierii la Piaţa comună „cei dezvoltării economice nu reţeaua curentului electric.
o b fin profiluri m axim e dc cao, arahide ele., ca o po NO TĂ şase" fac din cind In cînd poale fi realizată prin aso ACCIDENT DE AVION Ş Procedind astfel contri
pe urma celor 18. însuşi sta sibilitate de a avea in per concesii. Dintre acestea, poa cierea cu Piaţa com ună, ci buiţi la apărarea bunurilor de
tutul de „membri asociaţi'i manenţă pentru monopolurile te fi citat „fondul de dez pe calea statornicirii unor Un ovion bimotor, a- distrugere prin incendiu.
semnifică că statele respec vest-europene o sursă iefti EXTERNĂ: voltare", creat de ţările Pie condiţii echitabile în comer vînd Io bord 11 persoane, (pompa manuoiâ prost
tive slu t lipsite de dreptul nă de materii prime. ţei comune, după cum sună ţul mondial, încetarea ori s-o prăbuşit duminică Io întreţinută de lo IA.S. M aior CORNELIU COJOCARU
de a influenţa activ asupra in actul de naştere al aces căror discriminări fn relaţii puţin timp după decola Bircea). din Grupul de pompieri
adoptării unor hotărîri im Comerţul dintre ţările Pie tui fond, pentru „a ajuta pe le comerciale, dezvoltarea rea de pe aeroportul din ■*1 judeţului Hunedoara
portante, şi prin urmare slut ţei comune şi statele africa In anul 1967, Senegalul o membrii asociaţiAceste continuă a legăturilor eco Binghampton (statul New
sporit volumul exporlulu-
nevoite să se supună con di ne asociate este caracterizat său pc pieţele vest-europen* mijloace financiare însă nu nomice şi comerciale cu toa York). Accidentul s-a sol
de creşterea permanentă a
ţiilo r dictate de „cei şase“. preţurilor la produsele in cu 80 la sută, iar intrările sint orientate in direcţia dez te ţările lumii. dat cu trei morţi şi trei
Dc la bun început, ţările dustriale paralel cu reduce de devize n-au crescut decit voltării industriale a ţărilor răniţi.
membre ale Pieţei comuna rea celor la materiile prime cu trei la sută. Acelaşi dez- africane atlt de necesară lor. G. CIOBANU
Redacţia yl administraţia ziarului: Dava, sir« Dr. Petru Grota, nr, 35. Telefoane i 12317 yl 11275. Tiparul i întreprinderea poligrafi câ Deva. 44065