Page 86 - vl_46

călare pe elefant [...]. în 1991 l-au apucat ambiţiile politice şi a fondat PUR [...]. Voiculescu a început
să le facă curte lui Stolojan şi lui Băsescu, pentru a le promite că, dacă primesc şi PUR-icele lui în
Alianţă, primesc şi ei Jurnalul naţional şi Antena 1 (al cărui patron este, s.n. DNU) [...]. PUR n-a
reuşit în atâta amar de ani de la înfiinţare să-şi afirme identitatea (dacă are) din cauză că patronul nu
are curajul să spună: ăştia suntem noi, haideţi să vedem ce putem singuri, nu călare pe elefant.”
(„Naţional”, 2004, 5 martie, p. 4)
Titlul articolului, „Dan Voiculescu sau PUR-icele călare pe elefant”, prezintă încă o dovadă
că echivocul grafic de tip antonomazic are un efect stilistic de mare forţă expresivă.
Echivocul grafic de tip antonomazic (PUR-icele) are o mare forţă sugestivă pentru oglindirea
situaţiei în care un partid mic (PUR), condus de un preşedinte, considerat de autorul enunţului,
oportunist, reuşeşte să participe la guvernare pe lângă o alianţă de partide puternice, dar care nu
formează majoritatea reprezentativă în Parlament. Este situaţia cuiva neputincios în a reuşi ceva, dar
abil în a găsi un mijloc prin care să-şi însuşească o parte din obiectivele înfăptuite de altcineva mai
puternic, sărind dintr-o tabără în alta.
Un exemplu, creat în procesul găsirii de forme dintre cele mai eficiente de influenţare a
votanţilor în recentele alegeri locale:
„Neculai ONŢANU UN PRimar BUN!
DeVotat sectorului 2!”
(Ghidul cluburilor de recreere [...], Bucureşti, 2012, 5 iunie, p. 1)
Secvenţa lingvistică scrisă cu majuscule UN PR[imar] (grafia combinată a s.m. primar = PR
– majuscule + imar – minuscule), face trimitere directă prin sigla UNPR, la partidul Unitatea
Naţională pentru Progresul României, partid la al cărui candidat pentru funcţia de primar este cel
numit. Segmentarea adjectivului devotat (deVotat), citit integral, subliniază o trăsătură de caracter
esenţială a candidatului, impresionează pe alegători într-un moment al decăderii stării materiale şi al
trădării interesului public de către aleşi, deci o persoană devotată este cea mai potrivită de votat!
Acest procedeu de scriere, cu funcţie stilistică, bazat pe omofonia creată prin despărţirea
cuvintelor în secvenţe lingvistice cu sens relevă intenţia de a exprima sau sublinia un anumit aspect
politic, social etc., ca în enunţul următor: „[...] Meleşcanu la SIE [...] mutarea acestuia de la Senat la
SIE a produs un câştig şi pe tabela coaliţiei ridicându-i fragila majoritate la două persoane. De! cine
dă, lui îşi dă, SIE-şi adică.”
(„Curentul”, 2012, 29 februarie, p. 1)
Jurnalistul, autor al editorialului cu tentă ironic critică, îi informează pe cititori că la direcţia
importantei instituţii de informaţii externe, SIE (sigla Serviciului de Informaţii Externe), a fost numit,
de către preşedintele pedelist, Băsescu, dl Meleşcanu, liberal, fapt pentru care liderii USL (Uniunea
Social-Liberală) îl suspectează pe cel numit, de legătură secretă cu cel care l-a învestit.
Parafrazând expresia biblică a milosteniei creştine cine dă lipsiţilor, lui îşi dă (îşi dă sieşi),
autorul motivează gestul preşedintelui utilizând un echivoc ortografic de o rară expresivitate: SIEşi,
primele trei litere scrise cu majuscule constituindu-se în sigla serviciului secret dat, iar citirea integrală
a secvenţei lingvistice (pronumele reflexiv în dativ sieşi) redă accentuat sensul răsfrângerii efectelor
benefice asupra persoanei care numeşte, subliniindu-se astfel cu ironie ipocrizia politică a Puterii.

Dr. Dorin URITESCU

Vox Libri, Nr. 1 (46) - 2018 84