Page 58 - 1960-01

Pai? g
chibzuit, sâ
00<XXW>0 0 0 0 0 <XXX>0 <XX>0 0 0 0 0 0 0 <XXXXX>00000000 '<K>CKX><>OC’<>0<X><><X>C><>0000<&0000<>0<>00<>^<>0<X>0<>00<>0<X><X>0<><>000<><><><>V<><><>0000<>00,<><><>C><><^o o o o o o o o o o o o o o o o « o < x o o ooooocxoooooo<x>oooooo
Wîn Jurul urci 12 din ziua de fi Ia­
nuarie a.c>, cei peste 250 delegaţi şl
Invitaţi la' conferinţa raională de par­ ei, au fost reduse preţurile la peste
tid Sebeş,- îşi ocupaseră locurile în
şaia festivă a casei raionale de cultură consum, au crescut simţitor salariile
^Mihail Eminescu“, După ce s-a ales
prezidiul şi organele conferinţei, a
luat cuvîntul tov. Gh, Homoşteanu,
prim-secretar al Comitetului raional de
partid, pentru a expune darea de sea­
mă a comitetului, bilanţul activităţii
’de un an a organizaţiei raionale de
partid Sebeş. Era un bilanţ al activi­
tăţii unul an care a trecut de la ale­
gerea comitetului raional de partid şi
In acelaşi timp bilanţul unui an (1950)
pe care oamenii muncii din patria
noastră l-au încheiat cu realizări deo­
sebite în toate sectoarele de activi­
tate. Da, anul 1959 are semnificaţia
şl importanţa sa. La mijlocul său,
în luna iulie, C.C. al P.M.R. şi gu­
vernul R.P.R., au elaborat o .hotărîre
Cu asemenea rezultate
se mîndreşte raionul
1 Pentru noi toţi este ştiut faptul că
raionul Sebeş are un pronunţat ca­
racter agrar. Dar tot attt de ştiut este
fcă nu-1 lipseşte nici industria.
Colectivele de muncitori, tehnicieni
Şi Ingineri din întreprinderile raionu­
lui au încheiat anul cu rezultate fru­
moase. Planul de producţie a fost în­
deplinit şl depăşit la toate unităţile
industriale şi la toţi indicii. Fabrica
„Sebeşul" a încheiat anul 1059 cu o
realizare de 101,4 la sută, „1 Mai"
Petreşti 101,55 la sută, „Slmion Băr-
nuţiu“ 103,7 la sută, I.F.E.T. 103 la
sută şl 'aşa, rînd pe rînd, s-ar putea
spune despre fiecare întreprindere.
Din mijlocul colectivelor de munci­
tori s-au ridicat la nivelul de fruntaşi
In producţie comunişti ca loan Ră-
şlnaru, Marioara Topîrceanu, Vasile
Argentoianu de la fabrica „Sebeşul",
Partenie Voina, Nicolae Opincar de la
I.A.R.T., Vasile Fonai şl Ghiţă Avram
de la I.F.E.T. şi mulţi alţii.
In urma măsurilor luate de partid
şi guvern şi ca urmare a activităţii
rodnice a muncitorilor, salariul aces­
tora s-a îmbunătăţit mult atingînd în
unele întreprinderi o medie de peste
900 lei lunar.
Creşterea salariului oamenilor muncii
a dus la o ridicare considerabilă a
nivelului de viaţă al acestora. Munci­
torul nostru are azi posibilităţi să se
îmbrace, să se hrănească şi să-şi îm­
bogăţească cunoştinţele celturale în-
tr-o măsură mult mai mare ca în
trecut. Magazinele alimentare, textile,
de încălţăminte, de produse electroteh­
nice, de mobilă etc. pun la dispoziţia
acestora cele mâi felurite produse
la preţuri acceptabile şi la unele în
rate.
Răspunzînd grijii ce o poartă par­
tidul şi guvernul nostru oamenilor
Pe drumul indicat de plenara
C .C . al P.M .R. din 3-5 martie 1949
Anul 1959 a adus în agricultura ra­
cu lu i noi şi Însemnate transformări,
lomitetul raional de partid a îndru-
nat mai bine organizaţiile de partid,
talurile populare şi organizaţiile
J.T.M. în activitatea lor pentru dez-
oltarea sectorului socialist-cooperatist toare şi sistematice desfăşurată de co­
1 agriculturii. S-a muncit mai bine
u oamenii, s-a iniensificat activitatea
le lămurire a ţăranilor muncitori, tre-
indu-le dorinţa de a păşi pe drumul
narii agriculturi socialiste. Şi rezut-
atele sînt deosebit de frumoase.
Pe baza liberului consimţămînt, nu-
nai în anul 1959, numărul familiilor
are au intrat în sectorul socialist-
oopefatist este mai mult decît dublu,
aţă de anii precedenţi. La sfîrşitul
nulul 1959 sectorul socialist-coopera-
ist al raionului reprezenta 65,8 la
ută, faţă de 31,79 la sută, cît repre-
eota in anul 1958.
Majoritatea ţăranilor muncitori din
aionul Sebeş s-au convins că drumul
igriculturii socialiste este singurul
are le aduce belşug în casă, bunăsta-
e materială şi culturală, şl au por-
îit cu încredere pe acest drum nou
i luminos. Conferinţa raională de par-
id a apreciat ca deosebit de bogată
ictivitaiea organelor de partid şi sfa-
urilor populare comunale care au lă-
nurit ţăranii muncitori de a intra
n unităţile socialiste agricole. Sate ca 2.470 kg. la hectar, iar de pe unele
)obîca, Daia, Ungurei, Boz, sînt com-
>!ect colectivizate.
Rezultate frumoase au fost obţinute
>i în satele Cunţa, Secăşel, Colibi, A-
joldu de Sus, Gîrbova, Poiana etc.
inde toţi ţăranii muncitori s-au înca­
drat cu întreaga lor suprafaţă de te­
ren în gospodăriile colective, întovă­
răşirile agricole sau zootehnice. Fap­
tul ca s-a muncit bine în direcţia a-
tragerii ţărănimii muncitoare în uni­
tăţile socialiste din agricultură rezul­
tă şi din situaţia următoare: la sfîr­
şitul anului 1958, în cdmuiiâ Secăşel,
de pildă, sectorul cooperatist cuprin­
dea circa 80 hectare.teren. In prezent,
suprafaţa acestui sector depăşeşte
1.120 ha, adică întreaga suprafaţă de
teren a comunei. De asemenea, în cele
trei sate aparţinînd comunei Strungari
suprafaţa' <ie teren coopera tivizată a
crescut ir} Aceeaşi perioadă de la 15
de neuitat pentru oarnenll muncii di
la oraşe şl s a t e : potrivit prevederilor
2.600 sortimente de bunuri de larg
şi pensiile oamenilor muncii etc. Este
anul la sfîrşltul căruia cel ce muncesc
de la oraşe şl sate au raportat par­
tidului şl guvernului îndeplinirea şl
depăşirea planului de producţie şi rea­
lizarea unor economii băneşti ce între­
ce suma de un miliard şi jumătate Iei.
Sectorul socialist al agriculturii s-a
dezvoltat in aşa măsură, încît a atins
peste 72 Ia sută din suprafaţa agricolă
a ţării. Plenara C.C. al P.M.R. din
8—5 decembrie, fădtnd bilanţul rea­
lizărilor din anul 1959, pe baza re-i
zervelor şi posibilităţilor de care dis­
punem, a stabilit pentru anul 1960,
noi şi importante sarcini în toate, do­
meniile de activitate.
muncii, lucrătorii din întreprinderile ra­
ionului Sebeş şl-au sporit eforturile în
muncă, reuşind să încheie anul cu în­
semnate economii băneşti. Numai pî-
nă la 30 noiembrie 1959, întreprinde­
rile din raion au realizat economii
care ating cifra de 4.900.000 lei. Ex­
perienţa dobîndită în cursul anului tre­
cut şi pe baza rezervelor de care dis­
pun încă aceste întreprinderi, le-a per­
mis ca, la discutarea cifrelor de plan
pe anul 1960, să-şi ia angajamente
de a realiza în acest an economii în
valoare de 5,5 milioane lei.
De la tribuna conferinţei raionale
de pâriid, unii delegaţi printre care
Angela Jiteami de la fabrica „Sebe­
şul", Mihai Toc de la fabrica „1 Mai"
Petreşti, Parienie Voina de ia
I.A.R.T., Victor Aslău de la întreprin­
derea forestieră şi alţii au subliniat
succesele obţinute anul trecut în în­
treprinderile respective, precum şi fap­
tul că dispun de mari rezerve inter­
ne care le permit ca în anul acesta
să muncească mai bine, să-şi îndepli­
nească şi depăşească sarcinile de plan
Ja toţi indicii. In ce priveşte capito­
lul economii, toţi participanţii Ia dis­
cuţii au arătat că în întreprinderi sînt
posibilităţi reale de a se realiza şi
chiar depăşi.
E necesar însă ca atît la îndeplini­
rea planului cît şi la realizarea de e-
conoinii să-şi aducă aportul toţi făc­
ătorii din întreprinderi. La conferinţă
s-a apreciat că, pînă acum cabinetele
tehnice nu au adus o contribuţie co­
respunzătoare. Acestea n-au sprijinit
îndeajuns mişcarea de inovaţii şi ra­
ţionalizări fapt pentru care, din acest
punct de vedere, întreprinderile raionu­
lui Sebeş sînt mult rămase în urmă fa­
ţă de alte întreprinderi ale regiunii.
la peste 1.550 ha. Asemenea exemple
se pot da încă multe.
Dezvoltarea sectorului socialist-co­
operatist ai agriculturii raionului Sebeş
este rezultatul muncii politice, răbdă­
munişti, deputaţi şi alţi ţărani mun­
citori fruntaşi din raion. Producţiile
mari la hectar obţinute de unităţile
mai vechi au fost şi ele un îndemn
peniru ţăranii muncitori, deoarece a-
ceştla au avut prilejul să se convin­
gă pe bază de fapte concrete de a-
vantajele muncii în comun.
Producţia la hectar obţinută de gos­
podăriile colective din raionul Sebeş
este mult mai mare decît cea obţinută
în sectorul individual. In timp ce pro­
ducţia medie de grîu la hectar în
G.A.C. a fost de 1.700 kg., în sectorul
individual ea a fost de abia 1.200 kg. i
la porumb de pe un hectar de teren
în G.A.C. s-a obţinut cu 700 kg. mai
mult decît de pe aceeaşi suprafaţă în
sectorul individual, iaf la cartofi şi
sfeclă de zahăr cu cîte 7.000 kg. mai
mult.
In raionul Sebeş există gospodării
coleotive ale căror producţii depăşesc
cu mult cifrele de mai sus. La G.A.C.
Cîlnic, producţia medie de grîu obţi­
nută de pe întreaga suprafaţă însă-
mînţatâ cu această cultură este de
parcele s-au obţinut 4.500 kg. grîu la
hectar. Producţii între 2.200—2.400 kg.
grîu la hectar au obţinut şi gospodă­
riile colective din Reciu, Miercurea, A-
poldu de Jos şi altele. Este deosebit
de important faptul că gospodăria co­
lectivă din ApOldu de Sus a obţinut
în medie 6.000 kg. porumb ştlu.leţi şi
peste 31.000 kg. sfeclă de zahăr ia
hectar.
Datorită producţiilor mari realizate,
colectiviştii au primit cantităţi sporite
de cereale şi însemnate sume de bani
la zi-muncă. Familia colectivistului
Andrei Sonleiter dirt Apoldu de Sus,
care a participat cu trei braţe de mun­
că, pentru zilele-muncă prestate a pri­
mit 4.449 kg. porumb ştitlleţi, 2.568
kg. grîu, 856 kg. orz, aproape 1.500
kg. sfeclă furajeră, 5.166 iei şi alte
produse. Muncind bine şi depăşindu-şi
Conferinţa raională de partid Sebeş
norma de lucru numai pentru depă­ te s-ar putea vorbi multe lucruri in­ rării fondului central de produse agri­ apoi şl în ce priVeşte atragerea colec­ organizare şi conducere a activităţii
şirile realizate de el, a mai primit în teresante. Veniturile mari obţinute de cole. Prin contraotărl şi. achiziţii ele tiviştilor pentru a vinde statului din în toate domeniile.
plus, ca retribuţie suplimentară. 789 el s-au răsfrînt asupra întregii activi­ trebuie să mijlocească schimbul de veniturile lor, surplusul de produse.
kg. porumb ştiuleţl, 594 kg. sfeclă fu- tăţi a acestora. E îndeobşte cunoscut mărfuri dintre oraş şi sat, să desfă­ Această deficienţă a avut drept ur­ ţei au scos în evidenţă contribuţia
rajeră, 7.789 lei şi alte produse. In
total, banii care i-a primit însumează
12.955 lei.
Asemenea exemple s-ar putea cita
multe. Despre fiecare colectivist în par- turală înfloreşte tot mai mult.
Dezvoltării şepfeluiui — mai multă
ateniie
In raionul Sebeş, şeptet» de ani­
male a înregistrat o oarecare creştere
tn ultimul timp, atît în seotoru) indivi-
dual cît şi în gospodăriile colective.
Faţă de anul 1958, în anul 1959 nu­
mărul bovinelor în G.A.C. a crescut
cu 473 capete din care 222 sînt vad
de lapte, al porcinelor cu 572 capete,
al ovinelor cu 1.452 capete, acestea
din urmă, avînd lina fină şi semifină.
Dacă ţinem însă seama de posibi­
lităţile raionului şi de sarcinile stabi­
lite de conferinţa regională de partid
în legătură cu creşterea animalelor,
ceea ce s-a realizat de către gospodă­
riile colective este insuficient.
La gospodăriile colective din Pianu
de Jos, Petreşti, Păuca, Doştat, Apol-
du de Jos etc., numărul de animale
este destul de scăzut. Organizaţiile
de partid şi consiliile de conducere
de aici s-au ocupat slab de sectorul
zootehnic, fapt pentru care veniturile
băneşti ale colectiviştilor de aici, în
comparaţie cu ale altora, au fost mai
mici.
Dar ar fi greşit să atribuim numai
organizaţiilor de bază şi consiliilor
de conducere lipsa de preocupare pen­
tru creşterea numărului de animale.
Comitetul raional de partid şi Comi­
tetul executiv ai Sfatului popular ra­
ional poartă o mare răspundere faţă
de starea de lucruri existentă. Şi e
bine să reflecteze mai mult asupra
acestor lipsuri şl să ia măsuri de li­
chidare a lor. Din statisticile existente
rezultă că încărcătura de animale la
suta de hectare este sub cea stabili­
tă de conferinţa regională de partid.
La bovine, încărcătura actuală In
G.A.C. este de 16,9 faţă de 26 cît pre­
vede hotărîrea conferinţei regionale, la
Consfruclii cît mai multe
şi la un pref redus
Dezvoltarea şeptelului de animale şl
sporirea productivităţii acestora impune
asigurarea unor condiţii optime pen­
tru adăpostirea lor, precum şi a unei
baze furajere corespunzătoare.
In vederea construirii de adăposturi
pentru animale, statul acordă unită­
ţilor socialiste credite băneşti pe ter­
mene lungi. Pentru unităţile din raio­
nul Sebeş statul a acordat un împru­
mut de 1.500.000 lei. Cu aceste fon­
duri, ou contribuţia voluntară şi folo-
sindu-se o parte a rezervelor de care
dispun, colectiviştii şi întovărăşi}» din
raion au construit în anul 1958, 13
grajduri cu capacitate de 50-80 capete
de vite mari fiecare, 5 saivane, 3 ma­
ternităţi pentru scroafe, un coteţ pen­
tru 1.000 de păsări, 13 turnuri şi gropi
siloz, 2 ateliere pentru reparat maşini
şi unelte, 2 remize, 4 magazii şi au
făcut multe amenajări şi reparaţii la
construcţiile existente.
Unii delegaţi care au luat cuvîntul lectiviştilor. Iar pe măsură ce creşte
la conferinţă au vorbit amănunţit des­ puterea economică a gospodăriei, co­
pre realizările lor, subliniind în ace­
laşi timp necesitatea intensificării acti­
vităţii de construcţii în anul acesta.
Tovarăşii llie Ignat şi Vasile Pîţan
de la G.A.C. Daia Romînă, Romulus
Miiotinescu de la GîrboVa, Iosif Krisboi
şi alţii, au relatat multe aspecte din
activitatea de construcţii şi îndeosebi
faptul că unele organizaţii de partid
şi consilii de conducere din G.A.0. au
mobilizat un mare număr de braţe di
muncă pentru efectuarea muncilor ne-
calificate, au făcut singuri cărămida,
au tr? . !.lat pietriş, nisip şi alte ma­
teriale .... ă cheltuieli mari, reuşind ast­
fel să construiască grajduri şi saivane
ieftine şi bune.
Totuşi, în raionul Sebeş sînt încă destinaţie, însă sanatorii după înfăţi­
multe de făcut în domeniul construcţi­ şare şi preţ de cost.
O contribuţie tot mai mare la realizarea
fondului central a( statului
Pentru ca Unităţile socialiste din
agricultură să aducă un aport cît mai
mare la asigurarea fondului central al
statului este necesar să-şi sporească
necontenit fondurile de bază, să de­
vină gospodării puternice din punct de
vedere organizatoric şi cît mai înstă­
rite din punot de vedere economic. Con­
diţiile naturale complectate cu măsu­
rile tehnico-organizatorice ce se impun
a fi luate pentru fiecare unitate în
parte permit ca toate gospodăriile co­
lective şi întovărăşirile din raionul
Sebeş să defvină mari furnizoare de
produse statului. Sînt în râiort gos­
podării care au obţinut rezultate fru­
moase în direcţia dezvoltării fondului
de bază. La G.A.C. Daia, fondul de
bază a ajuns la peste 2,6 milioane
drum u l su crm rsM V tm
faptul că aceştia trăiesc mai bine şi
se îmbracă mai bine ca în trecut.
Mulţi şi-au construit case noi, şi-au
cumpărat mobilă frumoasă, aparate de
radio şl multe altele. Viaţa lor cul­
porcine 38,4 faţă de 50, la ovine 85,6
faţă de 95 ş.a.m.d.
O analiză profundă urmată de mă­
suri concrete menite să asigure reali­
zarea cifrelor stabilite de consfătuirea
de la Constanţa şi de conferinţa re­
gională de partid este necesară în ra­
ionul Sebeş. Nu se poate spune că bi­
roul raional de partid şi comitetul exe­
cutiv al sfatului popular raional nu au
întreprins nimic în această direcţie.
Dimpotrivă, s-au făcut lucruri intere­
sante dar mult sub posibilităţile raio­
nului.
In perioada actuală se ţin adunările
generale de dări de seamă şi alegerea
noilor consilii de conducere în G.A.C.
şi de stabilirea pianului de producţie
în fiecare gospodărie colectivă şi în­
tovărăşire. Organizaţia raională de
partid şi sfatul popular raional ire-
buie să ajute aceste unităţi, să veghe­
ze ca fiecare gospodărie colectivă şi
întovărăşire să stabilească planuri de
producţie cît mai reale şi mai stimu-
lafive, atît în ce priveşte producţia
agricolă cît şi numărul de animale ne­
cesare.
Fiecare unitate socialistă din agri­
cultură dispune de rezerve interne
mari, nevalorificate încă. La toate a-
cestea se adaugă avantajele muncii în
comun, ajutorul permanent şi multila­
teral acordat de stat prin S.M.T., îm­
prumuturi în bani, materiale de con­
strucţii, mărfuri multe şi. de sortimenie popular raional. Locul vrajbei şi urii
diferite etc. Dacă aşa stau lucrurile,
trebuie pornit de la premisa că fiecare
gospodărie colectivă şl întovărăşire
poale să se deizvolte mult, într-un timp
scurt, totul depinzînd însă de oameni,
de felul cum conducem munca şi cum
ne gospodărim.
\rţ*o
ilor. Din concluziile conferinţei a re­
ieşit că în unele gospodării se con­
struieşte încă destul de scump şi a-
ceasta în dauna altor activităţi. Co­
lectiviştii din Gîrbova, de pildă, au
construit un grajd modern, cu insta­
laţii mecanice diferite. Rău este însă
că pentru construirea lui s-a cheltuit
o sumă prea mare de bani. Colecti­
viştii din Gîrbova cîştigau mai mult
dacă cu o parte din banii respectivi
cumpărau animale, iar construcţia să fi
fost mai modestă. Căd e mâi avanta­
jos să ai animale multe şi frumoase,
adăpostite în grajduri igienice, constru­ cuvîntul tovarăşul Dumitru Dejeu,
ite cu bani mal puţini, decît să al
grajduri construite după ultimul eu-
vînt al arhitecturii moderne, în schimb
să n-ai vite suficiente. Dacă ai vite
multe şi productive, ai carne şi
lapte în cantităţi mari şi venituri
băneşti sporite. In felul acesta creşte
avuţia gospodăriilor colective şi a Co­
lectiviştii îşi pot permite să moderni,
zeze construcţiile existente, iar noile
construcţii să le realizeze potrivit po­
sibilităţilor materiale de care dispun.
Comitetul raional de pârtid şi co­
mitetul executiv al sfatului popular ra­
ional au datoria să vegheze la apli­
carea indicaţiei plenarei C.C. al P.M.R.
din 3-5 decembrie 1959, potrivit că­
reia lucrările de construcţii să se e-
fectueze cu multă chibzuinţă şi să fie
antrenaţi la muncile necesare unii co­
lectivişti în aşa fel ca Să se facă
construcţii ieftine; să nu se mal pro­
cedeze ca în unele gospodării colec­
tive care au construit grajduri după
lei, la Apoldu de Sus aproape 2,3 mi­
lioane lei la Ungurei aproape 1,7 mi­
lioane lei. La gospodăriile colective
din Apoldu de Sus, Cîlnic, Reciti etc.
ia fiecare sută de hectare revin 200.000
lei fond de bâză.
în raionul Sebeş, din totalul pre­
dărilor către stat, 74 la sută grîu, 100
la sută secară, 87 Ia sută cartofi,
peste 67 ta sută carne, peste 70 ia
sută lină etc. provin din sectorul co-
operatist-socialiSt. Din stimele de bani
încasate colectiviştii şi întovărăşi}» au
realizat lucruri frumoase: mare parte
a fost destinată lărgirii fondului de
bază, precum şi repartiţiei la ziua-
murlcă.
Organelor cooperaţiei de consum le
revin sarcini mari în direcţia asigu­
şoare o activitate susţinută de edu­
care a ţăranilor muncitori ca aceş­
tia să vină în număr cît mai mare
cu cantităţi sporite de cereale pen­
tru a le vinde statului. In această di­
recţie, unităţile aparţinînd U. R. C. C. vist a avut surplus de produse şl era tea de zi cu zi a biroului şl comite­
Sebeş nu s-au achitat dedt parţial de
sarcini. Din contractările făcute nu au
preluat cantităţi mari de produse. La
grîu, de pildă, au preluat numai 905
tone din 1.800 d t prevedeau contrac­
tele. Din aceasta rezultă, pe de o par­
te, slaba activitate depusă pentru pre­
luări, iar pe de altă parte faptul că în
Se dezvoltă continuu frăţia dintre
populaţia romînă şi naţionalităţile
conlocuitoare
In raionul Sebeş, alături de popu­
laţia romînă trăiesc un mare număr
de germani. In trecut, clasele exploa­
tatoare au introdus vrajba şi ura ne­
împăcată între ei. Lozinca naţionalist-
burgheză: dezbină şi domneşte, şi-a
pus amprenta şi în satele raionului
Sebeş. Şi s-a ajuns atunci în situaţia
că deşi populaţia muncitoare de ro-
mîni şi germani era exploatată în
măsură egală d e clasele stăpînitoare,
romînii şi germanii lucrau şi trăiau
In aceeaşi localitate, simţeau greul
vieţii în aceeaşi măsură, între ei nu
exista înţelegere şi prietenie. Ei nu se
vizitau reciproc, nu duceau o activi­
tate culturală comună şi multe altele.
Situaţia din prezent este cu totul
alta. Politica partidului şi guvernului
nostru în problema naţională şi-a do­
vedit roadele şi în acest raion.
— Relaţiile dintre populaţia romînă
şl cea germană sînt de colaborare fră­
ţească şi ajutor reciproc — a spus
iov. Nemet loan, Inspector la secţia
de învăţămînt şi oultură a sfatului
i-a luat prietenia sinceră şi respectul
unora faţă de alţii. Separatismul din
activităţile culturale şi obşteşti care
era înainte între romîni şl germani
dispare pe zi ce trece tot mai mult.
In raion există şcoli unice cu condu­
cere unică unde învaţă fiecare în lim­
ba maternă, copiii oamenilor muncii de
'naţionalitate romînă şi germană. Atît
In şcoli cît şi în afara şcolilor se or­
ganizează activităţi cultural-artistice co­ s-au dovedit a fi buni mundtori şi
mune şi multe altele.
La mundle agricole din gospodări­
ile colective şi de stat în întovărăşiri,
în întreprinderi vedem Jucrînd, umăr
la umăr, oameni ai muncii romîni şi
germani. Cu toţii se înţeleg bine, se
Spiritul combativ şi nivelul crific-
la înălfimea sarcinilor
In urma discuţiilor la care au par­
ticipat aproape 30 de delegaţi, a luat
membru al Biroului Comitetului regio­
nal de partid, preşedintele Sfatului
popular regional. Vorbitorul a făcut o
apreciere asupra activităţii comitetului
râlonai de partid, a biroului său, sub­
liniind principalele rezultate obţinute
in domeniul muncii de partid, de stat
şi economice. Supunînd această activi­
Construcţiile hidrocentralei
de la Kahovka se apropie de
sfîYşit. In curînd, fluviul Nipru
va fi îndiguit şi o vastă întin­
dere de pămînturi va fi inunda­
tă, o mare artificială va fi crea­
tă, In tona ce urmează a fi i-
nundată se află şi satul Zelenîi
Kut, ce-şi trăieşte ultimele zi­
le. Pe versantul unui deal, la
ţărmul viitoarei mări, se con­
struiesc noile aşezări pentru lo­
In Clişeu: Una
din personajele din
filmul „Poemul mă­
rii".
munca desfăşurată au existat forma­ zultate însemnate în domeniul vieţii
lism şl lipsă de răspundere faţă de interne de partid. Maturitatea organic
o asemenea sarcină.
Rezultate nesatisfăcătoare au existat odată cu aceasta şi capacitatea lor de
mare faptul că ei au fost puşi în si­
tuaţia să recurgă la piaţa neorgant-
zaită şi să întîmpine greutăţi în vîn-
zarea surplusului de produse. Trebuie
recunoscut că aproape fiecare colecti­
în avantajul lui şi al statului ca să
fie vîndut statului. In afară de avan­
tajul personal, prin vînzarea surplu­
sului de produse statului colectiviştii
se achită de o sarcină patriotică. Este
bine ca noul comitet raional de partid
ales de conferinţă să tragă concluziile
necesare pentru munca de viitor.
ajută şi depun strădanii egale că lu­
crurile să meargă cît mai bine.
In cursurile învăfămîntului de par*
tid, munca politică de masă, în acti­
vele fără de partid ale unor organi­
zaţii de bază sînt antrenaţi alături de
romîni mulţi tovarăşi de naţionalitate
germană, iar uneîe organizaţii de
partid au primit în rîndurile membri­
lor lor Un număr însemnat de oa­
meni ai muncii de naţionalitate ger­
mană. Rezultatele muncii de educare
patriotică şi internaţionalistă sînt fru­
moase şi .ele se văd aproape la tot
pasul. Ar fi totuşi greşit să apreciem
că s-a făcut totul în această direc­
ţie, că nu mai există unele manifes­
tări negative. Datoria organizaţiilor de
partid şi de masă este să intensifice
propaganda ştiinţifică în rîndul popu­
laţiei romîne şi germane, să explice
în mod amănunţit şi cu răbdare sen­
sul educaţiei naţionale în formă şi
socialiste în conţinut. Oameni­
lor muncii romîni şi germani trebuie
să li se arate pe bază de fapte con­
crete, realizările regimului nostru de­
mocrat-popular de care se bucură deo­
potrivă atît romînii cît şl oamenii
muncii aparţinînd naţionalităţilor con­
locuitoare. Să se organizeze knal multe
activităţi cultural - artistice comune,
excursii etc. ia care să-şi dea concursul
atît romînii cît şi germanii.
, Nu trebuie uitat faptul că în ra­
ion există şi un număr de ţigani. Â-
ceştia au fost lăsaţi în afara oricărei
activităţi educative. Mulţi dintre el
buni executanţi în diferite activităţi
ale formaţiilor culturale. Este o datorie
a organelor noastre de partid să se
ocupe de ei într-o măsură mai mare,
să-i educe şi să-i atragă în munca
productivă şi în alte activităţi.
tate aprecierii conferinţei ea a fost
calificată ca bună.
Succese de seamă au fost obţinute
mal cu seamă în domeniul agriculturii.
Principalul în această direcţie e faptul
că gospodăriile colective înfiinţate mai
înainte s-au dezvoltat mult, atît în ce
priveşte numărul colectiviştilor cît şl
în ce priveşte suprafaţa de teren. S-a
muncit apoi bine şi s-au obţinut re-
------------ ¦— *“— «SlRă&ff —-..... ..........——
99 Po emul mari•i«
cuitorii ce vor trebui să pără­
sească satul Zelenîi Kut. Din
toate colţurile Ţării Sovietice,
vin spre a-şi lua rămas bun de
la satul natal, profesori, gene­
rali, medici, agronomi, ofiţeri,
ingineri.
Zugrăvind portretul profund
şi detailat al diferitelor caracte­
re, confruntind în conflicte dra­
matice puternice, personajele po­
Nr. 1578
zaţlllor de partid a crescut mult şl
Discuţiile purtate în cadrul conferin­
mare pe care au adus-o organele şl
organizaţiile de partid la îndeplinirea
sarcinilor economice şi de stat. Dar
cu toate acestea — a subliniat tova­
răşul Dumitru Dejeu — în activita­
tului raional de partid şl a sfatului
popular raional au existat unele lip­
suri. Participanţii la discuţii nu le-au
scos la Iveală cu tărie şl cu atît mal
mult, nu le-au combătui Acest lucru
denotă că spiritul combativ şi nivelul
criticii nu sînt încă Ia înălţimea ce­
rinţelor.
Majoritatea discuţiilor au scos în
evidenţă părţile pozitive, fapt care nu
este rău. Dar o analiză a activităţii
de un an nu se poate rezuma numai
la relatarea părţilor pozitive.Lucrul
cel mal important este să dezvălui
neajunsurile, să le critici cu tărie şl
să lupţi cu fermitate pentru ca ele să
fie lichidate. Felul cum s-au purtat
discuţiile în oadrul conferinţei a lă­
sat să se înţeleagă că toate trebu­
rile ar merge bine şi că de acum pu­
tem fi liniştiţi. Or, autolinlştirea în
munca noastră este inadmisibilă şi
deosebit de dăunătoare.
Nu există pericol mai marfe pentru
activitatea de partid — a subliniat în
.continuare vorbitorul — decît nefolosi-
rea criticii. De aici pornescapoi o
seamă de alte neajunsuri care, adu­
nate la un loc, creează teren propice
încălcării principiilor de partid, slăbi­
rii spiritului de partid şi drept urmare,
activitate spontană, fără perspectivă şî
fărărezultate. Conducerea partidului
nostru a atras atenţia în nenumărate
rînduri asupra acestui lucru şi a sta­
bilit ca sarcină principală peniru mem­
brii de partid folosirea pe scară cit
mai largă a criticii şi autocriticii. Noul
organ raional de partid trebuie să ţină
6eama de faptul că nici nivelul auto­
critic nu este pe măsura cerinţe!jr.
La conferinţă, puţini vorbitori au ana­
lizat în mod autocritic lipsurile şi prea
superficiale au fost angajamentele lua­
te pentru viitor. \
Se ştie că unii membri ai biroului
au stat puţin în mijlocul oamenilor,
s-au ocupat în mal mică măsură de
rezolvarea unor probleme vitale ale a-
cestora. Ar fl fost necesar ca asem e-;
nea lipsuri să fi fost criticate ;cu tărie
în conferinţă. In viitor noul birou va
trebui să creeze un asemenea Climat
încît critica şi autocritica să se facă
în mod principia! şl cu tot curajul.
In raion, perspectivele unei îmbună­
tăţiri şi mai mari a muncii se văd.
Noul organ ales are în componenţa
sa tovarăşi capabili, cu putere de
muncă şi cu orientare de ansamblu.
Hotărîrea conferinţei cuprinde obiecti­
ve frumoase, realizabile. Trebuie doar
să fie folosite toate posibilităţile exis­
tente, toate forţele de care dispune
raionul şi nu există nici o îndoială că
la viitoarele alegeri se vor putea ra­
porta realizări mal mari în toate do­
meniile de activitate.
In prima sa plenară, comitetul raio­
nal de partid a ales biroul său. Ca
prim-secretar a fost reales tov. Gh.
Homoşteanu.
S. ÎOAN
zitive întruchipînd chipul omu­
lui sovietic — şi personajele ne­
gative — oameni străini socie­
tăţii sovietice — filmul afirmă
victoria noului dsupra vechiului,
respirînd un mare entuziasm şi
un profund umanism.
Filmul rulează la cinemato­
graful „Filimon Slrbu“ din
Deva între 21 şi 24 ianua­
rie a.c.