Page 25 - vl_47

care erau cusute motive florale pe guler, piept şi mâneci în
culoare neagră. În partea de jos se purtau poale albe ce puteau
prezenta cusături în partea lor inferioară, realizate tot din
cânepă sau bumbac, peste care se puneau catrinţe dintr-un
material subţire (catifea) pe timp de vară având culoarea
neagră, în timp ce iarna catrinţele erau din lână neagră.
Catrinţa din faţă prezintă ciucuri în partea de jos, în timp ce
catrinţa din spate era mai îngustă şi se termină în partea de jos
cu o ciptă. Pieptănătura s-a schimbat şi ea, fetele purtau părul
împletit în două cozi (chici) fără batic pe cap, în timp ce
femeile măritate aveau părul împletit şi prins într-un coc
(conci) peste care se aşeza un batic negru cu ciucuri mari care
putea să aibă cusute flori pe margine. În picioare femeile
purtau vara pantofi numiţi jumătăţi şi iarna ghetuţe.
Costumul popular bărbătesc era format dint-o pereche
de cioareci strâmţi din lână pe timp de iarnă, iar vara erau
dintr-o ţesătură mai subţire (nădragi) şi o cămaşă destul de
largă ce se purta deasupra pantalonilor, fiind strânsă în talie cu
o curea lată făcută din piele. Înainte de Primul Război
Mondial a apărut cureaua cu cosoaie de culoare verde, toată
fiind împodobită cu motive ornamentale. Cămaşa era ţesută
în casă din cânepă având motive cusute cu negru în jurul
gâtului, pe piept şi în partea de jos a mânecilor. Deasupra se
purta iarna un laibăr din pănură albă, o haină scurtă având
mânecile lungi, dar şi un pieptar înfundat din piele de oaie şi
mai rar cojoace cu mâneci. Pieptarul a fost piesa cea mai
importantă şi mai frumoasă a costumului popular bărbătesc,
prezentând o broderie delicată şi deasă realizată în tonuri
închise. Chiar şi astăzi, în zilele de sărbătoare, acest pieptar Tineri în costum popular din zona Orăştiei
mai este folosit.
Pe cap bărbaţii purtau o pălărie rotundă mică, în timp ce iarna se purta o căciulă din blană de
miel. Dacă mai demult încălţămintea tradiţională era formată din obiele şi opinci, treptat acestea au
fost înlocuite cu pantofi moderni.
Portul popular din satul Spini prezenta diferenţe faţă de cel din alte părţi ale ţinutului Orăştiei.
Cămăşile bărbăteşti erau lungi până aproape la genunchi, fără cusături, la gât închise cu guler îngust cu
mânecile strânse într-un pumnaş lat. În partea de jos aveau cioareci sau izmene cu ciptă lată, prinse la
glezne cu nişte cureluşe înguste sau cu şireturi. Portul popular femeiesc era format dintr-o rochie largă
şi lungă încinsă la brâu, peste care se punea un şorț larg, dar mai scurt decât rochia. Sub aceste rochii se
purtau poale largi cu ciptă, peste rochie se purta o bluză cu mâneci lungi sau cămăşi cusute şi
împodobite cu ciptă.
Astăzi doar în satele de munte în zilele de sărbătoare, bătrânii mai poartă, cu mândrie, costumul
popular specific zonei.
Daniela ȘENDRONI
Fragment preluat din lucrarea Județul Hunedoara, monografie, vol. III,
Deva, Casa de Editură EMIA, Editura TIMPUL, 2012.

Vox Libri, Nr. 2 (47) - 2018 23