Page 80 - 1960-01
P. 80
r*ag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. í 5l3
w aBomwtaiRsuBiMxsscaaaijmnroaiMaHBBiacmaegsgazraiisaacasa flis«t*BBK«OT:waa^^ 3 i^jgg»TgEgar
La a ÎO-a aniversare a Republicii india A Ij jxîb b ş t i r i
Parada militară
şi demonstraţia de la Delhi
DELHI 26 (Agerpres). TASS U.R.S.S., E, A. Furţeva, deputat
anunţă : La 26 ianuarie, pe ma al Sovietului Suprem al U.R.S.S.
gistrala principală a capitalei ?i persoanele care îi însoţesc,
Indiei a avut loc o paradă mili precum şi Koirala, primul mi
tară şi o demonstraţie consacra nistru al Nepalului, care ae află
te celei de-a 10-a aniversări a
Republicii India. de asemenea Ia Delhi. Popoarele africane trebuie să fie vigilente şi să aibă Telegrama adresata de fam lan Dong
La festivităţi au luat parte După terminarea parăzii mi relaţii bune m toate ţările» fără excepţie dirscMoi qsnsrai al U.N.E.S.C.O.
preşedintele Indiei, Rajendra litare, prin faţa tribunei au tre
Prasad, care a primit parada, —Cuvîntarea preşedintelui Eurghiba la Conferinţa HANOI 26 '(Agerpres). ¦—* la Mantila caro s-a încheiat la
primul ministru J. Nehru, înalţii cut care alegorice reprezentînd 25 ianuarie.
oaspeţi din Uniunea Sovietică, diferite state ale Indiei şi dife popoarelor Africii — Agenţia vietnameză de informa
K. E. Voroşiiov, preşedintele So rite ramuri ale economiei ţării. ţii relatează că Fam Van Dong, Faptul că R.D. Vietnam nu a
vietului Suprem al U.R.S.S., fost admisă încă în U.N.E.S.C.O.
F. R. Kozlov, pritn-vicepreşedin- Demonstraţia s-a terminat cu TUNIS 26 (Agerpres)! — Ca niat că ţările africane trebuie poarele africane trebuie să fie ministrul Afacerilor Externe al şi că nu participă la lucrările
re al Consiliului de Miniştri af un spectacol prezentat de echi 25 ianuarie, la cea de-a doua să-şi întărească unitatea econo- vigilente. Ele trebuie să aibă re R.D. Vietnam, a adresat o tele conferinţelor U.N.E.S.C.O., în
conferinţă a popoarelor Africii, tîiică — baza independenţei po laţii bune cu toate ţările, fără gramă directorului general al deosebi la cele asiatice, arată
pe de dansuri din toate statele Habib Burghiba, preşedintele litice. excepţie. Trebuie să ne sporim Fam Van Dong, nu corespunde
Indiei, Republicii Tunisia, a rostit o numărul prietenilor. U.N.E.S.C.O,, în care guvernul situaţiei reale din Vietnam şi
cuvîntare. Popoarele Africii, a subliniat R. D. Vietnam protestează ou este în contradicţie cu principiile
Sindicalei© din Franfa se pronunfi Burghiba, mai sînt încă dezbi In încheiere, Burghiba şi-a hotărîre împotriva participării universalităţii, cit scopurile
împotriva rebeliunii După ce a transmis un salut nate de barierele artificiale exprimat convingerea că confe delegaţiilor autorităţilor sud- U.N.E.S.C.O. care urmăreşte
participanţilor la conferinţă în create de imperialism, imperia rinţa va aduce un mare aport vi-etnameze ca reprezentanţi ai realizarea colaborării internaţio
uifraeoloniaiiştilor din Algeria numele poporului şi guvernului liştii exercită presiuni asupra ia cauza luptei popoarelor afri întregului Vietnam la conferin nale şi coexistenţei paşnice.
cane pentru independenţă şi li ţa U.N.E.S.C.O. de la Bangkok
PARIS 26 (Agerpres). Mă* pronunţă într-o declaraţie a sa tunisian, preşedintele a scos în ţărilor Africii şi le şantajează. şi la conferinţa U.N.E.S.C.O. de Penfru independería
„împotrivă oricărei dări înapoi Dar vremurile imperialismului
rile organizaţii sindicale din în faţa' rebelilor şi împotriva evidenţă importanţa celei de-a şi colonialismului au trecut. bertate. • -• Kenya
oricărei încercări de a se ajunge Sîntem pentru reglementarea
Franţa' se' pronunţa gu hotărîre la on compromis ou rebelii şi doua conferinţe a popoarelor LONDRA 25 (Agerpres). — „Popu
cu organizaţiile fasciste", paşnică a problemelor. Dar, dacă laţia africană din Kenya cere ca in
împotrivă’ rebeliunii elementelor din Africa. Principalul ţel al Convocarea celei de-a treia 1960 să se acorde ţării independenţă",
„Potrivit tradiţiilor salle, con va fi nevoie, vom lupta pentru Conferinţe a muncitorilor a declarat Ia o conferinţă de presă
reacţionare şi colonialiste: din federaţia Generală a Muncit conferinţei, a spus el, este sa din ţările baltice şi Norvegia care a avut loc la 2o ianuarie la Lon
ohealmă pe toţi oamenii muncii libertate cu arma în mină. în dra militantul african Ronald Ngafa,
Algeria', *"¦. să-şi demonstreze hoftărîreă de elaboreze un plan de eliberare conducătorul delegaţiei africanilor la
a da o ripostă oricărei noi ofen treaga lume ştie că poporul al- conferinţa de la Londra pentru con
i Biroul v,Federaţiei franceze ă sive împotriva libertăţii, de a a popoarelor africane de robie stituţia Kenyei.
lupta pe oailea tratativelor pen gerian luptă pentru independen
muncitorilor creştini" ă dat pu tru încetarea războiului în Alge şi asuprire. Dar pentru aceasta
popoarele Africii trebuie să fie ţă. Aceste cuvinte ale lui Bur
blicităţii o declaraţie in care unite şi solidare. Trebuie să co
ghiba au stîrnit aplauze furtu
subliniază că „întreaga răspun laborăm pentru a încheia confe BERLIN 26 (Agerpres)'. - Norvegia chemarea de ă con
rinţa cu un plan concret de lup noase şi prelungite. Intr-o şedinţă care a avut loo tribui la înfăptuirea propunerilor
dere o poartă căpeteniile care, tă în numele fericirii popoare la HeMigendanim, Comitetul per^ sovietice de dezarmare.
Deşi imperialismul apune, a rnanent de iniţiativă al Confe
tespfoigînd chemarea preşedinte lor africane. Burghiba a subli rinţei mumaitorilor din ţările bal Intr-o scrisoare adresată pre
spus preşedintele Tunisiei, po- tice şi Norvegia, a hofărît să şedintelui S.U.A., Eisenhower,
lui celé! de-a S-a Republici, s-au comitetul arată că renaşterea
pronunţat pentru răscoală, rebe
liune şi război civil, împotrivă ria“, convoace cea de-a treia Confe militarismului şi fascismului în „Delegaţia africanilor, ă continuat el,
politicii bazate pe principiul au Agenţia' France Pressé rela îndeplinirea planului de stat rinţă a muncitorilor din ţările Germania occidentală constituie cere ca în ţară să fie introdus drep
todeterminării şi aprobată de tează eă biroul Uniunii Sindica al R. P. Bulgaria pe anul 1959 baltice şi Norvegia lă 5—6 iu în momentul de faţă principala tul de vot universal şi ca organele
naţiune". le „Forcé Ouvriere" a dat pu lie la Rosfock. Delegaţii la con primejdie pentru pace. legislative ale Kenyei să fie alese şi
blicităţii o declaraţie în care con SOFIA' 26 (Agerpres)’. BTA de ţesături de mătase — eu 39 ferinţă vor discuita sarcinile cla nu numite“.
„Federaţia' franceză ă munci damnă pe vinovaţii de rebeliu anunţă: La Solia a fost dat pu la sută, de încălţăminte — cu sei muncitoare şi ale sindicate In scrisoare se subliniază de
torilor creştini“ declară că clasa nea din Algeria. Biroul arată că blicităţii comunicatul Direcţiei 22 la sută, de unt — cu 38 la lor ei în lupta pentru asigurarea asemenea necesitatea ca, urmînd „Africanii, a subliniat el, vor ca con
muncitoare „va ripostă energic „intriganţii şi extremiştii nu au sută, de ulei vegetal — cu 29 păcii în regiunea Mării Baltice. exemplul Uniunii Sovietice, Sta ferinţa să ducă la crearea unui gu
Ia orice ameninţări care pun dreptul să afirme că acţionează centrale de statistică de pe lingă la sută etc. tele Unite să adopte chiar îna vern responsabil, ceea ce ar însemna
sub semnul întrebării instituţii în numele apărării intereselor Consiliul de Miniştri al Bulga Comitetul permanent a adre inte de conferinţa la nivel înalt
le şi libertăţile democratice". Franţei, deoarece luptă împotri riei cu privire la rezultatele în S-au obţinut succese conside sat muncitorilor şi membrilor de măsuri concrete în scopul dezar începutul sflrşitului pentru regimul co
vă politicii ei, stabilite de gu deplinirii planului de stat de rabile în agricultură. In 1959 sindicate din ţările baltice şi mării.
Biroul Confederaţiei Generale dezvoltare a economiei naţiona producţia principalelor culturi lonialist din Kenya“.
a Muncii din Franţa, expriimînd
îm potriva p o litic ii revanşarde de fa Bonn
„indi gn arcă ¦clase i muncitoare’ vern şi aprobată de parlamentul le pe anul 1959. agricole a depăşit considerabil Politica mîlitaristâ a gevernanfilor de ia Bonn
producţia medie anuală obţinută aspru criticată de către o revistă din Hamburg
faţă de acţiunile rebelilor“,- sé francez“« 2i Planul producţiei globale a în perioada primelor 2 cinci
industriei ă îost îndeplinit în nale.
Situ alla din U ganda BONN 26 (Agerpres). Săp U.R.S.S. în faţa agresiunii ar totală şi renunţarea în primul
1959 ou 102,4 la sută. A îost îndeplinit planul pri tămânalul „Die Andere Zeitung“ matei hitleriste), iar reducerea
LONDRA 26 (Agerpres)’. — toriu să devină un stat inde vitor la reducerea preţului^ de din Hamburg critică intr-un ar trupelor sovietice conlirmă fap rînd la arma nucleară şi nu ar
John Kale, secretar pentru pro pendent. In 1959, în comparaţie cu â* cost al producţiei industriei de ticol de fond politica militaristă tul că Uniunea Sovietică nu nu fi insistat asupra acestui lucru
bleme de politică externă /tţf nul precedent, producţia de stat şi cooperatiste. a cercurilor guvernante din treşte nici un fel de gînduri a- dacă Uniunea Sovietică ar fi
Congresului naţional din Ugan Reterindu-se la evenimentele energie electrică a crescut cu R. F. G. „Sovietul Suprem al gresive şi cotropitoare şi nu pus Ia cale un război atomic si
da, a dat publicităţii o declara care aii avut foc în ultima vre 20,8 la sută, extracţia de huilă In comparaţie cu 1958 pro U.R.S.S., se spune în articol, a este interesată în aventuri mili cu arme rachetă împotriva Occi
ţie in care cere ca alegerile să me în Uganda, John Kale a de ductivitatea muncij în indus aprobat în unanimitate reduce tare. In ceea ce priveşte supe dentului.
aibă loc pînă în luna iunie a clarat că ele fac parte din lan cu 21 la" sută, de minereu de trie, pe cap de muncitor, a spo rea cu o treime a forţelor ar rioritatea rachetelor sovietice,
acestui an. ţul atrocităţilor comise de către lier — cu 29 la sută, producţia rit cu 5,9 la sută. mate ale U.R.S.S. Efectivul tru un om cu judecată sănătoasă nu Dacă este adevărat că Ger
colonialiştii britanici în scopul de oţel — cu 9 la sută, de la pelor sovietice se va reduce pînă poate trage decit două conclu mania occidentală se înarmează
Referindu-se apoi fa propune Salariul real al muncitorilor la 2,4 milioane oameni, situîn- zii ; în primul rînd că aceste ra de teama unei agresiuni dinspre
minate — cu 20 Ia sută, şi funcţionarilor în această pe du-se astfel sub nivelul efectivu chete sînt o sentinţă de moar Răsărit, Bonnul ar fi trebuit să
de ţesături de bumbac — rioadă a crescut aproximativ cu lui trupelor S.U.A., al căror te te împotriva oricărui agresor salute această acţiune a Uniunii
cu 23 la sută, de ţe 4,1 la sută. ritoriu reprezintă abia o treime (chiar şi a unuia aliat la o dis Sovietice în direcţia dezarmării
sături de lină — cu 31 la sută, din teritoriul Uniunii Sovietice, tanţă de mii de kilometri) şi, în şi să tragă concluzia că şi Ger
Ceea ce s-a hotărît acum la al doilea rînd, că N. S. Hruş- mania occidentală trebuie să-şi
rile cu privire la constituţie, su de a' înăbuşi cererea irezistibilă •ras- Moscova ar fi trebuit să fie sa ciov nu ar fi propus dezarmarea aducă de urgenţă contribuţia la
lutat în primul rînd în Germa dezarmare şi la destinderea în
puse la 31 decembrie 1959 apro a poporului din Uganda de a Opinia publică din S.U .A. se pronunfă nia occidentală, pentru că nu cordării.
bării Comitetului constituţional f se acorda independenţa. Nu există o altă ţară a cărei exis
tenţă să depindă într-o măsură
din Uganda, condus de un re mai în ultimele 5 zile, a arătat împofriva reluării experienţelor atît de mare de menţinerea pă
prezentant al autorităţilor colo John Kale, au fost ucişi şi ră cii“.
niale engleze, John Kale a ă- niţi numeroşi africani, iar nu cu arma nucleară Ecourile presei din Germania -tirai-
rătat că principalele puncte ale mărul celor arestaţi depăşeşte occidentală la această hotărîre
a Moscovei vădesc lipsa dorin
acestor propuneri au fost: Or cifra de 500. Şi toate acestea NEW YORK 26 (Agerpres). Primejdia pe oare aceste expe ţei de pace şi lipsa oricărui Frotes!© tn Germania occidentală
ganizarea de alegeri în Uganda au avut foc cu o lună înaintea Campania în sprijinul încetării rienţe o creează pentru omenire simţ de răspundere din partea
pe baza sufragiului universal, supunerii spre aprobarea Comi definitive a experienţelor nuclea a fost tema unui simpozion or cercurilor politice vest germane. împotriva dezmăţului fascist '
principalele partide urmînd să tetului constituţional din Ugan re a înregistrat succese impor ganizat la Chicago (Illinois)
formeze un guvern care să facă da a propunerilor cu privire la tante în statul american Wis de Comitetul naţional american Nu trebuie să fii prea inteli BONN 26 (Agerpres), Popu tung“ relatează că participanţii
consin. Nelson, guvernatorul a- pentru o politică nucleară sănă gent pentru a înţelege că forţa laţia din Germania occidentală fa conferinţă cer într-o rezolu
despre care vorbeşte N. S. Hruş- protestează împotriva dezmăţu ţie, nu numai pedepsirea aspră
pregătirile pentru ca acest teri- constituţie. cestui stat, şi senatorul Know toasă, în colaborare cu Asocia ciov este destinată apărării îm lui fascist şi antisemit din ţară. a celor care s-au făcut vinovaţi
les, unul din reprezentanţii săi ţia oamenilor de ştiinţă atomişti. potriva agresiunii (o apărare Participanţii Ia conferinţa de la
mai rapidă şi mai eficace decîi Stuttgart a sindicatelor din lan de aceste acţiuni, ci şi îndepăr
în senat, au semnat o petiţie di In cadrul simpozionului au luai cea pe care a avut-o pe vremuri dul Baden Wurtemberg au a- tarea lor din viaţa politică, din
economie şi din aparatul de stat.
Impresiile unui publicist fuzată de „Comitetul pentru su cuvîntul profesorii Samue! Al- doptat în unanimitate o rezoluţie
pravieţuirea omenirii“, în caro lison şi dr. Seymour Kagov, de în care condamnă vehement pro Este necesar, se spune în rezo
se cere ca marile puteri care de le Universitatea din Chicago, vocările neonaziste care au avut luţie, să se desfăşoare rapid o
loc în R.F.G. în ultimele săptă- amplă muncă de lămurire în
american d esp re ţara noastră ţin arma nucleară să renunţe precum şi profesorul Francis mîni. Ziarul „Stutlgarter Zei-
pentru totdeauna la orice expe Porzel, primul consilier ştiinţi raidurile celor maturi şi ale ti
rienţe cu această armă pentru fic al fundaţiei Armour. Abor- neretului în legătură cu pericc-
lul neonazismului.
NEW, YORK 26 (Agerpres). In revii sericilor şi minăsiirilor, a pătatelor, co a evita încărcarea atmosferei dînd diferite aspecte ale urmă
sta „New World Review", cunoscutul memorarea eroilor neglijaţi in trecut, cu noi căderi radioactive. Peti rilor experienţelor nucleare pen Miliiarizarea dace la înrăutăţirea In alte rezoluţii adoptate par
pictor şi publicist american Rockwell încurajarea artelor populare şi, in spe ţia arată, de asemenea, că fără tru omenire expunerile au fost situaţiei materiale a oamenilor muncii \ ticipanţii la conferinţă se pro
Kent a publicat un articol in legătură cial, în această direcţie, frumosul şi încetarea experienţelor nu este străbătute de aceeaşi ideie: ac
cu vizita şa in Republica Populară impresionantul Muzeu al satului de la posibilă nici dezarmarea gene tuala suspendare a experienţe din R. F. Germană nunţă împotriva înarmării ato
Rominâ. Scoţind în evidenţă rapidul Bucureşti"i rală. lor nucleare trebuie să devină mice şi resping proiectul de lege
proces de transformare prin care trece permanentă. al guvernului de la Bonn cu
ţara noastră, autorul articolului sc rie; Autorul articolului scrie apoi că Ziarul „River Falls Journal“ privire îa starea excepţională.
„Pretutindeni in Rominia am fost im Combinatul Poligrafic Casa Scinleii a publicat textul integral al pe Simpozionul a fost ascultat
presionaţi de hoiărirea vizibilă cu care „întrece prin proporţiile lui orice impri tiţiei şi numele cîtorva dintre de un public numeros în rai BERLIN 26 (Agerpres). — materiale a oamenilor muncii. S c a n d a lu l d e îa Chicago
se realizează îmbunătăţirile; noi fa merie pe care o cunosc în Statele persoanele oficiale care au sem durile căruia se aflau oameni de La Bornau, în apropiere de Ber K. Maier a arătat că în fiecare
brici, noi şosele bine pavate, blocuri Unite"i nat-o. In afară de Nelson, şi ştiinţă şi o serie de reprezen lin, a avut Ioc o conferinţă pe lună ministerul de Război de la p rovocat de colab orarea
!nalte in suburbiile oraşului, străzi Knowles, printre semnatari se tanţi ai vieţii obşteşti din Chi întreaga Germanie în probleme Bonn cheltuieşte pentru înarma
întregi noi locuinţe in sale şi, pe lito Rockwell Kent arată In continuare mai numără Maynard Hoffman cago : dr. David Inglis — pre le securităţii sociale în Germa rea Germaniei occidentale circa p o liţ ie i c u boţii
ralul Mării Negre, alei largi cu arbori că a fost profund impresionat de suc — primarul oraşului River Falls, şedintele Federaţiei oamenilor nia occidentală. La lucrările un miliard de mărci.
pe care se înşiruc noi hoteluri şi spaţii cesele obţirmie de gospodăriile agricole dr. E. Kiienpeli, directorul Co de ştiinţă şi fizicienilor ameri conferinţei au participat 600 de CHICAGO 26 (Agerpres). —
verzi. Şi !lori, prdulindeni flori". colective pe care le-d vizitat, gospodă cani, dr. Gordon Zahn — pro muncitori, medici şi lucrători de Vorbind despre proiectele de Ziarele americane anunţa demi
Piciorul american s-a arătat profund rii ale căror terenuri sînt lucrate cu legiului din oraş, precum şi doi fesor de sociologie la Universi Ia instituţiile de asigurări so lege cu privire la starea excep sia şefului poliţiei din Chicago,
interesat de diversele aspecte ale vieţii tatea Lovola, Thcmas, redacto ciale din cele două state ger ţională şi Ia problemele asigură L O’Connor, din cauza scanda
artistice din Rominia. După ce se re utilaj produs da industria socialistă a membri ai adunării legislative rul şef al revistei „The Cristian mane. lului izbucnit cu prilejul desco
Republicii Populare 'Rorninc. Century“. rilor pentru caz de boală, K. peririi unor mari furturi comise
a statului Wisconsin — Ward După cum anunţă agenţia cu ajutorul agenţilor poliţiei.
ADN, participanţii la conferin Maier a subliniat că cele două Primele cercetări au dat la ivea
şi Rohf. ' ţă au discutat problemele luptei lă că 8 poliţişti au luat parte
pentru apărarea drepturilor so proiecte de lege sînt îndreptate la devastarea unor magazine în
feră la aria plastică din ţara noastră, ciale ale oamenilor muncii din împotriva muncitorilor şi împo districtul North Side Summer-
R.F. Germană, care sînt ame triva întregii populaţii din Ger dale, de unde au dispărut obiec
i.cnsiderind-o ca refleclind realităţile Ziare americane îşi exprimă dezacordul fată de „optimismul ninţate în legătură cu politica mania occidentală. te în valoare de peste 100.000
vieţii şi accesibilă înţelegerii maselor, înarmării atomice, dusă de gu de dolari. Ziarul „New York
de o factură modernă, Rockwell Kent oficial" cu privire la perspectivele economice ale S.U .A. vernul de Ia Bonn. Reprezentanţii Germaniei oc Herald Tribune“ relatează că
scrie: „A cunoaşte aria rominească, cidentale care au participat la în urma reclamdţiilor primite
înseamnă a face un pas Însemnat pe NEW YORK 26 (Agerpres) iele negative din economia a- priniă convingerea că acest op Raportul cu privire la situa discuţii au cerut în unanimitate de la cetăţeni, care declară că
calea cunoaşterii şi indrăgirii ţării şi — In legătură eu cele trei ra merioană. timism se bazează pe „o greşită ţia socială a oamenilor muncii Bundestagului să respingă pro poliţiştii operează împreună cu
poporului romin, pe calea indrăgirii poarte prezentate de preşedinte apreciere a întrecerii istorice“ în din Germania occidentală a fost iectele de lege cu privire la hoţi cunoscuţi, au fost puşi sub
vieţii", le Eisenhower în actuala sesiu Intr-un articol publicat în zia care se află angajată lumea so prezentat de K. Maîer, membru problemele asigurărilor în caz anchetă toţi agenţii serviciilor
ne, a Congresului S.U.A., o se rul „New York Herald Tribune", cialistă. al prezidiului conducerii centra de boală şi la starea excepţio poliţieneşti din North Side Sum-
Referitor ta grija regimului demo rie de ziare américaine îşi ex cunoscutul ziarist Walter Lip- le a Uniunii sindicatelor libe nală. Ei au declarat că în in merdale, „de la ofiţer pînă la
crat popular pentru conservarea şi cul primă dezacordul faţă de „opti pmann subliniază faptul că' ma La rîndul săli, ziarul „Journal re. El a subliniat că politica de teresul întregului popor german agentul de strada“. Numărul ce
tivarea iradiţiilor progresiste ale po misimil oficial" al preşedintelui rea majoritate a americanilor de Commerce“ îşi exprimă în remilitarizare şi înarmare ato trebuie să se înceteze înarmarea lor im-plicaţi trece de 300.
porului, R. Kent scrie: „Ceea ce este în ceea ce priveşte perspective refuză să accepte „mulţumirea doiala faţă de competenţa con mică a Germaniei occidentale pe viitor a R.F. Germane şi să
remarcabil in Rominia, ca şi in cele le economice de dezvoltare ale duce la înrăutăţirea situaţiei se creieze condiţii pentru ca tu
lalte ţări socialiste pe care le-am Statelor Unite şi critica tenden de sine" a guvernului şi sînt silierilor economici care au în turor oamenilor muncii să !i se
ţioasă manifestată în aceste do asigure securitatea socială.
vizitat, este respectul adine jafă de tra îngrijoraţi de perspectivele de tocmit raportul anual prezentat
diţie, aşa cum se vădeşte din restau viilor ce se deschid în faţa la Congres de preşedintele Ei
rarea lucrărilor isloricc de artă, a bi- cumente de a se acoperi aspec- S.U.A. Walter Lip'pmainn îşi ex- senhower.
Redac]la }l administraţia ziarului: 6tr. 6 Martie nr. 9. telefon; 188(189t 75. Taxa plătită in numerar conform aprobări) Direcţiunii Generale P.r.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Po lijjraiică „1 filai* _ Deva