Page 65 - vl_48
P. 65

nunta lui cosmică, în 973 de variante, atâtea câte am găsit, nici măcar jumătate din cele existente. În
           cadrul analizei, am citat și am tradus în limba suedeză circa 1.500 de versuri din variante. Nu vin cu
           vreo exegeză hermeneutică, ca a somităților, care, de la înălțimea unor catedre universitare, pe care și
           le-au apărat, și-au dat unii altora note la purtare. Abordez cercetarea Mioriței fără polemici, cu tot
           respectul pentru deficiențele firești din cercetarea anterioară, mai mult polemică decât științifică, și mă
           sprijin pe teoriile unor specialiști de renume mondial, neimplicați în disputele noastre fratricide. S-au
           făcut multe și jalnice erori din cercetarea Mioriței, desigur nu din rea intenție, ci scuzabile sau de la caz
           la caz iertabile. Rezum aici câteva erori principale, printre multe altele prezentate în analiza de peste
           trei sute de pagini din carte, și cum am încercat să le îndrept. Las altora mai tineri și mai competenți să
           ducă mai departe ștafeta datoriei noastre față de strămoșii care ne-au lăsat Miorița și față de cultura
           universală. Să nu le pese de niște cozi de topor și ignoranți năimiți să denigreze Miorița, care,
           nemaiștiind cum să-și îndeplinească misiunea, îi vor ataca la persoană. Cum bine zicea Voltaire: Cel
           mai rău critic este cel ce denigrează pentru a-și ascunde ignoranța (Le pire critique est celui qui dénigre
           pour cacher son ignorance).
                   Cuvântul lege apare în peste două sute de variante ale Mioriței. Cei mai mulți cercetători
           anteriori sunt siguri că este vorba de o lege juridică: Ovid Densusianu, academicianul Pavel Apostol
           fost Pál Erdös, Adrian Fochi, Romulus Vulcănescu, ba chiar și Mircea Eliade, care aprobă fără rezerve
           concluziile marxist-leniniștilor Erdös și Fochi. Orientarea juridică a împins cercetarea pe un făgaș
           greșit, ne-a împiedicat să știm care este cauza și scopul uciderii, despre ce este vorba în text și ne-au
           mințit că atitudinea ciobanului ar fi așa cum au priceput-o ei: exact de-a-ndoaselea. Unii din noi ne-am
           lăsat impresionați de autoritățile științifice și am luat de bune aberațiile lor. Alții ne-am dat seama de
           erorile din gândirea lor și ne-am indignat.
                  Cum a fost posibil ca niciun savant să nu fi verificat în dicționar cuvântul lege? În toate
           dicționarele românești cuvântul lege are două înțelesuri, unul juridic și unul religios, după cum e
           domeniul de folosință și contextul. Dicționarele mai ample arată că sensul juridic este relativ recent, pe
           când înțelesul religios este mai vechi, e singurul cunoscut în cultura populară orală și continuă să fie
           dominant până chiar și la scriitori contemporani cu noi, când vor să redea o atmosferă țărănească. Este
           necesar să știm dacă poeții populari, autori ai variantelor Mioriței, folosesc cuvântul lege în sens
           juridic  sau  religios,  adică  dacă  contextul  e  juridic  sau  religios.  Trebuie  să  știm  dacă  uciderea
           ciobanului pornește de la o motivare juridică sau religioasă, să știm dacă poezia înfățișează o acțiune
           juridică sau religioasă. Mesajul literar este juridic sau religios? Concluzia mea este că lege în Miorița
           are înțelesul de nomos, ordinea din cosmos, așa cum au arătat Dumitru Caracostea și Constantin
           Noica, dar nu au fost luați în serios. Sensul religios al cuvântului lege implică un omor cu o cauză
           religioasă și un scop religios. Acțiunea ciobanilor nu are un temei juridic, ci religios. Ei practică un
           ritual arhaic, de inițiere, așa cum a afirmat Alexandru Amzulescu. Ciobanul nu este un condamnat, ci
           un ales pentru un ritual înălțător, cum a arătat cercetătorul Ion Filipciuc.
                   Sunt mai multe cuvinte și expresii ce par nefirești. Cercetarea anterioară nu le-a dat nicio
           atenție sau le-a înțeles cum le-a înțeles. Fochi exprimă părerea unanimă că expresia tras printr-un inel
           este o comparație ca să știm că ciobanul e subțirel. Nimeni nu s-a întrebat ce înseamnă expresiile din
           variante: străinel ca un inel, străinel ca o lună de inel, sprintenel ca o lume de inel și altele. Acestea și
           multe alte versuri sunt relicve ale unor metafore deteriorate. Întreg portretul ciobanului prezintă nu
           înfățișarea lui exterioară, ci profilul moral și spiritual. Enigmaticul cuvânt ortoman nu poate însemna
           bogat în turme, voinic, viteaz sau bogat, cum s-a presupus, ceea ce ar fi o informație redundantă, pe
           când în Miorița nimic nu este redundant. Ortoman poate exprima o însușire lăuntrică. Însușirile
           aparent concrete ale ciobanului sunt simboluri pentru ceva abstract, legat de procedurile de inițiere.


            Vox Libri, Nr. 3 (48) - 2018                                                63
   60   61   62   63   64   65   66   67   68   69   70