Page 83 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 83

w////MMNW N NN ÍN .D
                                                                                                                              PROLETARI  DIN  TOATE  ŢĂRILE.  UN IŢI-VA!
                                                                                                                                                                                               SECVENŢE INTERNATIONALE




                                                                                                                                                                                                                              PAGINA  A  IV-A
                                                                                                                                                                                                     Simpozion  asupra  problemei

                                                                                                                                                                                                     comerţului  Est-Vest.  „Ziua
                                                                                                                                                                                                     României*


                                                                                                                                                                                                m  Greve  în  ţările  capitaliste.

                                                                                                                                                                                                     Criza  guvernamentală  italiană                V////////<»z///w//y///////////////w///////////4Ww

                                                                                                                                                                                                      s-a  încheiat  cu  rezultate

                                                                                                                                                                                                      pozitive.

                                                                                                                                                                                                 ^   Curier,  Atlas.






                                                                                                                                   Energetic icnii  de  la  Parn-
                                                                                                                                                               mitetului  judeţean  de  partid,
        CONTRACTELE ECONOMICE                                                                                                    şeni.  Minlia.  Vulcan  şi  Cura-   şedintele  consiliului  de   pre­  realizări  cantitative  au  fost   500 apartamente
                                                                                                                                                                    Ştefan  Feldman.
                                                                                                                                                                                            înregistrate  în  condiţiile  re­
                                                                                                                                                               ing.
                                                                                                                                                                                            ducerii  consumurilor  specifi­
                                                                                                                                                                                     ad­
                                                                                                                                 harza,  constituiţi  înli-un  co­
                                                                                                                                 lectiv  de  muncă  harnic,  pri­
                                                                                                                                                               ministraţie  al
                                                                                                                                                                            Centralei  in­
                                                                                                                                                                                            nal.  contribuind  la  obţinerea
                                                                                                                                 ceput,  slăpiniţi  mereu  de  dn-   dustriale  de  producere  a  e-   ce  dc  combustibil  convenţio­
                                                                                                                                 rînla  afirmării,  au  reuşit  prin   nerqiri  electrice   si  termice   dc  economii  la  preţul  dc  cost   noi  şi-au  primit
        încheiate  integral  şi  la termen,                                                                                      rcv.ullalelr  hune  obţinute  a­  tovarăşul  Alexandrrsc  ii  (Jheor-   lioane  lei.  Dc  asemenea,  pre­
                                                                                                                                                              Huc ures! i
                                                                                                                                                                                            în  valoare  de  peste  4.4  mi­
                                                                                                                                 nul  trecui  in
                                                                                                                                              întrecere«!  so­
                                                                                                                                                                A  participai,  de  asemenea,
                                                                                                                                                                                            ocupările  susţinute  manifes­
                                                                                                                                 cialistă  să  situeze  Întreprin­
                                                                                                                                 derea   eleclrnccnl rale   Deva   c|he.  membru  în  biroul  exe­  tate  In  cadrul  inlreprinderii   locatarii
                                                                                                                                 între  cele  trei  unităţi  frun­  cutiv  nl  comitet ului  uniunii   pentru  creşterea  gradului  de
                                                                                                                                                                                                             materiali­
                                                                                                                                                                                            rentabilizare  s-au
                                                                                                                                 taşe  pe  ţară  in  ramura  enc —
        onorate  ireproşabil  de  toate                                                                                         qiei  decim e  şi  termice.   şi  energie  electrică,  care  a   zat  in  cele  10 433 000  Ici  be­  re  Trustului  dc   construcţii  j
                                                                                                                                                              sindicalelor  pe  ramura  mine
                                                                                                                                                                                                                           Pc  şantierele  aparţinăloa-  j
                                                                                                                                                                                            neficii  peste'  plan.  clin  care
                                                                                                                                                               inminat  distincţia.
                                                                                                                                  Anul  1901)  a  pus  în  faţa  co­
                                                                                                                                 let tivului  de  num-                                               2  3GG 000  Ici   din   locale  Deva  s-a  desfăşurat,  j
                                                                                                                                           I.E.C,  ”  ^
                                                                                                                                 (ă  d<;  la   sarcini   A  _                                        efort  propriu.  Pe   incepind  cu  prima  lună  a  a-  j
                                                                                                                                                                                                                          nulul,  o  activitate  rodnică,  j
                                                                                                                                                                                                      linia  activităţii  dc
                                                                                                                                 Deva
        întreprinderile!                                                                                                         domeniul  produc­  ÎNTREPRINDEREA  ELECTRO­                         gclicienii  s  au  a-   S-a  asigurat  un  ritm  mai  in-  |
                                                                                                                                              în
                                                                                                                                 multiple  aii!
                                                                                                                                                                                                      investiţii,
                                                                                                                                                                                                                 eiier-
                                                                                                                                                                                                                          tens  de  lucru  şi  o  producli-  |
                                                                                                                                 ţiei  cit  si  al  în-                                               chilat  cu   multă   vitale  ridicată.   Ca  urmare,  j
                                                                                                                                 vesliţiilor..   Co­                                                 conştiinciozitate  dc   colectivele  de   constructori
                                                                                                                                 nectarea  primu­                                                    sarcinile  de  bene­  clin  cadrul  trustului  au  ren-
                                                                                                                                 lui   grup   de  CENTRALE DEVA—EVIDENŢIATĂ  ficiar  croind  toa­                         şil  să  îndeplinească  in  mod  :
               Io  ansamblul  masurilor  luole  pentru   perfecţionarea                                                          210  meqawaţi  de                                                    te  condiţiile   pen­  ritmic  sarcinile  planului  de  >
            formelor  şi  metodelor  de  organizare,  conducere  si  pla­                                                        la   Minlia   la                                                     tru  depăşirea  pla­  producţie.  Pînă  la  23  martie
            nificare  o  economiei  naţionale  de  o  însemnătate  deose                                                         sistemul  energe­  ÎN  ÎNTRECEREA  PE  RAMURĂ                        nului  amlal  cu  pe­  au  fost  terminale  şi  predate  ,
            bito  este  adoptarea  Legii  contractelor   economice,   care                                                       tic   naţional   la                                                  ste  60  milioane  Ici,   localarilur  din  Valea  Jiului.
            asigură  o  îmbunătăţire  substanţială  a  raporturilor  con*                                                        termenul   plani­                                                     To var «Işu I   ingi­  Cugir.  Deva,  Brad  şi  Orăş-
            troctuofe.  Acest  document  conferă  contractului  economic                                                                                                                                                  t io  502  apartamente,  intre-
                                                                                                                                 ficat.   concomi­                                                    ner  Ştefan   Ecld-   cindu-se  prevederile  penlru
            caracterul  de  instrument  ol  planificării  si  serveşte  la  fun­                                                 tent  cu  avansarea   stadiilor   Sintetizând  bilanţul  anului   man  a  felicitat  întregul   co­
            damentarea  plonurilor  anuale  pe  bazo  prevederilor  cu­                                                          fizice  1 o  celelalte  grupuri  si   trecut   Tovarăşul   ing.  loro-   lectiv  dc  muncă  at  întreprin­  această  perioadă
            prinse  în  planul  cincinal.  De  subliniot  faptul  că  noile                                                      producerea  energiei  electrice   nim  Rusan.  diriv  torul  gene­  derii  pentru  rezultatele  obţi­  Acolo  unde   s-a  lăcut   o
            acte  normative  stabilesc  în  mod  concret  termenele  pînă                                                        şi  termice  în  conformitate  cu   ral  al  întreprinderii  a  scos  in   nute  în  anul  trecut  în  com­  organizare  mai  judicioasă  a
            Io  care  trebuie  încheiate  contractele,  obligaţiile  ce  revin                                                                                                                                            acîivităţli  pe  şanlier  şi  s-a
                                                                                                                                 (ererile  de  consum  sini  ro­  reliel  munca  intensă  şi  plină   plexa  activitate  ce  o  desfă-
            atit  furnizorilor  cit  şi  beneficiarilor  în  ceea  ce  priveşte  ca­                                                                                                                                      utilizat  mai  bine  fondul  dc
                                                                                                                                 dul  eforturilor   muncitorilor,   de  răspundere  a  colectivelor   sural-o   evidenţiind  în  ace­
            litatea,  parametrii  tehnico-economici,  termenele  de   li­                                                                                                                                                 timp  şl  capacităţile  de  lucru,
                                                                                                                                 tehnicienilor  şi  inginerilor  a­  de  muncă  de  la  toate  subuni­  laşi  timp  marile  rezerve  de
            vro re,  precum  s'  oIte  clouze.  De  asemenea,  leqeo  pre                                                        cestei  întreprinderi.       tăţile  care   sub  îndrumarea   care  dispun   termocentralele   durata  dc  execuţie   a   (ost
            vede  răspunderea  ce  revine  întreprinderii  şi  angajaţilor                                                        Aceste  rezultate  valoroase,   orqani/aliilor  de  partid.   au   din  judeţul  nostru,  pentru  ri­  simţitor  redusă.  La  Pelrila.
            ei  pentru  încălcarea  disciplinei  de  plan  şi  contractuale                                                      obtinyle  in  întrecerea  socia­  reuşit   să   obţină   rezultate   dicarea  realizărilor   la  cole   s-a  terminat  şi  predat  cu  20
                                                                                                                                                                                                                          dc  zile  mal  devreme  un  bloc
               însemnătatea   respectării  clauzelor  contractuale   de­                                                         listă  desfăşurată  in  anul  tre­  deosebit  de  valoroase.  Prin-   lot  mai  ¡nalte.  cu  50  dc  aparl.imente.  In  o­
            rivă  şi  din  faptul  că  în  multe  întreprinderi  cele  moi  mari                                                 cut  în  cinstea  Congresului  al   tr-o  utilizare'  mai  bună  a  ca­  In  încheierea  adunării  les-   raşul  Brad  primul  bloc  din
            întreruperi  în  octîviloteo  de  producţie  sînt  couzote  de                                                       X-lea  al  P  C  R.  şi  a   relei   pacităţilor  de  producţie,  prin   livc,  tovarăşul  Ştefan  Almă-   acest  an  şi-a  primit  locala-
            neosiguroreo  cu  materii  prime  si  materiale  sau  datorită                                                       de-a  25-a  aniversări  a  elibe­  reducerea  continuă  a  puterii   şan.  in  numele  turnului  Co­  rii  cu  aproape  o  lună   de
            greutăţilor  intervenite  cu  desfocerea  produselor.                                                                rării  patriei  dc  sub  jugul  fas­  imobilizate  penlru   reparaţii   mitetului  judeţean  dc  partid,   zile  înainte  de  data  prevă­
                                                                                                                                 cist.  au  adus  colectivului  în­  planificate  şi  accidentale,  co­  a  adresai  calde  felicitări  în­
               Este  cunoscut  faptul  că  aceste  probleme  au  început                                                                                                                                                  zută  «în  grafic.  Constructorii
            să  fie  urmărite  în  ultimul  timp  cu  mai  multă  răspundere                                                     treprinderii   eleclroccnl rale   lectivul  inlreprinderii  a  reu­  tregului  colectiv  de  cncrqc*   lucrează  acum  intens  la  ter­
            de  către  comitetele  de  direcţie  şi  organizoţîile  de  partid                                                   Deva  ..Diploma  de  întreprin­  şit  să  obţină  in  anul  trecui   ticicni  pentru  arlivilalea  dos-   minarea  ailor  218 apartamen­
                                                                                                                                 dere  evidenţiată  în  întrece­  o  producţie  dc  aproape  2.15   iăsuraL’î  si  obţinerea  preţioa­
            din  întreprinderi  Această  răspundere  se  concretizează  in                                                                                                                                                te.  in  oraşele  Deva.  Haţeg.
                                                                                                                                 rea  socialistă  pe  ramură“.  miliarde  kW'h  energic  elec­  sei  distincţii.  In  cuvîntul  său
            faptul  că  pe  primele  două  luni  din  ocost  an  toate  în­                                                                                                                                               Petroşani  şi  Vulcan,  pc  care
            treprinderile  si  au  reolizot  inleqrol  pionul  producţiei  mar­                                                   La  adunarea  festivă  a  sala­  trică  ceea  ce  întrece  aproa­  vorbitorul  a  subliniat  necesi­  vor  să  le  dea  Spre  recepţie
                                                                         In  această  inslolaţie  fonta  elaborată  in  furnalele  de  la  Că-   riaţilor  din  întreprindere < on-   pe  de  două  ori  producţia  de   tatea  concentrării  tuturor  c-
            fă  vîndută  si  încasată.  La  C S   Hunedoara,  Uzmo  „Vic­  Jan  este  turnată  in  calupuri  şi  expediată  urinelor  constructoare   sacrolă   decernării  diplomei   energic   electrică   a  întregii   forlurilor  pentru  punerea  in   pînă  la   încheierea   acestei
            toria"  Căton   exploatările  miniere  din  Valeo  Jiului,  Fa­  de  maşini.                                        au  luat  cuvîntul  tovarăşii  Şlo-   ţări  din  anul  1038  şj  I54GG3   funeţumc  cu  col  puţin  10  zile   luni
            brica  chimică  Orăstie  şi  olte  unităti,  îndeplinirea  ¡n!e-                                                     fan  Almăşnn,  secretar  al  Co­  Gcal  energic  termic  a.  Aceste  înainte  de  termen  a  color  do­  S-au  creai  premisele  ter­
            qrolă  o  controctelor  economice  este  urmărită  opera­                                                                                                                        liu  grupuri  de  cile  210  me­  minării  şi  predării   fn  mod
            tiv  olâturi  de  producţie  şî  se  intervine  ori  de  cîte  ori                                                                                                              gawaţi.  devansarea  execuţiei   ritmic  şi  a  altor  blocuri  de
            este  nevoie  pentru  eliminarea  şi  orevenireo  lipsurilor  şi                                                                                                                                              locuinţe  care  vor  îmbogăţi
                                                                                                                                                                                             la  grupul  nr.  4  la  C  T  E.
            qreutăţilor  ce  opor  in  activitatea  de  producţie,  aprovizio­                                                                                                              Minlia.  precum  şi  asigurarea   în  lunile  următoare  aspectul
                                                                                                                                                            re,  la  r e p a r a ţii  s id e r u r g ic - ,
            nare  şi  desfacere                                                                                                                                                             cu  energic  electric ci  conform   urbanistic   al   oraşelor   şl
                                                                                                                                                            la  a t e l i e r u l   e le c tr ic   —   n u
               Trebuie  să  orătăm  însă  că  deşi  s-ou  obţinut  rezultate                                                                                m - a u   f ă c u t   d c   ris.  Ş i  b ă ia tu l   graficului  Si  în  condiţii  de   ccnlrclor  Industriale  din  ju­
            bune  în  majoriloten  întreprinderilor,  mai  există  încă  uni­  99 m          m          i r     s  /   m      m       i E    i              m e u   a.  î n v ă ţ a t   to t   m ie sc rin    reducere  permanentă  a  con­  deţ.
            tăţi  restonţiere  fotă  de  beneficiari  cu  importante  canti­                                                                                                                sumului  de  combustibil.
                                                                                                                                                            a sta    Mici  d e   cl  n u   m i- e   r u ­
            tăţi  de  produse  Astfel,  la  sfîrşitul  lunii  februarie  ou  ră­  —   E U  vă   sp in i  aşa  c u m   c.                                    şine.                                                                                  »
            mas  neonorote  înteqrol  un  număr  de  71  contracte  în  va­  .Su   j i u  m i - o   lu a ţi  iu   n u m e                                     C u   M ih a i  D o t e ş t e a n u   poţi
            loare  de  6  milioane  lei.  Menţionăm  că  66,7  la  sută  dm   d c   rău.  D ar  a c e s ta -i  a d e v ă ­  Biografii  colective contemporane  sta   u n e o r i  p a - m l c lc te   d e   v o r ­
            valoarea  controctelor  neonorote  sînt  produse  destinate   rul.  P o a te   că  s-a r  c u v e n i   să                                      bă   D a r  tot  cl  e  a cela   care
            consumului  industrial  şl  33.3  la  sută  pentru  fondul  pieţei.   se  sc rie ,  să  sc   c u n o a s c ă   ţi                               te  o b lig ă  su  ic  re tra g i.    LUCRĂRILE  UNOR
                                                                     m u n c a   a e elp rn   ca re  n u   sin t                                              —   /lytrm/jfu   p ie s e le    A s -
            In  aceostă  situoţie  se  află  întreprinderea  de  industrie  ali­
                                                                     în  s e c ţiile   d c   b a ză   a le   c o m ­  o a ră   s te lu ţa   d e   f r u n t a ş   ?...  m e s e r i e   şi  d e s p r e   cei  c ă ro ra    tc a -s  p e n l r u   l a m i n o r u l    dc.
            mentară  Deva.  care  nu  o  onorat  30  de  contracte.  I.M.
                                                                     b i n a tu lu i.  N u   jiot  fi  to ţi  f u r -    O m u l   c a re    n e    v o r b e ş te ,   le-a  p u s   în  m l i n i    a c e a s tă    800  m m .   H u -i  treme  d c   v o r ­
            Hunedoara  cu  3  contracte,  Centrala  minereurilor  nefe­  n a liş ti,  o ţe la r i  sa u    l a m i n a ­  m u n c e ş t e   d c   2S  d e   a n i  în  m e ­  b r ă ţa r ă ,  o  s p u n e   cu  în tr e a g a    be.  COMISII  PERMANENTE
            roase  Deva  cu  15  contracte.   industrio  locolă,  C  E  I  I-   tori...  E u  U  p r e ţu ie s c .   îm i   se ria   d c   lă că tu ş.  S e   n u m e ş t e    f ii n ţ ă   :  In   a c ela şi  a te lie r   l-a m   în-
                                                                     p la c e   să  a u d   d e s p r e   f a p te le    M ih a i  D o t e ş t e a n u   şi  e  u n u i   t il n i t   şi  p e   f r e z o r u l    P e tr u
            Deva,  I  P.B  Cristur  şi  „Marmura"  Simerio.                                                                      —   D acă  a m   f ă c u t   c e v a   în
                                                                     lor,  d a r   a ş  v r e a   să  a u d ,  d in    d i n t r e   şe fii  d c   e c h ip ă   in  c a ­  viaţă,  am  făcut  numai  p r in    C a b o r    liă ş fo ia   c o m e n z i l e   şi   ALE  MARII
                                      TRAIAN  BARBU                  c in d   in   c în d .  ţi  d e s p r e   lă c ă ­  re  c o n d u c e r e a   s e c ţie i  m e c a ­  m u n c ă .  C u   î n t i n d e    a ste a .   d e s e n e le ,  sîi  d e a    in ti i c t a l e
                                                                     tu ş ii  ţi  fr e z o r ii  n o ş tr i,  d c s ţ u e    n ic e   d e   la  C  S.  H u n e d o a r a    M i - e   d r a g ă   m e s e r ia   şi  n - a m
                                      CONSTANTIN  MARACU             s t r u n g a r i   şi  su d o r i.  $ i  ei  ¡şi   a re   m u l t ă    n ă d e j d e    P ie se le    LUCIA  LICIU
                                                                                                                                ¡ ¡ n u t-o   n u m a i   p e n t r u   m in e .             ADUNĂRI  NATIONALE
                                                                     a d u c   c o n tr ib u ţ i a   la  r e z u l t a ­  e x e c u t a t e   d c   cl  şi  o a m e n u    A m   d a t- o   la  to ţi  c ei  c a re   an
                                                                      te le   s i d e r u r y i ş t il o r    C r e d e ţi   p e  c a rc -i  c o n d u c e   au  purl:>l   lu c r a t  a l ă tu r i   d e   m i n e   şi  c a ­
                            (CONTINUAU IN PAO. «  2 o)                că  d i n t r e   a ceştia ,  s in t  p u ţ in i   de.  fie c a r e   d a tă   b la z o n u l   c a ­  re  a u   v r u t   s-o    p r im e a s c ă .
                                                                   v ^ e i   c a re   au  lu a t  p e n l r u   a  0  a  lităţii.  C in d   v o r b e ş t e   d e s p r e  D u d e   s - a u   d u s   —   la  l a m i n o a -  Astăzi  sc   deschid  lucradle   sene  dc   întrebări  ministrului
                                                                                                                                                i                                          Sesiunii  Marii  Adunări  Naţio­  muncii,  tovarăşul  Petre  hupu,
                                                                                                                                                                                           nale,  forul  suprem  al  puterii  de   şi  prini-vîeepreşcdintclui  Consi­
                                                                                                                                                                                           stal.  In  perioada  premergătoare   rale  u  Sindicatelor,   tovarăşul
                                                                                                                                                                                                                         liului  Central  al  Uniunii  Gene­
                                                                                                                                                                                           acestui  eveniment,  timp  de  m.-ii
          CONVINGERI  SI OPJIUNf COMUNISTE                                                                                                                                                 multe  zile,  comisii  permanente   Constantin  Drăgnn.  prezenţi  In
                                                                                                                                                                                                                         lucrările  comisiilor,  care
                                                                                                                                                                                                                                                  au
                                                                                                                                                                                           au  dezbătut  importante  proiect«'
                                                                                                        Din  activitatea                         Mecanizarea  abatajelor                   de  legi   înscrise  pe   agenda   dat  răspunsuri  amănunţite.
                                                                                                                                                                                                                           Un  alt  important  proiect,  a­
                                                                                                                                                                                           actualei  sesiuni
            PERMANENTE  EDUCATIVE  IN  PREGĂTIREA                                                            filateliştilor                           în  Poiana  Ruscăi                   şi  disciplinei  muncii  In  unită­  cela  al  legii  privind  asigurarea
                                                                                                                                                                                             Proiectul  de  lege  a  organizării
                                                                                                                                                                                                                         şi  controlul  calităţii  produse­
                                                                                                                                                                                           ţile  socialiste  de  stat,  menit  sa
                                                                                                                                                                                                                         lor,  a  fost  luat  în  discuţie
                                                                                                                                                                                                                                                  dc
                                                                                                                                                                                           contribuie  la  folosirea  superioa­  către  membrii  Comisiei  pentru
                                                                                                                                                 In  abatajele  minelor  Ghclar  şi  Teliuc.  că­
                                                                                                                                                                                                                         industrie,  construcţii  şi  trans­
                                                                                                    In  sala  clubului  C.L.DC.  din  Deva  a  a­  rora  Ic  revine  cen  mai  mare  pondere  iu   ră  a  potenţialului  material   şi   porturi  a  Marii  Adunări  Na­
                  POLITICO IDEOLOGICĂ A ELEVILOR                                                   vut  Inc  adunarea  generală  a  cercului  fila­  producţia  dc  minereu  de  fier  a  I.  IM.  Hu­  In  scopul  realizării  programului   ţionale.  prezidată  de  deputatul
                                                                                                                                                                                           uman  al  ţării,  la  mobilizarea
                                                                                                                                                                                           maselor  de  oameni  ai  muncii
                                                                                                   telic.  Diu  darea  de  scamă  asupra  uelivilă-
                                                                                                                                                nedoara,  mecanizarea  muncii  cunoaşte  o  pu­
                                                                                                                                                                                                                         Mihyil  Florcscu  Pornind  de  la
                                                                                                   ţii  pc  ullimii  doi  ani  —   prezentată  de  pre­
                                                                                                  şedintele  cercului.  A.  Coziic  —   a  reieşit  că   ternică  amplificare.  Numai  in  acest  an  aici   de  făurire  a  societăţii  socialiste   faptul  că  asigurarea  unei  cali­
                                                                                                                                                au  fost  introduse  10  maşini  de  încărcat  cu
         Tn  preocupările  cotidiene  din   schimbări  care  au  Inc  în  dez­  gic   Hunedoara,  Liceul   Gura-  cercul  filatelic  din  localitate  a  obţinut  suc­                     multilateral   dezvoltate  stabilit   tăţi   superioare  a  produselor
        scoli  se  înscrie  in  prim  plan   voltarea  vieţii  sociale  aţii   în   barza)  se  fac  teoretizări   exce-  cese  meritorii,  ca  de  exemplu:  participarea   siloz  propriu,  urmîml  cu  pînă  la  finele  se­  dc  partid  a  fost  examinat   de   reprezintă  vin  atribut  esenţial  al
        îmbogăţirea  continua  a  conţinu­  (am  noastră,  cil  şi  în  jnlrcnga   sive,  se  expun  multe  generali­  la  expoziţiile  ..Naţionala  f>8",  ..Un  sfert  tic   mestrului  I  să  sc  mai  introducă  încă  35  a­  către  Comisia  pentru  sănătate   civilizaţiei   moderne,  o   latură
        tului  şi  calităţii  muncii  didac­  lume*1.              tăţi.  în  limitele  stricte  ale  pro­  veac  de  la  eliberarea  tării",  precum  şi  a-   semenea  utilaje  moderne  româneşti.  muncă  şi  prevederi  sociale  .şi   inseparabilă  a  activităţii  econo­
        tice,  valorificarea  )n  un   nivel   Kără  îndoială,  in  acest   do­  gramei  şi  manualelor,  fără  a  se   trageren  unui  însemnai  număr  dc  tineri  in   Sporirea  numărului  dc  maşini  şi  utiliza­  de  catre  cea  juridică,  reunit«'   mice  eficiente,  dezbaterile  din
        rit  mai  ¡nalt  a  tuturor  valen­  meniu   s-ău  obţinut  rezultate   da  explicaţii  suficiente  pentru   mişcarea  filatelică.      rea  lor  mai  intensivă  au  făcut  posibilă  creş­  in  şedinţă  comună  sub   pre­  comisie  au  reliefat  că  este  ne­
        ţelor   educaţi v-formalive   pe   lume  si  s-a  acumulat  o   expe­  înţelegerea  aspectelor  teoretice  Adunarea  generală  a  filateliştilor  a  hotâ-   terea  în  acest  un  a  volumului  încărcării  şi   şedinţia  deputatului   Ghoorglie   cesar  controlul  exigent  care  să
        rare  Ie  deţine  procesul  dc  in-   rienţă  valoroasă.  Asistentele  la                  rit  ea  in  acest  an  să  organizeze  la  Deva   transportului  mecanizat  in  abatuje  cu  31  00(i   Vasilichî.  Comisiile  au  consta­  includă  întreaga  activitate  pro­
        vâţăinint  în  ansamblul  său   ore,  sondajele  şi  discuţiile  pur­  Pro».  CORNEL  STOICA   o  expoziţie  închinată  centenarului  naşterii   şi  respectiv  48  000  tone  de  minereu  faţă  «Ic   tat  că  proiectul  legii  aduce  o   ductivă,  să  constituie  n  preocu­
         Sporirea  valorii  educative  a   tate  cu  elevii  pe  diverge  pro­  activist  Io  Comitetul  judeţean   lui  V.  I.  Lcnin.  un  număr  însemnat  «Ic  ex­  prevederi.  Această  dinamică  se  oglindeşte   îmbunătăţire   evidentă   legisla­  pare  principala  a  tuturor  celor
        obiectelor  dc  invăţămînt.  preda­  bleme  ale  politicii   interne  şi   de  partid      poziţii  şi  miero-expoziţii  şi  organizarea  u­  în  extracţia  peste  plan.  dc  la  începutul  anu­  ţiei  în  vigoare,  menită  să   în­  cc  participă  la  crearea  bunuri­
                                                                                                                                                lui  şi  pînă  acum.  a  peste  12 000  tone  mine­
        rea  ştiinţelor  sociale,  ca şi acti­  externe  a  partidului  şi  statului               nor  concursuri  pc  teme  tic  filatelie.   reu  şi  in  sporirea  productivităţii  muncii  pc   tărească  şi  mai  nuilt  ordinea   lor  materiale,  p<*  toate  treptele
        vităţile  polilico-ideologire   şi   nostru  au  scos  în  evidenţă  in­                                                                                                           si  disciplina  iu  unităţile  socia­  ierarhice,  de  la  muncitor  piua
        rultural-erlucaliv e  organizate  in   teresul  elev ¡lor  pentru  însuşi­                                          N.  ŞERBAN          întreprindere  cu  3.ft  la  sută          lele  de  stal.  In  dorinţa  de   a   la  ministru   Membrii  comisiei
        Mara  orelor  dc  studiu  sini  me­  rea  şi  înţelegerea  fenomenelor   (CONTINUAU JNfftO. • 1*1                                                                                  elucida  problemele  evidenţiate   au  apreciat  că  legea  va  exerci­
        nite  să  insufle  tinerelului  şcolar   social-politicc,  pentru   cunoaş­                                                                                                        în  discuţii,  deputaţii  nu  pus   o  ta  o  imîurirc  pozitivă  asupra
        ideile  şi  idealurile  nubile  ale   terea  politicii  partidului  nostru.                                                                                                                                      arlivilăti»   tuturor   unităţilor
        socialismului,  să  dezvolte  sen­  In  predarea  filozofici.   econo­                                                                                                                                           productive,   ridicind  totodată
        ilmente,  convingeri,  opţiuni  şi   mici  politice  şi  bazelor  cunoş-                                                                                                                                         preocupările   pentru  creşterea
        hotârirca  dc  a  fi  participanţi   linţelor  politice  se  relevă  preo­  O  recentă  şedinţă  plenari  a   că  ele  nici  n-au  fost  judecate                                                                sistematică  a  calităţii  produse­
        activi  şi  entuziaşti  la  procesul   cuparea  cadrelor  didactice  pen­  comitetului  de  partid   de  la   de  către  cei  care  au  luat  cu-   bănească.  ele  siideaz«’î  dc  mul-   timp  personalitatea  altor  mem­  cietăţii.  Dar.  legile  elaborate,   lor  la  rangul  unei  probleme  a
        făuririi  societăţii  noastre  socia­  tru   îmbogăţirea   conţinutului   complexul  C.F.R.  Petroşani  a   vînlul  la  dezbatere  din  punctul   lă  vreme  ccnn|e  elemenlaie  ce   bri  de  partid   şi  oameni   ai   crearea  cadrului   instituţional   politicii  noastre  de  slat  Depu­
        liste  multilateral  dezvoltate   ştiinţific  al  lecţiilor,  perfecţio­  pus  in  discuţie  pp  Martin  Ele-   de  vedere  al  valorii  materiale,   se  pun  în  lata  unui  membru   muncii.   Aici  lucrurile  rapăul   in  rare  demnii atea  să  fie  apă­  taţii  au   făcut,  de  asemenea,
         )n  munca  dc  educare  polilico-   narea  metodelor  si  procedeelor                                                 de  ptirtid:  cinstea,  sinceritatea   un  caracter  mai  grav.  mai  a­  rata  nu  sini  sufi( iente  pentru   uncie  observ’aţii  şi  propuneri  şi
        ideologică,  clică,  patrioliră   şi   în  predare,  aplicarea  creatoare   mer.  şeful  depoului  din  loca­  exprímale  băneşte,  ci  din  cel   şi   corectitudinea,   apărarea,   cut  şi  cu  mul!  mai  multe  im­  a  realiza  dezideratul.  Colecti­  au   adresat  întrebări   vicepre­
        civică  a  tineretului  şcolar,  de   a   cerinţelor  programelor   şi   litate.  carp  s-a  lăcut  vinovat   al  valoni  faptului  în  sine-  a­  consolidarea   şi   dezvoltarea   plicaţii  morale.  vele  dc  muncă,  fiecare  persoa­  şedintelui  Consiliului  de  Miniş­
        pregătire  şi  formare  a  lui  pen­  manualelor  şcolare  de  qrave  abateri  de  la  condui­  buz,  încălcarea  demnităţii   de   proprietăţii  socialiste.  Autorul   Partidul  Comunist  Român  a-   nă  în  parte,  trebuie  să  simtă   tri,  tovarăşul  Mihai  Mnnnc<ou
                                                                   ta  de  comunist.  îmnănunthea-
        tru  viaţa,  rolul  holăritor  revine,   Marea  majoritate  a  profesori­  le  sub  forma  abuzurilor.  Abu­  comunist,   nesocotirea   Icqi-  lor  s-a  depărtat  astfel  treptat  corriă  demnităţii  umane  un  loc  (hemaiea  spre  apărarea  dem­  prezent  In  şedinţă,  care  a  d:tl
        desigur,  şcolii,  principalul  ca­  lor  se  străduiesc  să  valorifice   zul  vizează  în  acest  caz  două                                                                      nităţii  societăţii  în  ansamblu  si   explicaţiile  necesare.
        nal  de  difuzare  a  ştiinţei   si   cit  mai  profund  din  punct   de   laturi  —   una  materială  şi  alta                                                                    a  fiecăruia  dintre  noi  in  parte.  Preocuparea  deputaţilor  pen­
        cullurii.  de  îmbogăţire  a  minţii   vedere   educativ  cunoştinţele   morală,  ..Materială"  p  un  Ici                                                                           Ei  bînc.  iată  că  mai  înl.îlnim   tru  stabilirea  cu  maximum  dc
        si   modelare  a  caracterelor   predate,   pornind  dc  la  ideea   de-a  spune,  şi  vom  vedea  de   Cum nu trebuie înţeles  principiul „unul  pentru toţi  şi  toţi pentru  unul"  oameni  ca  Martin,  care  in  ca­  exigenţă  civică  a  tuturor  valo­
                                                                                                                                                                                                                         rilor  juridice  şî  implicaţiilor  ce
        Aportul  disciplinelor  de  învâ-   necesităţii  de  a  forma  trăsături                                                                                                           litate  dc  şef  al  unei  unităţi  so­
        tâmînt  in  totalitatea  lor  şi  în­  morale,  etice,  patriotice,  aleist-   re.  La  urma  urmei  ambele  se                                                                    cialiste  îşi  permite  să  dea  la   decurg  din  legile  propuse  a  fi
                                                                   înlîlnesc  înlr-un  punct
                                                                                          luînrt
                                                                                                                                                                                                                                  dezbatere  de  pbnul
                                                                                                                                                                                                                         luate  in
        deosebi  a)  silinţelor  sociale,  is­  Stiinţifice   Dc  pildă,   lecţiile   înfăţişarea  unei  flagrante  ter­                                                                   o  parte  normele  pe  rare  so­  Marii  Adunări  Naţionale,  oglin­
        toriei  şi  geografici  patriei  este şi   multor   cadre  cu   experienţă   feliri  a  demnităţii  umane.                                                                         cietatea  le  instituie  penlru  a-şi   deşte   profundul  democrati-mi
        trebuie  să  fio  substanţial,  pro­  didactică,  care  predau  ştiinţele                 Să nu  ne  mutilăm  demnitatea!                                                          asigura  si  pe  arest  plan  so­  care  stă  la  baza  activităţii  par­
        fesorul  cannlizind  cu  pricepere   sociale  la  Liceu)  Petroşani,  Li­  Şeful  depoului   şi-a  permis                                                                          i  ial-uman  o  de/vollare  armo­
        conţinutul  lor  ştiinţific  şi  e­  ceul  nr  )  Hunedoara,   Şcoala   să  bage  mina  in  averea  stalu­                                                                         nioasă  $i  ascendentă  Şeful  de­  lamentare  în  ţara  noastră.
        ducativ  spre  formorco  concep­  profesională   de   construcţii   lui.   Şi-a   făcut   ca   Intr-un                                                                             poului  a  făcut   în   ansamblul             (Agerpros)
        ţiei   materialM-dinIcetice   de­  Deva  şi  altele,  prin   conţinutul   alplier   dc   autentică   pro­                                                                          mijloacelor  d«>  conducere   un
        spre  natură   si   societate   si   bogat  dc  idei,  prin  prezentarea   prietate   personală   lei   şi  lei                                                                    loc  destul  de  larg  metodelor
        cunoaşterea   politicii   ştiinţifice   clară,  documentata  cu  fapte  şi   de  lucruri  trebuincioase  gos­  lor,   compromiterea   gro­  dc  partid,  de   cerinţele   sale.   dc  prim  rang  in  ansamblul  fi­  străine  nu  numai  eticii  do  co­
        a  partidului  nostru         aspecte  din  actualitate  si  docu­  podăriei  proprii.  A  luat  din  de­  solană  a  calităţii   de  membru   punindu-se  in  rele  din  urmă   zionomiei  elico-moralc  a  so­  munist  dar  şi  relei  de  simplu   IN PAB. A  Ii-A
         „Alături  tic  ştiinţele  pozitive   mente  ele  partid, sînt  interesante   pou  diverse  materiale-  rimen!,   al  partidului.  Subliniem  faptul   singur  in  afara  cadrului  mo­  cietăţii  socialiste.  Şi  e  firesc   cetăţean.  A  început  să  înlocu­
        care   sporesc   potenţialul   dc   şi  eficiente.  Participarea  activă   ţeava  şi  tablă  de  cupru,  che-   ră  plenara  comitetului  dc  par­  ral  al  partidului.   Din  arest   să  fie  aşa.   Socialismul  esir   iască  metoda  convingerii,  răb­
                                                                    reslea.  A  trimis  oameni,  pon­
        creaţie  a)   omului  modern  .—    a  elevilor,  antrenarea  lor   de   taţi  la  lucru  în  depou,  să  mun­  tid  in  analiza  ec  a  făcut-o,  a   punct  de  vedere  plenara,  în-   mediul  în  care  personalitatea   dare«!  şi  lac I u I  cu  bruscarea,
        a  subliniat  tovarăşul  N ICOLAL   către   profesori  ¡ntr-un  dialog   cească  la  el  acasă.  Sînt  clei-   reuşit  să  depăşească  stadiul  şi   vodprind  faptele   punîndu-lc   umană  capătă  condiţiile   cele   luarea  oamenilor  de  piept.  în-
        CEAUŞKSCU  la  Congresul al  X-   viu,  de  întrebări,  păreri,  pentru   tririeni.  zidari,  zugravi  şi  lim­  limitele  date.  dc  comensurarra   in  balanţa  qinrfirii  comuniste,   mai  prielnice  dezvoltării  mulli-   Efectele  stimulati­
        lea  al  P.C R.,  —   ştiinţele  socia­  clarificarea  unor  noţiuni   sau   pian.  Pentru  el  au  fost  lúcra­  t'variă  a  daunelor   materiale,   a  îndeplinit  între  altele  actul   lalerale.  armonioase  şi  erlnli-   EMIL  PLEŞA
        le  îi  ajută  pc  miineni  in  cu­  teze,  a.jula  pe  elevi  la  înţelege­  le  în  depou   plasă  de  sîrmă.   să   privească   in   profunzime,   ..formal"  de  a  l  scoate  de  fapt   brale   Ultimii  ani  sint  mărtu­  preşedintele  Colegiului   ve  ale noului  sistem
        noaşterea  şî  interpretarea   lu­  rea  şi  interpretarea  corectă   a   suporturi  de  ţoale  felurile,  po-   dincolo  de  sulele  sau  miile  de   şi  de  drept  pe  Martin  Elcmer   ria  vie  a  instaurării   de  către   judeţean  de  partid
                                      faptelor,  la  cunoaşterea  şi  însu­                      lei.  Drsi  nici  acestea  nu  tre­  din  rîndurile  partidului.   aşa   partid  a  climatului  social   in
        mii,  în  înţelegerea  interdepen­                          liranrire,   cărucioare   pentru                                                                                                                      de  salarizare  şi
                                      şirea  în  bună  măsură  a  cunoş­                         buie  neglijate               cum  recomanda,  de  alifel.  în­  rare  omul  să  sc  simtă  mai  de­  CORNEL  ARMEANU
        denţei   dintre  diferitele   legi   tinţelor  de  filozofie  şi  economie   transportat  butelii  ric  aragaz   Parlicutarilateo  esenţială   a   săşi  propria  sa  comportare.  plin  slăpjn.  să-şi   afirme  cu
        obiective  care  guvernează   so­  politică                 lăzi  etc.                   aliaturilor  săvirşilc  dc  Măr­  Martin  Elemer  şi-a   terfelii   putere  sporită  calităţile  şi  ap­                majorării  salariilor
        cietatea.  oferă  răspuns  întrebă­  In  alte  situaţii  însă  (Liceu)   Am  redat  e.xl.rcm  de  lapidar   im   Elcmer   constă   In  aceea   singur  demnitatea  dc  om,  rlc   titudinile.  iniţiativa  şi  capaci­  iCQMnNUâlC  IN MO. al o)  la  mina  Lupeni
        rilor  cu   privire  la   marile  Pelrila,  Grupul  şcolar  şidcrur-  aceste  lucruri  penlru  motivul  că  neinsumînd  mult  ca  valoare  comunist,  Încâlcind  in  acelaşi  tatea  de  muncă  in  slujba  so­
   78   79   80   81   82   83   84   85   86   87   88