Page 84 - Drumul_socialismului_1970_03

n
2 ORUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. im ® MIERCURI 25 MARTIE 1970

Efectele stimulative ale noului sistem de sala- MB»

nzare şi majoram salariilor la mina Lupeni

Vrednicia, priceperea şi rodnicia muncii stau

(URMAI! OIN fAC II
baza randamentelor înalte şi ciştigurilor sporite îir(/pn[plor, şi-şi a r u n c a , d in

tin i/) in t i m p , p r iv ir e a sp r e
c e le 3-4 m a ş in i p e c a re le
c o o r d o n a E n n m a i ac hi. A*
.A\ In<l menire« de a îmbună­ 20 la sula mai mult ca în lu­ două brigăzi, vreau să precizez normelor îmbunătăţite a cres­
tăţi radical modul de reparti­ na decembrie a anului trecut că avantajele şi efectele stimu­ cut cu 10,7 la sută în abatajele şa-l. şt iu to ţi cei c a rc -l c u ­
ţie. prin aplicarea riguroasă a cînd s-a lucr.il după vechiul lative ale noii salarizări şi ma­ frontale. 10,4 la sută în cele n o s c d e 20 d e a n i în c o a c e ,
principiului socialist de retri­ sistem jorării salariilor sint deosebit cameră şi cu 24,3 la sută la lu­ d c e tn d lu c r e a z ă la f r e z e Ş l
buţie după cantitatea si calita­ — Care sint „secretele" ran­ de evidente pe întreaga mină crările de pregătire. el, ca şi M i h a i D n tc ş te a n u .
tea muncii, noul sistem de sa­ damentelor si ciştigurilor ¡nal­ — a «ratat tovarăşul ing. Va­ Folosirea cu mult discernâ- ca şi M a r t i n R a r th a ş i-a u
larizare constituie o plrghie e- te ? — ne adresăm tovarăşului sile Ciriperu. Toţi cei 4 121 mînl a avantajelor noului sis­ p r i n s în a c e a s tă p r i m ă v a r ă ,
scnţialâ în ridicarea pe o treap­ ing. Victor Sloitoi, şeful servi­ muncitori care lucrează în sub­ tem, a acordării treptelor şi Automatizarea pătrunde masiv şi îşi etalează virtuţile şl in domeniu! transporturilor fero­ la r e v e r , p e n t r u a şa sea oară
tă superioară a întregii activi­ ciului salarizare al F.. M. Lu­ teran şi la suprafaţă au fost în­ gradaţiilor, creşterea responsa­ viare. In foto : aspect din sala releelor a staţiei de centralizare electrodinomică de la Sime- sle/ufn /m r p u r ie .
tăţi economice, a nivelului tîş- peni cadraţi in categorii şi trepte bilităţii fiecărui angajat faţă ria-Triaj. T r e b u i e d o a r să z ă b o v e ş t i
ligului individual. Supus con­ •— Trebuie să precizez că ce­ superioare vechiului sistem, in dc sarcinile de producţie, ridi­ j n tţ i n in fa la m a ş in i i d e a l e ­
fruntării directe cu practica, le două formaţii lucrează în funcţie de calificare, experien­ carea continuă a calificării z a t şi f r e z a t o r iz o n ta l, să u r ­
noul sistem hi confirmă pe condiţii normale. Abatajele sint ţă, vechime, aport personal muncitorilor şi cadrelor de con­ m ă r e ş t i m u n c a lui T i b e r i u
de-a-nlrcgul virtuţile economi­ plasate in stratul 111. blocul 4, Ridicarea ponderii salariului ducere din toate compartimen­ / I e 0 9 . t 0 M u n t c a n u sa u th u /ă m a ş i n a
ce si sociale, demonslrind fără au lungimea frontului de circa tarifar şi diferenţierea pc cate­ tele, corelarea justă a efective­ d e r/âurit d i r i ja t ă d e E n a c h e
putinţă de tăgadă că unica sur­ J20 metri, dispun de aceeaşi do­ gorii şi trepte ou stimulat inte­ lor pentru realizarea şi depăşi­ S n a n a c h e , lin u ă st r u i i f/ o m l
să a succeselor in realizarea tare tehnică şi dau aceeaşi pro­ resul pentru creşterea califică­ rea normelor de producţie in M iln i C i.h u, c a re s-a în c a d r a t
sarcinilor de producţie si ridi­ ducţie. Normele sini de aseme­ rii. Astfel, chiar după prim« raport direct cu tehnica ce se L o n v i n g e n ş i o p ţ i u n i h i n u m a i c it e v a lu n i d c la
carea veniturilor salariaţilor nea similare — 8 tone pe post. lună de aplicare a noului sis­ foloseşte la mina noastră, în a l) s o lv ir e a şco lii In r i t m u l a-
este numai munca desfăşurată Structura efectivelor şi înca­ tem. 150 muncitori au solicitat condiţiile unei mai raţionale plan intern şi extern, să ma­ ştiinţifică şi alta mislico-reli- vîn t.a t a l m u n c i i d i n a tc iie r
stăruitor, in deplină ordine, drarea lor sînt intru totul co­ prezentarea in faţa comisiilor organizări a muncii, sint sar­ nifeste pasiune şi înflăcărare in gioasâ. una pătrundă de idealu­ s a u Hn<iă Io n Is/ias — b e n e ­
disciplină şi răspundere, vred­ respunzătoare principiilor noii de încadrare pentru promova­ cini care ne stau şi pe viitor în ira expunere, convingere in ceea ce rile socialiste şi alta dc menta­ f ic i a r u l c e lu i d e al „J3-lca
nicia. priceperea si rodnicia salarizări şi majorării salari­ rea în funcţii calificate Tot­ faţă. Fie trebuie soluţionate transmite, să folosească metode lităţi înapoiate, retrograde. s a l a r i u ", obţinut p e n t r u r e ­
muncii fiecărui salariat şi a ln- ilor. Faţă de 09,10 lei cit era odată, s-au creat condiţii pen­ optim, pentru a da o cit mai si procedee care să suscite in­ Concepţia sănătoasă în care z u l t a t e f o a r t e b u n e In tot
Iregului colectiv Înainte, brigada lui Petre Con­ tru elaborarea de noi norme mare eficacitate aplicării holâ- care trebuie susţinute printr-o teresul elevilor, să conducă la trebuie să educăm tineretul în­ c u r s u l a n u l u i t r e c u t — şi p ă ­
Abatajele minei Lupeni re­ stantin, care numără 90 de de muncă fundamentate ştiin­ rîrilor partidului si statului documentare profundă, folosind formarea dc convingeri, atitu­ globează trăsături morale, pa­ t r u n z i s u p o r t u l re a l a l unr-
prezintă, din toate aceste punc­ oameni, se prezintă cu o înca­ ţific, care să reflecte cantitatea nostru privind retribuirea mun­ dale şi fapte care să ilustreze dini care să exprime asimila­ triotice, aicixt-ştiinţifice ; cl b e la r lui D o t e ş l e a n u M u n c a
te de vedere, un exemplu edi­ drare medie dc 95,4i) lei pe reală de muncă necesară pen­ cii, pentru creşterea continuă a aplicarea creatoare a acestora rea in fapt a cunoştinţelor. trebuie să acţioneze prin atitu­ a c e s to r o a m e n i n u a re r e z o ­
ficator Sub impulsurile stimu­ post, iar brigada lui Vasile Ca- tru efectuarea lucrărilor şi ca­ nivelului de trai al minerilor la specificul ţării noastre, a dini, comportament etic şi pa­ n a n t a o t e lu lu i, d a r e i n d i s ­
lative ale noii salarizări şi ma­ ila, cu 93 de oameni, are « ­ re să stea la baza stabilirii sar­ şi a eficienţei producţiei la localităţii respective Răniînîml Nu în toate cazurile însă sc triotic, convingeri şi opinii în p e n s a b i lă p r o d u c e r i i lui. E,
jorării salariilor, brigăzile (Ic cum o încadrare medie de cinilor de producţie şi produc­ mina noastră In cadrul strict al programei şi intîmplă astfel La Liceul din acest sen*. p o a te , u n a d in p ir q h iile ce
mineri de aici obţin succese dv 96,40 lei pe post. tivităţii muncii. Ca urmare a manualelor, unor profesori (Li­ Ghelar. spre exemplu, elevii, r id ic ă r e a liz ă r ile pe c a re f u r -
scamă. In acest an s-au extras Se ştie că înainte muncitorii acestui fapt, nivelul realizării AL. VALERIU ceul industrial metalurgic Hu­ deşi au reprodus la ora de e­ In predarea ştiinţelor sociale n a liş tii, o t e l a n i şi l a m i n a l o -
peste plan mai bine de 10 000 din abataj erau împărţiţi, in nedoara, Şcoala profesională conomie politică aproape de ca şi 1« celei,iile obiecte rii le c o n s e m n e a z ă , ziln ic , in
tone cărbune, iar productivita­ principal, in trei categorii — minieră Gurabnrza) le vine manual „ce este marfa“ şi de invăţâmînt se impune c r o n ic a î n tr e c e r i i Ş i nu e zi
tea muncii marchează un nivel miner, ajutor miner şi vagone­ greii să solicite gindireu logica, „plusprodusul", totuşi n-au pu­ sporirea preocupărilor pe linia ca l o s if S a s z , A r o n Zlăti.or,
de 1730 kg pe post. Contribuţia tar — şi erau încadraţi cu 80,69 interesul elevilor care, de multe tut să explice mai departe, de modernizării .şi perfecţionării lo s i f D o b r a y , N ic o lifa C/tiţo-
.-ea mai substanţială la aceste şi respectiv 60 lei pe post. Fv i- ori, memorează şi reproduc me­ ce în socialism forţa de muncă continue « muncii melodice ra n , M ih a i A m z u l e a n u , A l e ­
realizări au adus-o brigăzile denl, această situaţie era neco- Comitetul comunal de canic ceea ce li se „dictează“ nu este marfă sau să aducă prin folosirea materialelor x a n d r u C o v a c i şi a lţii d i n a-
conduse de minerii Petre Con­ respun/.âloarc gradului de di­ In clasă. exemplificări concrete privind audio-vizuale (planşe, grafice, te U c r u l m e c a n i c să n u s u b ­
stantin si Vasile Calla. versificare a muncii In abata­ Îmbogăţind conţinutul teore­ crearea plusprodusului, dove­ diofilmc ele), cit şi a înarmării sc rie p r in m u n c a lo r la rea-
— Sint două brigăzi renumi­ je, calificării şi aportului real tic «1 lecţiilor cu probleme con­ dind chiar o înţelegere eronată elevilor cu metode ale muncii ■ U ză rile c o m b i n a t u l u i .
te — ne spune tovarăşul ing. al fiecăruia la rezultatele ob­ partid se preocupă de crete oferite de viaţă, de pro­ a acestor noţiuni. intelectuale pentru dezvoltarea — In a n s a m b l u , secţin
Vasile Ciriperu, directorul '£.M. ţinute Noul sistem (Ic salari­ gresul material şi spiritual al La alte şcoli, unde în preda­ deprinderii de abordare .şi or­ m e c a n i c ă d i s p u n e d e u n c o ­
Lupeni Ambele formaţii lu­ zare aduce o îmbunătăţire sub­ societăţii noastre socialiste, va- rea ştiinţelor sociale se mani­ ganizare a dalelor informative, l e c t iv cu o b u n ă p r e g ă t ir e ,
crează in zona a 11-a, in elenă stanţială in cazul celor două pătrunderea mai largă lonficind niai profund docu­ festă o doză mare dc scolasti- de organizare a muncii in ge­ d e m a i ş t r i cu c u n o ş t inţe d e
mari abataje frontale, adevăra­ brigăzi, cei mai buni 4 mineri mentele de partid şi dc stai, cism, se scapă din vedere că neral s p e c ia l i ta t e r id ic a te D acă e
te uzine subterane modei ne, din fiecare brigadă au fost În­ munca entuziastă şi rezultatele formarea conştiinţei socialiste, a Cabinetele şl bibliotecile şco­ să n o m i n a l i z e z , n aş şti cu
din care se extrag in medie cadraţi In 114 lei pe post. C’u ci penlru aplicarea în practică convingerilor şi opţiunilor co­ lare trebuie să dispună de ma­
cite 700 tone de cărbune pe zi )0t> lei pe post au fost înca­ a presei a obiectivelor celui de-al X-lea muniste care sâ-i determine în terial informativ, documente c in e să î n c e p : c u l o a n P ir v u ,
Oamenii din brigăzi sint „unu draţi 32 de oameni în brigada Congres al partidului, sporim mod conştient atitudinile dc de partid, opere ale clinicilor c u Ş t e f a n D a n , cu M o ise L i -
Si unu“ , pricvuţi $> cu trece­ lui Petre şi 42 in brigada lui eficienţa muncii instructiv-e- muncă şi comportare în şcoală, etc. solicitate de profesori şi bonf — ne mărturisea i n ­
re de inima la muncă. In a- Cada. Cîte 23 şi respectiv 15 Din iniţiotivo biroului comitetului comunol de partid, ducative. In acest fel putem e­ societate şi mai tîrziu în viaţa elevi. Lipsa unor asemenea ma­ g i n e r u l lo a n lo n o s c u , a d ­
ee*le condiţii este firesc să fie oameni au fost încadraţi cu 97 ne informează tovarăşul Aurel Boloţ, secretorul Comi­ vita schematismul şi atitudinea socială şi productivă, pot forma lcríate explică numărul redus j u n c t al ş e f u lu i d e se c ţie.
nu numai In fruntea întrecerii lei pe post, iar restul )a 84 si tetului comunal de partid Băiţa — a fost convocată o de însuşire formală, mecanică numai acele lecţii care emoţio­ dc elevi (Liceul construcţii A ic i, la noi. se e x e c u t ă l u ­
pentru sporirea producţiei (le apoi 75 lei. Datorită depăşirii şedinţă de lucru Io core au participat secretarii organi­ a cunoştinţelor politice de către nează prin conţinutul .şliinţific Deva, Liceul nr. 2 Hunedoara) c r ă r i d e m a r c i m p o r t a n t ă
cărbune ci şi in rîndul forma­ normelor şi acordării sporurilor zaţiilor de bazo, conducătorii orqonizoţiilor de masă. elevi. şi valoarea lor educativă, prin care citesc sau consultă, *pre p e n t r u so a r ta p r o d u c ţ ie i si­
ţiilor cu cele mai bune cîşli- pentru depăşirea planului pen­ cadre din conducerile unităţilor economice, lucrătorii modul convingător, documentat documentare, cărţi cu caracter d e r u r g ic e . A ş a m i n t i d o a r
guri. tru vechime si continuitate in oficiului P.T.T R, Tema anolizei : modul cum se asigură La Conferinţa naţională a ca­ de expunere a ideilor şi încăr­ poliiko-kleologic sau documente u n a : r e p a r a ţia c a p ita lă a b a ­
Intr-adevăr, cei (Ini sci t de muncă, salariile tuturor inun- pătrunderea presei In cele 11 sate de pe rozo comunei. drelor didactice se indica cor­ cătura lor afectivă. de partid. Desigur, la aceasta te r ie i d c co cs nr. I \ 'u e x a ­
brigadă şi ortacii lor nu obţi­ cilorilor din brigăzi au sporit Informarea prezentată a relevat că în unele localităţi pului profesoral să combată Aşa *e poate explica do ce la se adaugă şi faptul că unii pro­ g e r e z d a c ă a f i r m că a c e a s tă
nut rezultate deosebite In mun­ substanţial. Astfel, fată de lu­ numărul de ziare şi publicaţii este mic în raport cu popu­ orice fel de declarativ im t i, for­ Liceul industrial metalurgic Hu­ fesori nu indică In lecţii biblio­ lu c r a r e a so lic ita t 70 000 d e
că. Brigada lui Vasile Caii« a na decembrie, cîştigurile mine­ laţia şi cu cel al comuniştilor. In soţul Horţăqani, de e malism, în munca cu elevii şi nedoara între volumul dc cu­ grafic, elevii nefiind antrenaţi o re d e m u n c ă în c o r d a tă . N u ­
înregistrat in prunele două luni rilor au sporit de )« 120,77 lei xemplu, la oproope 1 600 locuitori sînt 359 abonamente sc arăta ca lecţiile trebuie să noştinţe, noţiuni şi teze cunos­ spre lectura cu caracter politi- m a i s u p a /ic le d c <iaz ale V;-
ale anului, dc cînd sc aplică la 146,19 lei, ale ajutorilor mi­ Io ziare şi reviste, din care numai 9 la „Scinteia" şi unul fie străbătute de suflul proaspăt cute de unii elevi si modul lor cn-ideologic te r ie i — o lu c r a r e v a s tă , c a ­
noul sistem de salarizare, ran­ neri dc la 103.86 la 127,75 lei, Io „Munca de partid". Lo Ormmdeo şi Soliste revine un al problematicii s ieţii, «Ic dc comportare, există fisuri, l)nraleli*mul din acţiunile c- re a ini p u s r e z o lv a r e a u n o r
damente de 8,2 tone de cărbune iar ale vagonetarilor dc la 90,57 obonoment Io oproope 10 locuitori, ior lo Coinelu de tumultul creator al gimlirii so­ liste inexplicabil cum elevii D F duc.ilive, cum nr fi de pildă p r o b l e m e t e h n o lo g ic e d e o s e ­
pe post asigurînd o viteză de la 110,63 lei pe po-t. Sus, un obonoment la 8 locuitori O pătrundere necores cialo din ţara ooastră. de pre­ şi C'. A. din anul 1V A, după tematica cercurilor dc filozofie, b ite — au n e c e s ita t /ieste
avansare de Lrei fişh la două — Pentru brigada ¡ie care o ocupările ideologice multilate­ reproducerea „exactă“ a bu- economie politică şi a in vă tă­ 10 000 d e ore A /i m a / i e R0 la
zile si o depăşire a planului de conduc — spune Vasile Cada punzotoore este şi Io presa de tineret in rîndul color rale ale partidului. eliiei cărţii, sînt cotaţi ca elevi inuitului politic Lr T.C , a infor- s u t ă d in i n c i n e r ă r i l e m e c a ­
producţie de 1 330 tone cărbune _en şi pentru oricare forma­ peste 300 de u teci st» (doar 57 de abonamente la „Scin- La şedinţa festivă de aniver­ „Inini"' notaţi cu nqjc.de ^ _in;y-ilor politice *au repetarea n ice n e c e s a r e s -a u e x e c u t a t
Petre Constantin a realizat in ţie In care fiecare om î.şi face teio tineretului“). sare « 25 de ani de la înfiinţa­ şi 10 In * filozofia marxistă, în ■Meargă n unor teme dezbătute (a noi. S - n u d e p u s e fo r tu r i
aceeaşi perioadă randamente de datona şi se străduieşte zi ele Subliniind că de slaba pătrundere o presei se foce re« Academiei de învâţămînt timp cc ^iiil.^lehza^iv« , diferite discipline în orele p e n t r u a se d a lu c r ă r i d e e.a-
C,1 tone pe post si o depăşire zi, noul sistem de s-ilîirizare în­ vinovat in primul rînd biroul comitetului comunol de por- socinl-politic „Ştefan Glieor- (Ic concepţii retrograde, în­ dc dirigenţie, ca şi o insuficien­ lito te Ş i s-a re u şit b a t e r ia
de plan de 1 310 tone de căr­ seamnă o răsplată niai bună n 11d şi comitetul U.T.C., participanţii la şedinţă au criticat ghiu“ , secretarul general al vechite mistice şi frecventează tă legătură între obiectele de a ixirn it b in e Aceasta ne
bune. Răsplata pentru munca muncii, un ciştig mai marc. pc octivitoteo defectuoasă pe acest tănm a dirigintelui ofi­ partidului, tovarăşul MCOI.AF, sectele religioase. învăţâmint. constituie neajun­ b u e u r ă . p e n t r u că m e r e u ni
depusă n-a intirziat *ă vină măsura realizărilor. De aceea ciului P.T.T.R., Romulus Lozăr, precum şi □ factorilor poş­ CKAUŞUSCU sublima : „Să Aspecte asemănătoare de in­ suri în munca educativă. de se a tr a g e a t e n t u l : c a lita te !
Oamenii din brigada lui Cada nu-i dc mirare că la noi nu tali Nicoloe Rod. Lucrelio Beneo, Petru Grozo. Dorica avem în vedere faptul că disciplină, lipsă de respect si pregătire polii ico-ideolngică a E x i s t a p r e o c u p a r e in a c e a s ­
au benpficiat de un cîştig me­ lipseşte nimeni nemotivat şi Cirtiţă - oameni care sînt salarizaţi şi pentru difuzarea miirxisni-lcninismul nu înseam­ bună comportare în şcoală şi elevilor din unele şcoli Profe­ tă d i r e c ţ i e şi r e z u l t a te l e sc
diu de 123,89 lei pc post. iar fiecare îşi îndeplineşte conşti­ presei. nă însuşirea mecanică a unor societate. dc situaţii necore*- sorii de la aceste şcoli nu utili­ v ă d In a n u l t r e c u t c a n t i t a ­
cei din brigadă lui petre de incios sarcinile. Pentru îmbunătăţirea pătrunderii şi difuzării presei cunoştinţe din trecui, ci el este punzătoure la învăţătură se ¡n- zează cunoştinţele dobîndite dc tea d c r e b u t s-a r e d u s d e a-
127,68 lei pe post, cu aproape — Deşi ne-am referit doar la şi publicoţiilor s-au stobilil răspunderi concrete din por­ o metodă dc gîndirc şl cerce­ lilnesc şi în alte şcoli, ca dc elevi în procesul instructiv-e- p r o o p e 3 ori fa ţă d e a n u l
teo membrilor comitetului comunal de partid .şi o con tare a realităţilor epocii în care pilda liceele Gurahar/a, Brad, ducaliv penlru explicarea feno­ p r e c e d e n t A s u p r a c a lită ţii
trăieşti şi activezi".
ducătorilor organizaţiilor de masă pe colectivităţi de Călan, unele şcoli din oraşele menelor din natură şi societate p ie s e lo r şi î m b u n ă t ă ţ i r i i t r a ­
Penlru realizarea acestui de­
muncă şi sate, urmînd ca periodic să prezinte informări
Debut gospodăresc biroului comitetului eomynol despre modul cum este dusă ziderat este necesară pregătirea Petroşani, Hunedoara. Deva ele. şi formarea de convingeri t a m e n t u l u i t e r m i c nr» o r i e n ­
concepţiei
-ilcisl-ştiinţifice. a
t ă m şi în iir c z e n t a c tiv ita te a .
Un elev nu poate avea în a-
la îndeplinire această sarcină. atentă a profesorului pentru maienahst-dialecticc şi in ge­ P e n t r u oî m a i a v e m d e r e ­
fiecare lecţie în parte, să fie cclaşl timp două moduri de a neral, realizarea educaţiei co­ z o l v a t u n e le p r o b l e m e P e n ­
„la zi“ cu tot cc se petrece pe fi, două concepţii: una ateist- muniste a tinerei generaţii. t r u că în p r o b l e m a c a lită ţii
Prima duminică după de* tari. elevi din licee, şcoli ;
butul calendaristic al primă­ generale şi proleslonale - au j In munca dc educare polilico- n u e x i s t ă li mite...
verii a însemnat, penlru un dăruit din ziua lor de odih- j ideologică. de formare a con­ N u ş tim c h i m u n c ito r i d in
mare număr de locuitori din nă 10 280 de ore pentru cu- ; ştiinţei socialisle a tinerelului secţia m ecanică sint in d ră -
lupeni, şl debtiltil în acţiu­ lăţirea zonelor verzi, a par- I şcolar trebuie fruclific.it mai fio s titi de m eserie aşa cum
nile gospodăreşti de înfru­ cuiul, a noilor (arliere. i bine terenul fertil al patriotis­ *> M ih a i Dot.eştcanu. d a r a m
museţare a oraşului. Munca lor spornică a adus : mului socialist şi internaţiona­ a fla t că a ic i lucrează un e c ­
lismului proletar, al dragostei le c tic u n it. care ştie să s,nt-
Pesle 5 000 de localnici — Consiliului popular al ora- ; pentru patria socialistă, partid uri prezent o ri de cite ori
printre care numeroşi mem­ şuiul lupeni o economie e- j şi popor - făuritor al propriei m u n c a o cerc — c h ia r şi pe­
bri al asociaţiilor de loca­ valuată la peste 22 000 le!. \ sale istorii şi «I viitorului co­ ste o re le o b iş n u ite de lu c ru.
munist Ş i a n i m a i a fla t ol peste .7,1
Acţionind conştient şi cu la sută d in tre ei s in i cei m.¡i
perseverenţă în această direcţie b u n i d m tr e cei m ai b u n i
C o n t u n iş ti.
vom reuşi să sporim eficienţa
însemnări despre întrecere educativă a muncii noastre. *ă ...N -a m r e ţ in u t ri(i m u n ­
dezvoltăm la elevii noştri pu­ c ito ri d c a ici şi-a u ;)rins la
r e v e r , in a c es t î n c e p u t al
tinţa de a pătrunde în esenţa u l t i m u l u i a n al c in c in a lu lu i,
Angajamentele nu sint imuabile lucrurilor, a înţelege fenome­ p e n t r u a şa sea o a ră . a c in -
politice
nele vieţii sociale şi
ccn, a p a tra sau a treia. o ară.
contemporane şi să acţioneze s l e lu t a r u b in ie . D ar a m p le ­
T ia io lu 'o di»lincli»n o d c ilo ju dicate, pentru că din partea con­ în spiritul educaţiei noi primite ca t d in se c ţia m e c a n ic ă cu
ră ni ¡n lie te iii lo tla tlu * In acett or» ducerilor tebnico-odm iniitrotive .. c e r t i t u d i n e a că a n o n i m i i d e
o co m lilu ie etorlul general din în­ moi sint reţineri. în şcoală, a deprinderilor şi a ici s i n t o a m e n i c a re ocu/)ă
d a tin a judeţului n o tliu penlru în ­ Angajam entele in inţrecere nu convingerilor conşt ¡ente-per ina-
deplinirea 11 depăşirea pionului to sint im uabile I d e d r e p t Inc în p r i m u l „ s ta l“
to ţi Indicatorii, penlru m o le rio lito - nenţe, rod al munco in*tructiv- a l în tr e c e r ii.
rea ongojam enlelor o ru m o lf. Ace»!
lucru e tla o g lin d 'l şi de foplu! c6 o 1. MIR2A educaiivc
team o do colective, cote onul We*
cui ou grevai re o lio tilc de a n o m -
blu, t ou in ic rii in lunile ionuOiie-
lebruorie »1 In continuare în coden-
ţo lo ic in ilo t onutui lio lăn tor al
cincinolului manifestă încă iniţiativă in ceea menea măsuri îneît să osigiue
B ilanţul întrecerii e ile , pînâ tn ce priveşte încheierea contrac­ livrorea mtegrolă a produselor
preienl, editico lor (o r*o»o discor­ CONTRACTELE ECONOMICE telor de lungă durotă. Aseme­
dantă tocind „M o rm u ra " Srmoria, agricole in conformitate cu p - ­
u n ită ţile in d u iln e i rnole/iolelor de nea contracte ar putea fi inche- vederile dm contractele încheiat#
c o n ilru cţii, unele u nită ţi (oicU iere) iote de Céntralo industrială Hu­ Cu întreprinderea de industrie o
pentru p o s ib ilită ţile care c iis lâ in Din exominoreo cauzelor core
industria pentru eo ju ie ţu ! Huno- ou condus la nereolizorea con- şi producţia contractată pe o- contractat numai 32 Io sută la prime şi materiale, rezultă că nedoara cu Centrala cărbunelui lîmenta ro.
dooro so ocupe un loc i'u n lo ţ Ta troctelor economice s-o des­ zien în soluţionarea aprovizio­ Petroşani, cu I.M. Hunedooro. Pină Io sfirşitul lumi morii«
oţel s-a /e o lu a l in două luni o ceeaşl perioadă. Astfel, pe cele intern şi 30 lo sută la export. Centróla cărbunelui Petroşani, nării şi desfacerii. precum şi între alte unităţi core să se întocmească grafice pe i-
pioape un sietl dm ongajom entul prins că in cele moi multe ca­ două luni Io o sene de între­ Dintre unităţile lo core produc­ I M. Hunedoara. U. V Călan,
anuol, la cocs ţi semicocs — pesle zuri oceslea nu au fost onorale prinderi foţo de pionul produc­ ţia s-a contractat într o propor­ ,,Vidro" Orăşfie, industria loca­ Slab ou acţionat conducerile produc o gomă restrînsă de sor­ tru desfacerea tuturor produ ie
o treim e, ta cărbune brut c*U oi — datorită neosigurării materiei întreprinderilor pentru stabilirea timente şi cu un număr redus de lor fabricate în onul trecut şi ta
peste 30 lo sulă. prime necesare fobricăni unor ţiei morfă s-o controctat cu ter­ ţie foarte scăzută menţionăm lă şî cooperaţia meşteşugăreas­ de reloţii directe cu furnizorii şi beneficiori. primele două luni din ocest on
In celo două decade încheiate mene de livro re în aceeaşi pe­ Centróla industnofă Hunedoara că întîmpină încă dificultăţi. beneficiarii, îndeosebi pentru o­
din luno m artie s ou odus noi CO- sortimente Astfel, întreprinderea rioadă un volum de producţie şi întreprinderile de materiale Din prezentorea acestor as­ Recent, biroul Comitetului ju­ în oforo comenzilor, in oşa f«l
reclive proporţiei de îndeplinire a de industrie alunentoră nu o mult moi redus, ceea ce în- de construcţii. Situaţia esle cu cele produse şi materiale o co­ deţean de portid a analizat mo­ incit pînâ Io sfirşitul trimestru­
angajam entelor o n u o lt Io cocs, oţal realizat din oceastă cauză un pecte se desprinde faptul că În tor dirijare se face descentra­ dul cum se respectă disciplina lui II ac. să se lichideze toute
|i oile produse. seomno că o porte din acesta atît mai îngrijorătoare, cu cît în unele unităţi există încă o s I o - lizat. Unităţi dm cadrul ocelc-
număr de 19 contracte. Tot din contractuală şi stadiul încheie stocurile greu şi lent vanc'o*
Inlteceteo osie întrecere dacă tot s a depus pe stoc, situaţie core oforă de această producţie ne- bă preocupare din parteo comi­ iaşi centrole se prezintă la a-
tim pul m obiliica»6, ontreneotâ Io lipsă de moterie primă nu si ou nu poote ii consideroto cores contractală, într-o serie de în­ iii controctefor economice şi O bile.
re iu lto te mereu mai substonţiole. îndeplinit obligaţiile controc- tetelor de direcţie pentru con- ceosto dată cu o paite insem- stobilit măsuri menite să nor­ Intrucît în activîtotea de <•»­
la căutări pentru valorilicoreo cit Uiole nici întreprinderile de in­ punzâtoare. treprinderi există de|o stocuri troctoreo producţiei şi asiguro- notâ a producţiei pe trimestrul malizeze situaţia in ocest dome
moi deplină a re icivclor^ Dm o- Potrivit unei hotărîri a Consi­ supranormolive de produse fini­ rea necesarului de motern pri­ II necontroctotă. De exemplu : port începînd cu luna martie au
ceasta ou de c iţiig o t şl economia dustrie locolă. I.M. Hunedoara, te core vor trebui să fie desfă­ niu esenţial al activităţii econo­ intervenit unele modificări o -
ţi u n ită ţile Induslriole ţi fiecare întreprinderea de industrie ali­ liului de Miniştri, pino la 1 mar­ me şi materiole, ceea ce influ­ întreprinderea Boru More core mice. In acest spirit, este nece­ vind metodologio raportării r< -
muncitor, ing'ner sau tehnlclon m tie o c. trebuia încheiată octiu- cute peste sorcinile de pion. enţează negotiv osupro ritmicită­ aparţine de Centrola industria­ sar ca consiliile de administraţie
patfe. mentară Deva nu şi-ou onorat neo de controctore o producţiei Comitetele de direcţie din o- ţii producţiei, folosirii raţionale lă Hunedoara şi livreozo ¡nirea- Jîzării sarcinilor, se impune . n
Privilo din acest unghi, întrece­ obligaţiile eontractuole din cau­ pe întregul on la toote între ceste unităţi nu au urmărit cu a utilajelor şi a forţei de mun­ ale centralelor şi comitetele de la întreprinderile furnizoare d«
rea are deja nevoie de un suport ză că beneficiarii au renunţat Io go contitote de cărămizi refrac- direcţie ale întreprinderilor să astfel de mărfuri să fie luate
moi m obrliio lo r In unele u n ită ţi in* prinderile Au contractat integral suficientă răspundere desfăşuro- că. Deşi biroul Comitetului jude tore la C.S.H nu o contractat în­ încheie pînâ la finele lunii m ar­
unele produse, ovind sortimen­ măsuri pentru devansorea pi^-
dustriole ţi la unii indicatori. Do producţia marlă planificată pe rea acţiunilor de contractare Şi ţeon de partid a atras otenţio că întreaga producţie. tie acţiunea de contractare pe ducţiei destinată exportului -
pildă, in ce priveşte ongojam onie- tele respective în stoc peste can­ 1970, Centrola cărbunelui Petro- dm oceosto couză sînt foorte comitetelor municipale şi orăşe­ O serie de întreprinderi se trimestrul II atîf in ce priveşte vederea scurtării decolojului ti­
le la estfacţia suplim entară de tităţile necesare. şoni, I.M. Hunedooro. I.M. Bar­ întîrziote cu perfectorea lor. Pen­ neşti de partid, conducerilor aprovizionează cu unele mole- aprovizionarea cu materii prime tre livrare şi încosarea contia-
tru o bună porte din produso centrolelor şi întreprinderilor de
cărbune pe ansam blul Centralei O altă cauză a oeîndepliniri» za. Fabrica chimică Orăstie, • iaIe suprodimensionole foto de $i materiale, cît şi pentru des­ volorii produselor.
cărbunelui Petroţoni ţi ia e ip lo oto* nu se vor ridica probleme care o se preocupo mult moi susţi­ facerea producţiei la intern şi
contractelor o constituit-o nerea- „Viscozo" Lupeni şi oiţele. Tre­ nevoile impuse de normele teh­ De asemenea, conducerile în­
rile m iniere lup e n i. Paroţeni ţ| Ani* să creeze greutăţi desfacerii, nui de urmărireo modului cum nologice. ceea ce conduce la export.
lizareo ritmică a pionului de buie să arătăm însă că ovem insă este necesar să se urgen­ treprinderilor vor lua măsuri pca»
noosa in special. De asemenea, 1° se respectă disciplina contrae consumuri specifice exonerate si In toote unităţile se impune
economiile la preţul de cosi. Una* producţie lo unele sortimente, încă multe întreprinderi lo care teze încheierea contractelor, elo- tuolă, se constată încă nume pierderi însemnote de materia­ să fie organí20tó urmărirea de­ tru corelarea pionului produ-c*
le onga|om enle se cer a fi re­ ceea ce o făcut ca acestea să producţio controclotă faţă de borareo graficelor de livrări, roase deficienţe Lăsoreo aces­ le Unele întreprinderi cum sînt: codată a realizării sorcinilor con- ţiei morfă fabricată cu cel d-i
evaluate ţi la U V. Câian. Lo nu poată fi expediote Io siîrşitul pionul onuol esle foarte redusă. condiţii indispensabile pentru o tor probleme numai în seama „Mormuro'1 Simerla. întreprin­ tractuole şi să se întreprindă desfocere, otît co volum trimes*
producţia marfă, colectivul u iln e i a progromare raţională a produc serviciilor de aprovizionare şi derea dc prefabneote Bircco şi trio! cît şi co eşolonare lunaift.
lunii datorită greutăţilor în osi- Asemenea situaţii sint la C. S măsuri operotive pentru recupe­ Comitetele municipale şi oiă-
d e p ă ţit ongajom entul onuol in p ri­ ţiei şi desfacerii produselor. desfocere din cadrul întreprin
I M.C Birceo nu ou introdus în­ rarea răminerilor în urmă.
mele doua luni cu 90,6 la sută, la guroreo mijloacelor de transport Hunedooro. o li t la intern cit şi In ceea ce priveşte osigurorea dorilor, fără intervenţio fermă o că sistemul lansării în fabrica­ şeneşti de portid, comitetele ds
piese lum ote cu 29 la sută, iar la Exemplificăm în ocest sens 10 export. Uzmo „Victoria" Cu- producţiei Cu materii prime si conducerilor centrolelor indus­ ţie o produselor numai in func­ Întreprinderile core ou sarcini întreprinderi, organizaţiile de
productivitatea valorică o muncii materiale, necesarul esle aco­ de livrare Io fondul pieţei să ur­ bază ou dalorio să exomineic
„Mormuro" Simerio, C.E.I.L, De­ lan, C.E.I.L. Deva şi toote Între­ trióle şi a întreprinderilor Io mi­ ţie de cererile ferme ale bene­
cu 49 la sută perit cu repartiţii numai in pro­ ficiarilor. ceea ce conduce la mărească reolizorea tuturor sor­ lunar stadiul reolizărîi sarcini­
Esto limpede că trebuie stabilite, va. I P B. Cristur. prinderile de motenole de con­ porţie de cea. 93,3 Io sută pe nistere pentru asigurarea în ter­ .(crmarco unor stocuri de produ­ timentelor şi livrarea lor ritmică lor eontractuole şi să Intensifice
în osemenoo caşuri, noi a n g a ja ­ Dm analizo efectuată se des­ strucţii. onul 1970 şi 88,5 Io sută pe tri men a cotelor de moteriole soj se a căror desfacere este foorte către unităţile comercióle, în ve- controlul asupra conducerii în*
mente, noi obiective core să m°- dereo aprovizionării populoţiei treprindenlor în vederea luau
prinde (opiul că nu există nici O situaţie şi moi nesalisfoco- mestrul II Anolizind pe între­ pentru indicarea beneficiariloi lentă. Deşi m cadrul judeţului
b iliie ie . Această reevaluare a po­ cu aceste sortimente. unor măsuri operative core *â
corelore intre volumul producţiei toore se prezintă pe trimestrul prinderi neocoperirea cu repor- căroro urmeoză să li se livreze avem unităţi mori intre care e-
te n ţia lu lui trebuie să pornească de Unităţile agricole de stat şi asigure realizarea exemplară a
la o rg a n lta ţiile de partid ţi sin­ morfă planificată o se lobnca 11 a.c„ unde pe total judeţ s-a tiţii a necesorului de inoterii piodusele finite, provoocă înlir- xistâ reloţn trodiţionole, nu se cooperatiste să stabilească ase* sarcinilor contractuale.