Page 57 - 1960-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
tumulsocialismului
LA C. S. HUNEDOARA
jn primele 20 zile:
I40n©OO iei economii 8a praţiaS
de east ppin apiieapea
de iii w a ţ ii
'Ea Combinatul siderurgic din
Hunedoara, mişcarea de inovaţii
se desfăşoară cu succes şi în
acest an. In primele 20 de zile,
au fost înregistrate la cabine­
tul tehnic 11 propuneri de ino­
vaţii. Este important faptul că
4 din inovaţiile propuse, au şi
fost aplicate în procesul de pro­
ducţie. Pe seama inovaţiilor a-
plicate în acest an, s-a înregis­
trat o economie la preţul de cost
în valoare de 140.000 leu
Recent, s-a aplicat la oţelă-
ria Martin nouă, o inovaţie pri­
vind reducerea timpului de repa­
raţii la cald şi reducerea tim­
pului de ajustare a cuptoarelor,
Prin sporirea indicilor de utilizare
Cocsarii' hunedoreni au pornit
la realizarea angajamentului de
a da 17.000 tone cocs metalur-
gic, pe. st,e p,lanul, a.nual,,. cu mu1lt1 dusiv, cocsarii au depăşit pla-
entuziasm. încă din p’rimele zile
ale noului an, ei au sporit indi-
cii de utilizare a cuptoarelor de
ApUcînd m ăsurile tehnico-organizatoric e
Gu ocazia' prelucrării cifrelor
de plan pe anul 1960, furnalişt ii
hunedoreni s-au angajat să e-
laboreze peste planul anual
11.000 tone de fontă.
'Aplicând o seamă de măsuri
tehriico-organ izatoriee, printre
care ridicarea temperaturii aeru-
______ R ealizările o ţelă rilo r
Colectivul oţedăriei Martin nr.
2 se poate numi pe 'drept cu-
vînt, colectiv fruntaş în întrece-
rea socialistă. In primele 19 zile
ale acestei luni, oţelarii de aici
au depăşit plănui de producţie
cu peste 4.500 tone de oţel.-
Laminate peste plan
Sarcinile de plan ale lamina-
torilor pentru anul în curs sînt
mult sporite faţă de cele pe a-
rnii 1959. Gu toate acestea, ei
vor să dovedească că pot obţi-
ne realizări cu mult mai mari.
Acest lucru ni-1 confirmă pe de-
In întreaga ţară, oamenii muncii, antrenaţi în întrecerea, Cojocarii Vasile, controlează conducta forţată a uzinei electrice
socialistă, dau viaţă sarcinilor ¦trasate de partid şi guvern. Se de la Stejaru, în vederea efectuării ultimelor lucrări de finisare.
înalţă noi obiective industriale, se construiesc maşini noi, se în­
făptuiesc cu cinste cifrele de plan. Fotografiile de faţă, sînt în­ Zenko, de la fabrica de confecţii „Flacăra" din Cluj, urmărind
că o mărturie a avîntului creator al oamenilor muncii.
\ In clişeul din stingă: Lăcătuşii montori Popa Gheorghe şi rea operaţiilor maníjale mici, cu operaţii mecanice.
Vwv_vt
w
Intre şarje. Inovaţia constă în-
tr-o mai bună succesiune a a-
şezării pe vatră a minereului,
calcarului etc. In felul acesta,
numai la ajustarea cuptorului
se economiseşte lunar o durată
de timp egală cu durata de ela­
borare a trei şarje.
La laminorul bluming a fost
pusă în funcţie o instalaţie pen­
tru determinarea temperaturii
tingourilor, înainte ele a intra în
caja de laminare. Cunoaşterea
precisă a temperaturii lingou-
rilor înainte de a începe lamina­
rea, duce la evitarea anumitor
deficienţe în procesul de lami­
nare şi la prelungirea duratei de
funcţionare a cajei.
cocsificare a’ cărbunelui, respec-
tind cu stricteţe graficul de în-
cărcare-descărcare şi menţinînd
pun»ma-relgaimdattaermd,eic ,1Q9opitaimnu. arAiestfm¦el-, şi un venit de 185.845 lei. Va­ dură de către toţi salariaţii u-
nul de producţie cu peste 1.570
tone de cocs metalurgic.
lui cald insuflat în furnale, do-
zarea corectă a încărcăturilor
etc., tei au reuşit să sporească
simţitor indicii de utilizare a a-
gregatelar. Ga urmare, în numai
19 zile din luna ianuarie, ambe­
le secţii au dat p'este plan 1.559
tţ>ne de fontă.
Realizări frumoase au obţi-
nut şi oţelarii celorlalte două
secţii. In aceeaşi perioadă, 1a
oţelăria Martin nr. 1 s-a depă-
şit planul qu 706 tone de oţel,
iar 1a oţelăria’ electrică, ou peste
500 tone.
plin cele 1.495 tone de oţel la-
mjnat peste plan în perioada
januade inclusiv ja te­
.. . . , , qon
™ orul 5* “ t e '-3|30
tone laminate p'este plan 1a la-
-minorul de 800 mm.
Veşti de la sate Recenta M ărire a Uniunii Sovietice
Pregătesc răsadniţele
Membrii gospodăriei agricole
colective din Alba 'Iuiia au pre­ nr. 5 din Combinatul siderurgic mate cu 1.200.000 de oameni.
văzut în planul de producţie să Hunedoara, cel mai mare furnal Acest lucru, aşa cum a subli-
cultive cu legume şi zarzavaturi
o suprafaţă de 5 hectare. In sco­
pul obţinerii unei producţii spo­
rite la hectar, colectiviştii vor
iriga întreaga suprafaţă.
Pentru producerea răsadurilor
de roşii, vinete, ardei, varză şi reflectă uriaşa capacitate de struire a socialismului. Noile
alte legume, colectiviştii au a- producţie a ţării' sovietice, u- măsuri luate de Uniunea So­
menajat o răsadniţă. Pînă a-
cum, ei au transportat o parte
din bălegarul necesar paturilor
calde, urmînd ca ' pesle cîtva
timp să însămînţeze legumele.
Adtmări generale în
gospodării colective
şi întovărăşiri
La G. A. C. Bacerdea
Gu oîteva zile în urmă, în lo­
calul Şcolii de 4 ani din Bucer-
dea s-a ţinut adunarea generală
a colectiviştilor pentru discuta­
rea dării de seamă- şi expunerea
proiectului planului de produc­
ţie pe anul 1960. Darea de sea­
mă şi discuţiile purtate au scos talurgice Gttgir, a întreprins zi­
în evidenţă faptul că, datorită lele trecute o acţiune de colecta­
bunei organizări a muncii, în re a unor sume de bani desti­
cursul anului trecut s-au obţi­ nate fondului păcii. Această ac­
nut producţii agricole ridicate ţiune a fost îmbrăţişată ou căl­
loarea zilei-muncă a depăşit 50 , zmei. Astfel, numai în timp de
Iei, din care colectiviştii au pri­ 3 zile, s-a colectat suma de
mit cîte 13 lei la fiecare zi- 9.021 lei, care au şi fost de-puşi
muincă.
In proiectul de plan, colecti­
viştii au propus să mărească
suprafaţa’ cultivată eu porumb'
hibrid,' să'' irige ' 10 hectare cu
porumb şi să contracteze can­
tităţi însemnate de cereale cu
statul. • ' : 1 ''L&>•,
La întovărăşirea
„Drum ul
belşugului“
Şi ia întovărăşirea agricolă
„Drumul belşugului“ din satul
Chitid, raionul Hunedoara, ’a a-
vut Ioc adunarea generală de
dare de seamă şi alegerea nou­
lui consiliu de conducere. Din
discuţiile purtate, a reieşit că
în cursul anului trecut, s-au ob­
ţinut rezultate bune în toate do­
meniile de activitate. Producţiile
agricole obţinute de către înto­
vărăşiţi sînt superioare celor ob­
ţinute de ţăranii cu gospodării
individuale, ceea ce a făcut ca
încă 88 de familii să intre în.
întovărăşire.
In noul consiliu de conducere
au fost aleşi cei mai harnici în­
tovărăşiţi, iar ca preşedinte a
fost ales Ion Bîja\
In clişeul din dreapta: lng. Sorin Popa şi muncitorul Iu.Uu
mersul unei noi maşini, creată de ei, care înlocuieşte efectua­
VW
m însufleţeşte în munci
Sînt prim-topitor la furnalul lateral efectivul forţelor sale ar-
din ţară. Această calitate îmi
dă posibilitatea să fac o apre-
ciere cit de cit competentă a-
supra celor 5.000,000 tone • de
oţel, cantitate ou care a crescut
producţia de fontă a U..R.S.S.
în 1959 faţă de 1958. Aceasta
riaşa sa putere economică. Creş­ vietică, iniţiativele ei de pace,
teri la fel de considerabile s-au . asigură liniştea necesară muncii
înregistrat şi ta alte produse, ¦creatoare. Pentru aceasta, noi,
cum ar fi cărbune, petrol, ener- fu rm Uştii d in . Hunedoara, sin-
gie electrică ş.a.
Le-am aflat acestea citind ¦ra- tiii Sovietice şi ne angajăm să
portul prezentat de tov. N. S. muncim cu şi mai mult elan
Hruşciov la cea de-a IV-a se­ pentru a da ţării fonta atît de
siune a Sovietului Suprem al necesară.
U. R. S. S. Şi nu m-a sur­
prins deloc aflind apoi ho-
tărirea de a reduce uni-
Pentru fondul păcii
Sub' îndrumarea’ comitetului
de partid, comitetul de' luptă
pentru pace de te Uzinele me­
....................i ............... ML------- —- — ———— —
Angajamentul tinerilor ucenici
din Zlatna
Lucrările conferinţei raionale
de partid Alba continuaţi, dnd
prezidiului i s-a adus la cunos-
tinţă că o delegaţie de tineri
vor să aducă salutul lor. Erau
tineri elevi ai şcolii profesionale
din Zlatna. Alături de toţi oa-
menii muncii din raionul Alba,
şi ei au ţinut să raporteze con-
ferinţei despre succesele la în-
văţătură, în activitatea practică
şi obştească.
Unul din membrii 'delegaţiei,
a arătat conferinţei angajamen­
tul cu care au pornit la drum
elevii şcolii profesionale in a-
cest a n :
— Vom învăţa mai bine, ast­
fel Incit să devenim cadre biné
pregătite pentru schimbul de
mîine, să ne putem ridica la ni­
velul tehnicii noi. Ne angajăm
de asemenea în faţa conferinţei
să efectuăm 6.500 ore de muncă
voluntară şi să realizăm astfel
economii de 162.500 iei. Mine-
• Să ne gospodărim chib­
zuit, să valorificăm toate
rezervele interne!
(pag. 2-a)'-
0 Gînd toţi membrii bri­
găzii muncesc conştiincios
(pag. 3-a)
0 Ecoul internaţional al
recentei iniţiative de, pace a
U.R.S.S. (pag. 4-a),
niat şi raportul, reflectă exis-
tenta unei puternice baze eco-
nomice, dorinţa de pace a U-
niunii. Sovietice.
Ţara noastră, vecină şi prie­
tenă cu Uniunea Sovietică, este
în plin avtnt al muncii de con­
tem adine recunoscători Uniu-
; ***
LUDOVIC CSOSZ
prîin-furnalist Ia secţia Il-a
furnale — 0.S. Hunedoara
la G.E.G. în oonfuî fondului pă­
cii. In această acţiune', s-au evi­
denţiat tov. Tr.alan Gazam, care
împreună ou muncitorii din sec­
torul în care lucrează a’ Colectat
suma de 2.940 lei, Ioan Rusu,
Paiul Radu şi alţii. Acţiunea de
colectare a banilor pentru fon­
dul păcii continuă.
NICOLAE ROŞU
corespondent
rilor din Zlatna le vom oferi în
cinstea zilei de 1 Mai, 50 lămpi
de miner confecţionate de noi
din deşeuri,
Sînt angajamente tinereşti,
Angajamente care, datorită ela-
nulul de care au dat dovadă pî-
tiă acum tinerii elevi ai şcofii
profesionale din Zlatna, vor fi
nu numai îndeplinite ci şi de-
păşite,
La Casa pionierului
din B ra d
Zeci de pionieri 'din Brad frec­
ventează zi de zi Gasa pionieru­
lui. în cadrul cercurilor de tîm-:
plărie, naturale, mîini îndemâna-
tice etc., pionierii au posibilita­
tea să-şi însuşească anumite de­
prinderi practice. Directoarea
Casei pionierului, tov. Maria
Bîntu, "este mulţumită de felul
cum pionierii se străduiesc să
realizeze lucruri cît mai frumoa­
se. In mod deosebit ne-a vorbit
despre cercul de tîmplărie. Din
acest cere fac parte 8*3 de pio-
oieri. 'Atelierul, dotat ou sculele
necesare, contribuie la însuşirea
unor cunoştinţe preţioase. Se lu­
crează aici casete, cutii pentru
scobitori, suporturi pentru o-
glinzi, vaze de flori ete. Multe
din lucrările executate de pionie­
rii din Brad au fost trimise la
diferite expoziţii, unele fiind
chiar premiate. Gînd ă fost vor­
ba de evidenţierea celor măi
harnici pionieri, a intervenit
maistrul Gheorghe Neagu, care
se ocupă de cercul de tîmplă­
rie:
Marin Gazan e în oîasă
a V-a. Priviţi ce e în stare să
facă — a spus maistrul arătîn-
du-ne cîteva casete şi coşuleţe
lucrate de elevul Gazan. Bine lu­
crează şi Ioan Nuţişoară, din
GÎasa a V-a, Benea Teodor din
clasa’ IV-a, Gheorghe Macăvei
din clasa a IlI-a şi Ioan Toma
din clasa a V-a. Toma, e drept,
c cam oeastîmpărat dar cînd se
apucă de lucru face treabă- nu
glumă.' . >¦ «¦ V
'Lăcătuşul lodn Şutea de ia Fabrică cliimică din Orăştte*
este unul din inovatorii fruntaşi de la această fabrică. Ultima
sa inovaţie: „Dispozitiv pentru montarea robineţitor de oţel dă
înaltă presiune", creează posibilitatea reducerii a 6 posturi..
Muncă voluntară
Tinerii din satul Găpu:d, ra­
ionul Alba, mobilizaţi de orga­
nizaţia U.T.M. din sat, au hotă­
rît să sape un şanţ' pe lîngă te­
renul de păşunat. Recent,' aceas­
tă lucrare a fost terminată. Şan­
ţul are o lungime de 1.400 m.
Au fost săpaţi peste 90 m.c. de
pămînt, efectuîndu-se 637. ore
die muncă voluntară. In prezent,
cele 23 ha. de păşune, sînt fe­
rite de inundaţie. S-au remar­
cat prin munca' depusă tinerii
Gheorghe Siilaghi, Maria Pădu-
reări, Andrei Tamaş, Maria ba­
zar, Aurica Breaz şi alţii.
N. TRAISTANU
Detaşament de pionieri
fruntaş
Colectivul de pionieri şi elevi
de te şcoala de 7 ani nr. 1 din
Sebeş, a întreprins zilele trecu­
te o acţiune pentru colectarea
fierului vechi. Pînă în prezent,
acest colectiv a reuşit să adune
peste 3.000 kg. fier vechi şi 150
kg. maculatură. S-au evidenţiat
în mod deosebit pionierii Ni-
Tovarăşul Neagu Vorbea cu o
'deosebită satisfacţie despre fie­
care obiect, executat de pionierii
oare fao parte din cercul pe ca­
re-1 conduce. N-am zăbovit prea
mult aici, deoarece directoarea
a ţinut să ne arate şi realizările
altor cercuri. •'
— Să vedeţi ce pot fetele de
Ia cercul mîinilar îndemânatice
— a spus directoarea.
Responsabila' acestui cerc,
P ^ ^ o a r a Aţa Nedel, a scos
un teanc de feţe de mese, şer­
veţele, rochiţe, şorţuleţe şi alte.
lucruri executate de pioniere. -
— Avem pioniere ' bune — '
ne-a spus responsabilă cercului.
De exemplu, Mei ania Drago!,
Eterica Gircu, Adriana Bolid,
Alexandrina Bendea,,Maria Pîr-
vă şi altele, execută lucrări de
o frumuseţe rară.
Pionierii care activează în
cadrul acestor două cercuri lu-'
creăză la construcţia unei case
ţărăneşti. Băieţii confecţionează
mese, scaune, dulapuri, paturi,
iar fetele execută feţe de perne,
cuverturi, feţe de masă, tot ce
este necesar pentru a aranja in­
teriorul unei case ţărăneşti. Pes­
te o lună va îi gata'.
La Gasa pionierului din Brad
se desfăşoară o activitate rod­
nică. Atît profesorii şi educato­
rii, cît şi nionierir care vin aici
se străduiesc să folosească tim­
pul în ir?un.-,mod cît .măi folositor:
V. ALBU
Cateta’ Tufdose, Marcelă NM.dr,
Marcela Dbşteţiam şi. Florin Ra«.
du din detaşamentul de pionieri
nr. 4.- .,
Die menţionat este faptul că'
detaşamentul de pionieri nr. 4
este fruntaş atît. la învăţătură
cit şi la: acţiunile patriotice de
folos obştesc.
GHEORGHE MUNTEANU
Adunări săteşti ale
cooperativelor
In satele Sâtaşiu .Inferior,
Nucşoara şi Paroş, afiliate coo­
perativei „Sălăşaina“ din Săla-
şu Superior, raionul Haţeg,
s-au ţinut recent adunările să:"
teşii de dări de' seanţă ş l ale­
gerea noilor consilii de condu­
cere. La aceste adunări au lu a t,
parte peste 600 membri coope­
ratori,- care au făcut propuneri
preţioase, pentru . munca de
viitor. .’
Din discuţii ă reieşit' ca ebo-
paliativa „Sălăşaina“ şi-a îrnbu-
nătăţit an' de an activitatea',
iar aprovizionarea populaţiei cu;
mărfuri, satisface în mare mă«
sură nevoile consumateriilor.
S-.au 'dezbătut pe’ larg şi acţiu­
nile de viitor ade cooperativelor,
p'entru impulsionarea' achiziţii«
lor şi contractărilor de cereale’
cu statul.
In satul SăîăŞu Inferior, cod*
peratorii au făcut propuneri pen*
tru mutarea’ cooperativei într-un
local mai spaţios, luîndu-şi tot«
odată angajamentul de a con«
tribui prin muncă voluntară te
amenajarea noului local.
In cadrul adunărilor săteşti
li s-au înmuiat cooperatorilor şi
noile carnete •de mefhb'rj.
ANDREI NASTASE
Aprovizionare
4
defectuoasă
lv/S/W-w^
Faptele s în t'•reale. Ele se .pe» 5
trec la cooperativa de centru din ^
Gurasada, raionul . llia. Aici, ţ
cumpărătorii solicită " petrol şi Ş
primesc... luminări, pentru că ş
petrolul lipseşte din magazia ^
cooperativei. Piuă ’şl gestionarul
vinde seara mărfurile la lumina ^
luminărilor, <?
De ce această situaţie? De* <
(. pozilele:U.R.C.C. dispun de carp j
} tiiăţi mari de petrol, dar... a- C
> provizionarea cooperativei amin- \
< iile se face defectuos. Această \
< este cauza pentru care cetăţe- ţ
l nil, din Gurasada slut nevoiţi (
să-şi lumineze seara locuinţele <
cu luminări. >
O astfel de situaţie nu poa- ^
ie să mai dăinuie. Cei vizaţi
trebuie să ia de urgenţă măsuri
de aprovizionare cu petrol a
cooperativei din Gurasada.
yASILE DOBRESCU
corespondent