Page 18 - vl_51

Theodor Damian - Vraja emigrației

ine vrea să-l cunoască mai
bine pe Theodor Damian și
Csă se integreze într-un alt
capitol special al literaturii române
contemporane, de legătură și reprezentare
permanentă a două literaturi și vieți culturale
din România și de aici din Statele Unite ale
Americii, trebuie să citească Vraja emigratiei,
însemnari newyorkeze, Editura Eikon,
București, 2016, scrisă de Theodor Damian.
Scrisă într-un ritm alert, ușor de citit,
povestind în întregime o activitate deosebit de
prestigioasă de pe parcursul anului 2014,
folosind un stil colocvial pe alocuri, Vraja
emigrației, însemnări newyorkeze este o carte
pe care începi să o citești, dar nu o mai poți
abandona, ca s-o reiei mai târziu.
Acest volum este interesant pentru
toți cei care îi cunosc personajele enumerate pe
tot parcursul, dar, în același timp, el reușește să
deschidă o poartă către cei menționați, astfel
încât cititorul ajunge să afle numele unor scriitori, personalități sau artiști contemporani, pentru ca
apoi să fie dornic de a le cunoaște opera mai îndeaproape. Deci, din acest punct de vedere, Vraja
emigrației, însemnări newyorkeze are un rol educativ, nu neapărat didacticist. Pentru că dacă ar fi fost
așa, cu siguranță cititorul, indiferent de categoria din care ar face parte (cunoscut al celor menționați)
sau poate chiar el însuși personaj al cărții, sau interesat în a face noi cunoștinte, ar abandona-o, încă de
la primele pagini; pentru că trebuie să recunoaștem, deși pare la îndemâna oricui, nu este ușor, nici
chiar pentru un scriitor de talia lui Theodor Damian ,,să cocheteze” în secolul al XXI-lea cu acest gen
de scriere literară, jurnalul, fie el și newyorkez, genul acesta nemaifiind la modă.
Revenind la cei menționați în diverse situații, scriitorul incită și prin sinceritatea lui
dezarmantă cu care descrie sau prezintă diverse situații, uneori personale, sau alteori, nu chiar dintre
cele mai plăcute. Cu bunătatea sufletească și înțelegerea de care dă dovada în permanență, Theodor
Damian nu dojenește în astfel de pasaje, ci doar prezintă cele întâmplate, așa cum se și cuvine, cu
exactitate și imparțialitate, asemenea unui cronicar de pe timpuri. Curiozitatea celor descrise sau a
celor descriși în paginile acestei cărți sporește odată cu lectura ei. Iar de aici, intervin firesc unele
întrebări: ,,oare chiar așa sunt eu în realitate?”, ,,așa am făcut eu?”.
Prin Vraja emigrației, însemnări newyorkeze, Theodor Damian devine oglinda fidelă,
nedistorsionată a lui însuși, a vieții lui de familie, a noastră, cei care l-am înconjurat pe tot parcursul
anului 2014, timpul descris. Este și o pagină de istorie a literaturii române contemporane din țară sau
de peste ocean, a unei întregi activități deosebit de laborioase și vaste, a unor amintiri despre oameni,
care l-au format și i-au fost dragi: părinți, profesori, tatăl meu, pr. prof. Constantin Sârbu sau mama

Vox Libri, Nr. 2 (51) - 2019 16