Page 83 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 83
w////MMNW N NN ÍN .D
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!
SECVENŢE INTERNATIONALE
PAGINA A IV-A
Simpozion asupra problemei
comerţului Est-Vest. „Ziua
României*
m Greve în ţările capitaliste.
Criza guvernamentală italiană V////////<»z///w//y///////////////w///////////4Ww
s-a încheiat cu rezultate
pozitive.
^ Curier, Atlas.
Energetic icnii de la Parn-
mitetului judeţean de partid,
CONTRACTELE ECONOMICE şeni. Minlia. Vulcan şi Cura- şedintele consiliului de pre realizări cantitative au fost 500 apartamente
Ştefan Feldman.
înregistrate în condiţiile re
ing.
ducerii consumurilor specifi
ad
harza, constituiţi înli-un co
lectiv de muncă harnic, pri
ministraţie al
Centralei in
nal. contribuind la obţinerea
ceput, slăpiniţi mereu de dn- dustriale de producere a e- ce dc combustibil convenţio
rînla afirmării, au reuşit prin nerqiri electrice si termice dc economii la preţul dc cost noi şi-au primit
încheiate integral şi la termen, rcv.ullalelr hune obţinute a tovarăşul Alexandrrsc ii (Jheor- lioane lei. Dc asemenea, pre
Huc ures! i
în valoare de peste 4.4 mi
nul trecui in
întrecere«! so
A participai, de asemenea,
ocupările susţinute manifes
cialistă să situeze Întreprin
derea eleclrnccnl rale Deva c|he. membru în biroul exe tate In cadrul inlreprinderii locatarii
între cele trei unităţi frun cutiv nl comitet ului uniunii pentru creşterea gradului de
materiali
rentabilizare s-au
taşe pe ţară in ramura enc —
onorate ireproşabil de toate qiei decim e şi termice. şi energie electrică, care a zat in cele 10 433 000 Ici be re Trustului dc construcţii j
sindicalelor pe ramura mine
Pc şantierele aparţinăloa- j
neficii peste' plan. clin care
inminat distincţia.
Anul 1901) a pus în faţa co
let tivului de num- 2 3GG 000 Ici din locale Deva s-a desfăşurat, j
I.E.C, ” ^
(ă d<; la sarcini A _ efort propriu. Pe incepind cu prima lună a a- j
nulul, o activitate rodnică, j
linia activităţii dc
Deva
întreprinderile! domeniul produc ÎNTREPRINDEREA ELECTRO gclicienii s au a- S-a asigurat un ritm mai in- |
în
multiple aii!
investiţii,
eiier-
tens de lucru şi o producli- |
ţiei cit si al în- chilat cu multă vitale ridicată. Ca urmare, j
vesliţiilor.. Co conştiinciozitate dc colectivele de constructori
nectarea primu sarcinile de bene clin cadrul trustului au ren-
lui grup de CENTRALE DEVA—EVIDENŢIATĂ ficiar croind toa şil să îndeplinească in mod :
Io ansamblul masurilor luole pentru perfecţionarea 210 meqawaţi de te condiţiile pen ritmic sarcinile planului de >
formelor şi metodelor de organizare, conducere si pla la Minlia la tru depăşirea pla producţie. Pînă la 23 martie
nificare o economiei naţionale de o însemnătate deose sistemul energe ÎN ÎNTRECEREA PE RAMURĂ nului amlal cu pe au fost terminale şi predate ,
bito este adoptarea Legii contractelor economice, care tic naţional la ste 60 milioane Ici, localarilur din Valea Jiului.
asigură o îmbunătăţire substanţială a raporturilor con* termenul plani To var «Işu I ingi Cugir. Deva, Brad şi Orăş-
troctuofe. Acest document conferă contractului economic t io 502 apartamente, intre-
ficat. concomi ner Ştefan Ecld- cindu-se prevederile penlru
caracterul de instrument ol planificării si serveşte la fun tent cu avansarea stadiilor Sintetizând bilanţul anului man a felicitat întregul co
damentarea plonurilor anuale pe bazo prevederilor cu fizice 1 o celelalte grupuri si trecut Tovarăşul ing. loro- lectiv dc muncă at întreprin această perioadă
prinse în planul cincinal. De subliniot faptul că noile producerea energiei electrice nim Rusan. diriv torul gene derii pentru rezultatele obţi Acolo unde s-a lăcut o
acte normative stabilesc în mod concret termenele pînă şi termice în conformitate cu ral al întreprinderii a scos in nute în anul trecut în com organizare mai judicioasă a
Io care trebuie încheiate contractele, obligaţiile ce revin acîivităţli pe şanlier şi s-a
(ererile de consum sini ro reliel munca intensă şi plină plexa activitate ce o desfă-
atit furnizorilor cit şi beneficiarilor în ceea ce priveşte ca utilizat mai bine fondul dc
dul eforturilor muncitorilor, de răspundere a colectivelor sural-o evidenţiind în ace
litatea, parametrii tehnico-economici, termenele de li timp şl capacităţile de lucru,
tehnicienilor şi inginerilor a de muncă de la toate subuni laşi timp marile rezerve de
vro re, precum s' oIte clouze. De asemenea, leqeo pre cestei întreprinderi. tăţile care sub îndrumarea care dispun termocentralele durata dc execuţie a (ost
vede răspunderea ce revine întreprinderii şi angajaţilor Aceste rezultate valoroase, orqani/aliilor de partid. au din judeţul nostru, pentru ri simţitor redusă. La Pelrila.
ei pentru încălcarea disciplinei de plan şi contractuale obtinyle in întrecerea socia reuşit să obţină rezultate dicarea realizărilor la cole s-a terminat şi predat cu 20
dc zile mal devreme un bloc
însemnătatea respectării clauzelor contractuale de listă desfăşurată in anul tre deosebit de valoroase. Prin- lot mai ¡nalte. cu 50 dc aparl.imente. In o
rivă şi din faptul că în multe întreprinderi cele moi mari cut în cinstea Congresului al tr-o utilizare' mai bună a ca In încheierea adunării les- raşul Brad primul bloc din
întreruperi în octîviloteo de producţie sînt couzote de X-lea al P C R. şi a relei pacităţilor de producţie, prin livc, tovarăşul Ştefan Almă- acest an şi-a primit locala-
neosiguroreo cu materii prime si materiale sau datorită de-a 25-a aniversări a elibe reducerea continuă a puterii şan. in numele turnului Co rii cu aproape o lună de
greutăţilor intervenite cu desfocerea produselor. rării patriei dc sub jugul fas imobilizate penlru reparaţii mitetului judeţean dc partid, zile înainte de data prevă
cist. au adus colectivului în planificate şi accidentale, co a adresai calde felicitări în
Este cunoscut faptul că aceste probleme au început zută «în grafic. Constructorii
să fie urmărite în ultimul timp cu mai multă răspundere treprinderii eleclroccnl rale lectivul inlreprinderii a reu tregului colectiv de cncrqc* lucrează acum intens la ter
de către comitetele de direcţie şi organizoţîile de partid Deva ..Diploma de întreprin şit să obţină in anul trecui ticicni pentru arlivilalea dos- minarea ailor 218 apartamen
dere evidenţiată în întrece o producţie dc aproape 2.15 iăsuraL’î si obţinerea preţioa
din întreprinderi Această răspundere se concretizează in te. in oraşele Deva. Haţeg.
rea socialistă pe ramură“. miliarde kW'h energic elec sei distincţii. In cuvîntul său
faptul că pe primele două luni din ocost an toate în Petroşani şi Vulcan, pc care
treprinderile si au reolizot inleqrol pionul producţiei mar La adunarea festivă a sala trică ceea ce întrece aproa vorbitorul a subliniat necesi vor să le dea Spre recepţie
In această inslolaţie fonta elaborată in furnalele de la Că- riaţilor din întreprindere < on- pe de două ori producţia de tatea concentrării tuturor c-
fă vîndută si încasată. La C S Hunedoara, Uzmo „Vic Jan este turnată in calupuri şi expediată urinelor constructoare sacrolă decernării diplomei energic electrică a întregii forlurilor pentru punerea in pînă la încheierea acestei
toria" Căton exploatările miniere din Valeo Jiului, Fa de maşini. au luat cuvîntul tovarăşii Şlo- ţări din anul 1038 şj I54GG3 funeţumc cu col puţin 10 zile luni
brica chimică Orăstie şi olte unităti, îndeplinirea ¡n!e- fan Almăşnn, secretar al Co Gcal energic termic a. Aceste înainte de termen a color do S-au creai premisele ter
qrolă o controctelor economice este urmărită opera liu grupuri de cile 210 me minării şi predării fn mod
tiv olâturi de producţie şî se intervine ori de cîte ori gawaţi. devansarea execuţiei ritmic şi a altor blocuri de
este nevoie pentru eliminarea şi orevenireo lipsurilor şi locuinţe care vor îmbogăţi
la grupul nr. 4 la C T E.
qreutăţilor ce opor in activitatea de producţie, aprovizio Minlia. precum şi asigurarea în lunile următoare aspectul
re, la r e p a r a ţii s id e r u r g ic - ,
nare şi desfacere cu energic electric ci conform urbanistic al oraşelor şl
la a t e l i e r u l e le c tr ic — n u
Trebuie să orătăm însă că deşi s-ou obţinut rezultate m - a u f ă c u t d c ris. Ş i b ă ia tu l graficului Si în condiţii de ccnlrclor Industriale din ju
bune în majoriloten întreprinderilor, mai există încă uni 99 m m i r s / m m i E i m e u a. î n v ă ţ a t to t m ie sc rin reducere permanentă a con deţ.
tăţi restonţiere fotă de beneficiari cu importante canti sumului de combustibil.
a sta Mici d e cl n u m i- e r u
tăţi de produse Astfel, la sfîrşitul lunii februarie ou ră — E U vă sp in i aşa c u m c. şine. »
mas neonorote înteqrol un număr de 71 contracte în va .Su j i u m i - o lu a ţi iu n u m e C u M ih a i D o t e ş t e a n u poţi
loare de 6 milioane lei. Menţionăm că 66,7 la sută dm d c rău. D ar a c e s ta -i a d e v ă Biografii colective contemporane sta u n e o r i p a - m l c lc te d e v o r
valoarea controctelor neonorote sînt produse destinate rul. P o a te că s-a r c u v e n i să bă D a r tot cl e a cela care
consumului industrial şl 33.3 la sută pentru fondul pieţei. se sc rie , să sc c u n o a s c ă ţi te o b lig ă su ic re tra g i. LUCRĂRILE UNOR
m u n c a a e elp rn ca re n u sin t — /lytrm/jfu p ie s e le A s -
In aceostă situoţie se află întreprinderea de industrie ali
în s e c ţiile d c b a ză a le c o m o a ră s te lu ţa d e f r u n t a ş ?... m e s e r i e şi d e s p r e cei c ă ro ra tc a -s p e n l r u l a m i n o r u l dc.
mentară Deva. care nu o onorat 30 de contracte. I.M.
b i n a tu lu i. N u jiot fi to ţi f u r - O m u l c a re n e v o r b e ş te , le-a p u s în m l i n i a c e a s tă 800 m m . H u -i treme d c v o r
Hunedoara cu 3 contracte, Centrala minereurilor nefe n a liş ti, o ţe la r i sa u l a m i n a m u n c e ş t e d c 2S d e a n i în m e b r ă ţa r ă , o s p u n e cu în tr e a g a be. COMISII PERMANENTE
roase Deva cu 15 contracte. industrio locolă, C E I I- tori... E u U p r e ţu ie s c . îm i se ria d c lă că tu ş. S e n u m e ş t e f ii n ţ ă : In a c ela şi a te lie r l-a m în-
p la c e să a u d d e s p r e f a p te le M ih a i D o t e ş t e a n u şi e u n u i t il n i t şi p e f r e z o r u l P e tr u
Deva, I P.B Cristur şi „Marmura" Simerio. — D acă a m f ă c u t c e v a în
lor, d a r a ş v r e a să a u d , d in d i n t r e şe fii d c e c h ip ă in c a viaţă, am făcut numai p r in C a b o r liă ş fo ia c o m e n z i l e şi ALE MARII
TRAIAN BARBU c in d in c în d . ţi d e s p r e lă c ă re c o n d u c e r e a s e c ţie i m e c a m u n c ă . C u î n t i n d e a ste a . d e s e n e le , sîi d e a in ti i c t a l e
tu ş ii ţi fr e z o r ii n o ş tr i, d c s ţ u e n ic e d e la C S. H u n e d o a r a M i - e d r a g ă m e s e r ia şi n - a m
CONSTANTIN MARACU s t r u n g a r i şi su d o r i. $ i ei ¡şi a re m u l t ă n ă d e j d e P ie se le LUCIA LICIU
¡ ¡ n u t-o n u m a i p e n t r u m in e . ADUNĂRI NATIONALE
a d u c c o n tr ib u ţ i a la r e z u l t a e x e c u t a t e d c cl şi o a m e n u A m d a t- o la to ţi c ei c a re an
te le s i d e r u r y i ş t il o r C r e d e ţi p e c a rc -i c o n d u c e au purl:>l lu c r a t a l ă tu r i d e m i n e şi c a
(CONTINUAU IN PAO. « 2 o) că d i n t r e a ceştia , s in t p u ţ in i de. fie c a r e d a tă b la z o n u l c a re a u v r u t s-o p r im e a s c ă .
v ^ e i c a re au lu a t p e n l r u a 0 a lităţii. C in d v o r b e ş t e d e s p r e D u d e s - a u d u s — la l a m i n o a - Astăzi sc deschid lucradle sene dc întrebări ministrului
i Sesiunii Marii Adunări Naţio muncii, tovarăşul Petre hupu,
nale, forul suprem al puterii de şi prini-vîeepreşcdintclui Consi
stal. In perioada premergătoare rale u Sindicatelor, tovarăşul
liului Central al Uniunii Gene
acestui eveniment, timp de m.-ii
CONVINGERI SI OPJIUNf COMUNISTE multe zile, comisii permanente Constantin Drăgnn. prezenţi In
lucrările comisiilor, care
au
au dezbătut importante proiect«'
Din activitatea Mecanizarea abatajelor de legi înscrise pe agenda dat răspunsuri amănunţite.
Un alt important proiect, a
actualei sesiuni
PERMANENTE EDUCATIVE IN PREGĂTIREA filateliştilor în Poiana Ruscăi şi disciplinei muncii In unită cela al legii privind asigurarea
Proiectul de lege a organizării
şi controlul calităţii produse
ţile socialiste de stat, menit sa
lor, a fost luat în discuţie
dc
contribuie la folosirea superioa către membrii Comisiei pentru
In abatajele minelor Ghclar şi Teliuc. că
industrie, construcţii şi trans
In sala clubului C.L.DC. din Deva a a rora Ic revine cen mai mare pondere iu ră a potenţialului material şi porturi a Marii Adunări Na
POLITICO IDEOLOGICĂ A ELEVILOR vut Inc adunarea generală a cercului fila producţia dc minereu de fier a I. IM. Hu In scopul realizării programului ţionale. prezidată de deputatul
uman al ţării, la mobilizarea
maselor de oameni ai muncii
telic. Diu darea de scamă asupra uelivilă-
nedoara, mecanizarea muncii cunoaşte o pu
Mihyil Florcscu Pornind de la
ţii pc ullimii doi ani — prezentată de pre
şedintele cercului. A. Coziic — a reieşit că ternică amplificare. Numai in acest an aici de făurire a societăţii socialiste faptul că asigurarea unei cali
au fost introduse 10 maşini de încărcat cu
Tn preocupările cotidiene din schimbări care au Inc în dez gic Hunedoara, Liceul Gura- cercul filatelic din localitate a obţinut suc multilateral dezvoltate stabilit tăţi superioare a produselor
scoli se înscrie in prim plan voltarea vieţii sociale aţii în barza) se fac teoretizări exce- cese meritorii, ca de exemplu: participarea siloz propriu, urmîml cu pînă la finele se dc partid a fost examinat de reprezintă vin atribut esenţial al
îmbogăţirea continua a conţinu (am noastră, cil şi în jnlrcnga sive, se expun multe generali la expoziţiile ..Naţionala f>8", ..Un sfert tic mestrului I să sc mai introducă încă 35 a către Comisia pentru sănătate civilizaţiei moderne, o latură
tului şi calităţii muncii didac lume*1. tăţi. în limitele stricte ale pro veac de la eliberarea tării", precum şi a- semenea utilaje moderne româneşti. muncă şi prevederi sociale .şi inseparabilă a activităţii econo
tice, valorificarea )n un nivel Kără îndoială, in acest do gramei şi manualelor, fără a se trageren unui însemnai număr dc tineri in Sporirea numărului dc maşini şi utiliza de catre cea juridică, reunit«' mice eficiente, dezbaterile din
rit mai ¡nalt a tuturor valen meniu s-ău obţinut rezultate da explicaţii suficiente pentru mişcarea filatelică. rea lor mai intensivă au făcut posibilă creş in şedinţă comună sub pre comisie au reliefat că este ne
ţelor educaţi v-formalive pe lume si s-a acumulat o expe înţelegerea aspectelor teoretice Adunarea generală a filateliştilor a hotâ- terea în acest un a volumului încărcării şi şedinţia deputatului Ghoorglie cesar controlul exigent care să
rare Ie deţine procesul dc in- rienţă valoroasă. Asistentele la rit ea in acest an să organizeze la Deva transportului mecanizat in abatuje cu 31 00(i Vasilichî. Comisiile au consta includă întreaga activitate pro
vâţăinint în ansamblul său ore, sondajele şi discuţiile pur Pro». CORNEL STOICA o expoziţie închinată centenarului naşterii şi respectiv 48 000 tone de minereu faţă «Ic tat că proiectul legii aduce o ductivă, să constituie n preocu
Sporirea valorii educative a tate cu elevii pe diverge pro activist Io Comitetul judeţean lui V. I. Lcnin. un număr însemnat «Ic ex prevederi. Această dinamică se oglindeşte îmbunătăţire evidentă legisla pare principala a tuturor celor
obiectelor dc invăţămînt. preda bleme ale politicii interne şi de partid poziţii şi miero-expoziţii şi organizarea u în extracţia peste plan. dc la începutul anu ţiei în vigoare, menită să în cc participă la crearea bunuri
lui şi pînă acum. a peste 12 000 tone mine
rea ştiinţelor sociale, ca şi acti externe a partidului şi statului nor concursuri pc teme tic filatelie. reu şi in sporirea productivităţii muncii pc tărească şi mai nuilt ordinea lor materiale, p<* toate treptele
vităţile polilico-ideologire şi nostru au scos în evidenţă in si disciplina iu unităţile socia ierarhice, de la muncitor piua
rultural-erlucaliv e organizate in teresul elev ¡lor pentru însuşi N. ŞERBAN întreprindere cu 3.ft la sută lele de stal. In dorinţa de a la ministru Membrii comisiei
Mara orelor dc studiu sini me rea şi înţelegerea fenomenelor (CONTINUAU JNfftO. • 1*1 elucida problemele evidenţiate au apreciat că legea va exerci
nite să insufle tinerelului şcolar social-politicc, pentru cunoaş în discuţii, deputaţii nu pus o ta o imîurirc pozitivă asupra
ideile şi idealurile nubile ale terea politicii partidului nostru. arlivilăti» tuturor unităţilor
socialismului, să dezvolte sen In predarea filozofici. econo productive, ridicind totodată
ilmente, convingeri, opţiuni şi mici politice şi bazelor cunoş- preocupările pentru creşterea
hotârirca dc a fi participanţi linţelor politice se relevă preo O recentă şedinţă plenari a că ele nici n-au fost judecate sistematică a calităţii produse
activi şi entuziaşti la procesul cuparea cadrelor didactice pen comitetului de partid de la de către cei care au luat cu- bănească. ele siideaz«’î dc mul- timp personalitatea altor mem cietăţii. Dar. legile elaborate, lor la rangul unei probleme a
făuririi societăţii noastre socia tru îmbogăţirea conţinutului complexul C.F.R. Petroşani a vînlul la dezbatere din punctul lă vreme ccnn|e elemenlaie ce bri de partid şi oameni ai crearea cadrului instituţional politicii noastre de slat Depu
liste multilateral dezvoltate ştiinţific al lecţiilor, perfecţio pus in discuţie pp Martin Ele- de vedere al valorii materiale, se pun în lata unui membru muncii. Aici lucrurile rapăul in rare demnii atea să fie apă taţii au făcut, de asemenea,
)n munca dc educare polilico- narea metodelor si procedeelor de ptirtid: cinstea, sinceritatea un caracter mai grav. mai a rata nu sini sufi( iente pentru uncie observ’aţii şi propuneri şi
ideologică, clică, patrioliră şi în predare, aplicarea creatoare mer. şeful depoului din loca exprímale băneşte, ci din cel şi corectitudinea, apărarea, cut şi cu mul! mai multe im a realiza dezideratul. Colecti au adresat întrebări vicepre
civică a tineretului şcolar, de a cerinţelor programelor şi litate. carp s-a lăcut vinovat al valoni faptului în sine- a consolidarea şi dezvoltarea plicaţii morale. vele dc muncă, fiecare persoa şedintelui Consiliului de Miniş
pregătire şi formare a lui pen manualelor şcolare de qrave abateri de la condui buz, încălcarea demnităţii de proprietăţii socialiste. Autorul Partidul Comunist Român a- nă în parte, trebuie să simtă tri, tovarăşul Mihai Mnnnc<ou
ta de comunist. îmnănunthea-
tru viaţa, rolul holăritor revine, Marea majoritate a profesori le sub forma abuzurilor. Abu comunist, nesocotirea Icqi- lor s-a depărtat astfel treptat corriă demnităţii umane un loc (hemaiea spre apărarea dem prezent In şedinţă, care a d:tl
desigur, şcolii, principalul ca lor se străduiesc să valorifice zul vizează în acest caz două nităţii societăţii în ansamblu si explicaţiile necesare.
nal de difuzare a ştiinţei si cit mai profund din punct de laturi — una materială şi alta a fiecăruia dintre noi in parte. Preocuparea deputaţilor pen
cullurii. de îmbogăţire a minţii vedere educativ cunoştinţele morală, ..Materială" p un Ici Ei bînc. iată că mai înl.îlnim tru stabilirea cu maximum dc
si modelare a caracterelor predate, pornind dc la ideea de-a spune, şi vom vedea de Cum nu trebuie înţeles principiul „unul pentru toţi şi toţi pentru unul" oameni ca Martin, care in ca exigenţă civică a tuturor valo
rilor juridice şî implicaţiilor ce
Aportul disciplinelor de învâ- necesităţii de a forma trăsături litate dc şef al unei unităţi so
tâmînt in totalitatea lor şi în morale, etice, patriotice, aleist- re. La urma urmei ambele se cialiste îşi permite să dea la decurg din legile propuse a fi
înlîlnesc înlr-un punct
luînrt
dezbatere de pbnul
luate in
deosebi a) silinţelor sociale, is Stiinţifice Dc pildă, lecţiile înfăţişarea unei flagrante ter o parte normele pe rare so Marii Adunări Naţionale, oglin
toriei şi geografici patriei este şi multor cadre cu experienţă feliri a demnităţii umane. cietatea le instituie penlru a-şi deşte profundul democrati-mi
trebuie să fio substanţial, pro didactică, care predau ştiinţele Să nu ne mutilăm demnitatea! asigura si pe arest plan so care stă la baza activităţii par
fesorul cannlizind cu pricepere sociale la Liceu) Petroşani, Li Şeful depoului şi-a permis i ial-uman o de/vollare armo
conţinutul lor ştiinţific şi e ceul nr ) Hunedoara, Şcoala să bage mina in averea stalu nioasă $i ascendentă Şeful de lamentare în ţara noastră.
ducativ spre formorco concep profesională de construcţii lui. Şi-a făcut ca Intr-un poului a făcut în ansamblul (Agerpros)
ţiei materialM-dinIcetice de Deva şi altele, prin conţinutul alplier dc autentică pro mijloacelor d«> conducere un
spre natură si societate si bogat dc idei, prin prezentarea prietate personală lei şi lei loc destul de larg metodelor
cunoaşterea politicii ştiinţifice clară, documentata cu fapte şi de lucruri trebuincioase gos lor, compromiterea gro dc partid, de cerinţele sale. dc prim rang in ansamblul fi străine nu numai eticii do co
a partidului nostru aspecte din actualitate si docu podăriei proprii. A luat din de solană a calităţii de membru punindu-se in rele din urmă zionomiei elico-moralc a so munist dar şi relei de simplu IN PAB. A Ii-A
„Alături tic ştiinţele pozitive mente ele partid, sînt interesante pou diverse materiale- rimen!, al partidului. Subliniem faptul singur in afara cadrului mo cietăţii socialiste. Şi e firesc cetăţean. A început să înlocu
care sporesc potenţialul dc şi eficiente. Participarea activă ţeava şi tablă de cupru, che- ră plenara comitetului dc par ral al partidului. Din arest să fie aşa. Socialismul esir iască metoda convingerii, răb
reslea. A trimis oameni, pon
creaţie a) omului modern .— a elevilor, antrenarea lor de taţi la lucru în depou, să mun tid in analiza ec a făcut-o, a punct de vedere plenara, în- mediul în care personalitatea dare«! şi lac I u I cu bruscarea,
a subliniat tovarăşul N ICOLAL către profesori ¡ntr-un dialog cească la el acasă. Sînt clei- reuşit să depăşească stadiul şi vodprind faptele punîndu-lc umană capătă condiţiile cele luarea oamenilor de piept. în-
CEAUŞKSCU la Congresul al X- viu, de întrebări, păreri, pentru tririeni. zidari, zugravi şi lim limitele date. dc comensurarra in balanţa qinrfirii comuniste, mai prielnice dezvoltării mulli- Efectele stimulati
lea al P.C R., — ştiinţele socia clarificarea unor noţiuni sau pian. Pentru el au fost lúcra t'variă a daunelor materiale, a îndeplinit între altele actul lalerale. armonioase şi erlnli- EMIL PLEŞA
le îi ajută pc miineni in cu teze, a.jula pe elevi la înţelege le în depou plasă de sîrmă. să privească in profunzime, ..formal" de a l scoate de fapt brale Ultimii ani sint mărtu preşedintele Colegiului ve ale noului sistem
noaşterea şî interpretarea lu rea şi interpretarea corectă a suporturi de ţoale felurile, po- dincolo de sulele sau miile de şi de drept pe Martin Elcmer ria vie a instaurării de către judeţean de partid
faptelor, la cunoaşterea şi însu lei. Drsi nici acestea nu tre din rîndurile partidului. aşa partid a climatului social in
mii, în înţelegerea interdepen liranrire, cărucioare pentru de salarizare şi
şirea în bună măsură a cunoş buie neglijate cum recomanda, de alifel. în rare omul să sc simtă mai de CORNEL ARMEANU
denţei dintre diferitele legi tinţelor de filozofie şi economie transportat butelii ric aragaz Parlicutarilateo esenţială a săşi propria sa comportare. plin slăpjn. să-şi afirme cu
obiective care guvernează so politică lăzi etc. aliaturilor săvirşilc dc Măr Martin Elemer şi-a terfelii putere sporită calităţile şi ap majorării salariilor
cietatea. oferă răspuns întrebă In alte situaţii însă (Liceu) Am redat e.xl.rcm de lapidar im Elcmer constă In aceea singur demnitatea dc om, rlc titudinile. iniţiativa şi capaci iCQMnNUâlC IN MO. al o) la mina Lupeni
rilor cu privire la marile Pelrila, Grupul şcolar şidcrur- aceste lucruri penlru motivul că neinsumînd mult ca valoare comunist, Încâlcind in acelaşi tatea de muncă in slujba so