Page 81 - 1960-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA/
mulsocialismului
Anul XII Nr. 1584
w——pwiiiiwmmnmmmmmm
Să la m m ă m Î M lip e a m
m in im u m
y Discuţiile au fost vii şi inte­
resante. S-au făcut propuneri
multe. Din acestea, s-a născut
Eyigajamentul colectivului şi ini­
ţiativa comuniştilor. Pentru a
mobiliza toate forţele, pentru a
li folosite toate mijloacele şi
posibilităţile ca sarcinile planu­
lui de stat pe 1960 şi angaja­
mentul de a da peste prevede­
rile planului anual 12.000 tone
blumuri de oţel, să fie îndeplinit, de comunistul Samoilă Semciuc,
comuniştii au venit cu iniţia­
tiva de a se lamina în fiecare
schimb minimum 155 de lin­
gouri.
Membrii de partid au organi­
zat convorbiri cu muncitorii, ex-
piîcîndu-le de ce trebuie şi cum
se pot produce mai multe la­
minate. Aşa, de pildă, maistrul
laminator loan Triîu, a stat de
vorbă cu muncitorii de la linia
de laminare în ce priveşte in­
tensificarea ritmului de lamina­
re, Gheorghc Ivanoff, şef de e-
chipă la cuptoarele adinei, a
sfat de vorbă cu muncitorii de
aci pentru a se asigura lamina-
lorilor lingouri în cantităţi su­
ficiente şi încălzite la tempera­
tura prescrisă, iar ing. Ştefan
Mociofan, a stat de vorbă cu
electricienii pentru a întreţine
bine instalaţiile electrice în sco­ lingouri.
pul evitării timpilor morţi, a
stagnărilor în producţie. De a-
semeneă, tov. loan Pîrvu, a stat
de vorbă cu muncitorii de la a-
justaj pentru a încărca şi expe­
dia Ia timp blumurile.
Muncitorii, inginerii şi tehni­
cienii au îmbrăţişat cu căldură
iniţiativa organizaţiei de partid.
Acum, între'cele 3 schimburi de
laminatori se desfăşoară o vie
întrecere socialistă sub lozinca:
„Să laminăm în fiecare schimb
minimum 155 de lingouri". Fie-
• care schimb luptă pentru a rea­
liza mai mult de 155 de lingouri
în 8 ore. Prin munca neobosită
de zi cu zi a colectivului lami­
norului bluming, iniţiativa co-
In raionul lila
S-au inaugurat încă două
gospodării agricole colective
Duminică 24 ianuarie a.c. au
fost inaugurate încă două gos-
podarii agricole colective. în
satele Lăpugiu Inferior şi Grind,
In satul Lăpugiu Inferior
Ţăranii muncitori din satul
Lăpugiu Inferior sînt cunoscuţi
în întreg raionul ca buni gos­
podari, oameni care atunci cînd
se apucă de o treabă nu se lasă
pînă n-o duc cu bine la capăt.
Aşa s-au întîmplat lucrurile şi
c.u colectivizarea satului lor.
Cîţiva comunişti printre care
Ludovic Câta, Roman Popovici
şi alţii, sprijiniţi şi îndrumaţi
de către comitetul comunal de
partid, au început să desfăşoare
o susţinută muncă politică în
rîndul ţăranilor muncitori din
sat pentru a-i lămuri să păşeas­
că cu încredere pe calea gos­
podăriei colective. Zilnic, mer-
gînd din casă în casă, ei au stat
de vorbă cu cetăţenii satului
vorbindu-le despre avantajele
muncii în comun, despre supe­
rioritatea agriculturii socialiste,
Şi ţăranii muncitori din Grind sînt
i de acum colectivişti
In aceeaşi zi şi vecinii lăpu-
genilor, ţăranii muncitori din sa­
tul Grind, s-au unit într-o mare
familie — într-o gospodărie a-
gricolă colectivă. Ca număr de
familii ei sînt mai puţini pentru
că de fapt şi satul lor este mai
mic. Dar toţi cei înscrişi sînt
hotărîli să facă din gospodăria
lor o unitate înfloritoare care
să le asigure belşugul şi bună­
starea. Acum n-au'ca avuţie ob­
ştească decît 83 ha. teren, 6 vaci,
18 boi, 9 cai, 19 care şi căruţe,
12 pluguri, alte bunuri şi unel­
te agricole. Pentru 28 familii
Joi 28 ianuarie 1869
wmmBBwnammasaaocmaBam
1 5 5 d t U § t g ,ó - ii it
muniştiior prinde viaţă şi scoate
la iveală noi posibilităţi de creş­
tere a producţiei, stimulează şi
mai mult iniţiativa creatoare a
maselor, le însufleţeşte în mun­
că. Realizările obţinute de schim­
bul condus de îng. Uie Marcu,
candidat de partid, dovedeşte cu
prisosinţă acest lucru.
Ajutat de organizatorul gru­
pei de partid, tov. Ioan Lovas,
maistru la cuptoare adinei, de
Inifiaiiva
comuniştilor
manevranţiî loan Grigoreanu şi
Frenţ Avei, şeîui schimbului,
îng. Ilie Marcu a reuşit să or­
ganizeze în nud minuţios mun­
ca pentru ca fiecare operaţie să
se desfăşoare în mod succesiv,
conform graficului de producţie,
fără întreruperi.
Ca urmare a măsurilor luate,
acest colectiv a reuşit să lami­
neze în medie peste 160 lin­
gouri pe schimb în perioada 1-20
ianuarie. Au fost şi zile în care
s-au realizat adevărate recor­
duri în producţie. Aşa, de pildă,
în ziua de 18 ianuarie, au fost
laminate într-un schimb 182 de
Biroul organizaţiei de bază,
pentru a stimula şi mai muit
iniţiativa creatoare a muncitori­
lor, pentru a populariza experi­
enţa pozitivă Şi a face din acea­
sta un.bun al tuturor, a organi­
zat un schimb de experienţă în­
tre cele trei schimburi de larni-
natorî. Cu acest prilej, ing. Ilie
Marcu, a arătat ce metode şi ce
mijloace a folosit schimbul pe
care-1 conduce, pentru a lamina
de fiecare dată, mai mult de 160
lingouri în 8 ore, iar în unele
ambele din comuna Lăpugiu,
raionul îlia. Prin constituirea
acestora, în raionul Ilia există
24 gospodării agricole colective.
despre veniturile mari pe care
le-au obţinut colectiviştii din
Leşmic, Ilia, Veţel şi despre via­
ţa îmbelşugată pe care o trăiesc
aceştia. Şi, ou fiecare zi, numă­
rul celor care îşi dădeau seama
că înscriindu-se în gospodăria
colectivă o fac numai spre bi­
nele lor, creştea. Aşa se face că
în scurtă vreme 55 familii din
cele 62 cîte există în sat s-au
unit într-o gospodărie agricolă
colectivă, pe care au inaugurat-o
duminică 24 ianuarie a.c. şi a
cărei avuţie obştească este de
la început destul de mare.
Noii colectivişti au înscris în
gospodăria colectivă 233 ha. te­
ren, 22 vaci de lapte, 40 boi, 12
cai, 46 oi, 47 care şi căruţe, 45
pluguri şi numeroase alte unelte
agricole.
e totuşi ceva. Şi apoi, — aşa
cum de altfel ei înşişi s-au an­
gajat — această avuţie o vor
spori curind. Vor începe să-şi
dezvolte sectorul zootehnic şi
alte ramuri aducătoare' de ve­
nituri. Cunoscută fiind hotărîrea
oăre-i caracterizează-pe grindeni
şi faptul, că' în conducerea gos­
podăriei au fost aleşi • oameni
pricepuţi ca Ioan Pîrva, Arsenie
Florea şi ¦alţii, sîntem siguri că
angajamentul lor va deveni fapt
TEOFIL POPA
corespondent
zile să obţină adevărate recor­
duri în producţie. Invăţînd din
experienţa acestui schimb, şi ce­
lelalte două schimburi de lami­
natori dau bătălia pentru a se
ridica la nivelul realizărilor me­
dii ale fruntaşilor. Nici unul din
schimburi nu a rămas sub plan.
Pînă în prezent, s-au produs pes­
te prevederi în contul angaja­
mentului, mai mult de 3.000 tone
de blumuri. Fruntaş în întrecere
este schimbul condus de candi­
datul de partid, ing. Hie Marcu.
Întregul colectiv ştie că nu­
mai laminînd în fiecare schimb
minimum 155 de lingouri, se a-
sigură îndeplinirea planului şi a
angajamentului luat în întrecere.
Experienţa de pînă acum a do­
vedit că se pot lamina mult mai
multe lingouri, că angajamentul
poate fi sporit. Acum se dă bă­
tălia pentru ca fiecare schimb
să lamineze cel puţin 155 de
lingouri. Organizaţia de partid
îndeamnă însă oamenii să nu
se oprească Ia această cifră, să
lupte pentru a realiza şi mai
mult. Aceasta ne dă convingerea
că nu peste mult timp, organi­
zaţia de partid va chema colec­
tivul blumingului să lamineze
într-un schimb o cantitate de
lingouri mult mai mare decît
cea care se realizează în pre­
zent.
N. ZAMFIR
Se împart din nou
produse colectiviştilor
La gospodăria agricolă colec­
tivă „Valea Streiului" din satul
Strei, raionul Hunedoara, s-au
terminat calculele zilelor-muncă
efectuate de colectivişti. Pe baza
acestora colectiviştilor li s-au
împărţit zilele trecute cantită­
ţile de porumb ce li se cuvin.
Familia colectivistului Ioan Nea-
gu, spre exemplu, a primit
3.906 kg. porumb, cea a Iui
Aron Barbu 3.672 kg., a lui Dio-
nisie Munteanu 3.172 kg., iar
colectivistei Zina Barbu care a
efectuat singură 155,5 zile-mun-
că i-a revenit 1.555 kg. porumb.
împărţirea porumbului conti­
nuă iar după terminarea aceste­
ia se vor repartiza colectiviştilor
şi cantităţile de furaje, cartofi,
zahăr şi banii ce li se cuvin.
IOAN UDREA
corespondent
4 pagini 20 bani
Fier vechi pentru oţelării! nel şi Şon Giînter
R ăspunsul ceferiştilor
din cad rul com plexului
Teiuş-O oşlariu
Muncitorii, tehnicienii şi ingi­ şitul lunii martie 37 tone“.
nerii complexului. G.F.R. Teiuş- Ţinînd cont de importanţa
Goşlariu a-u luat cunoştinţă de fierul ui vechi în buna desfăşu­
chemarea siderurgiştiior hunedo- rare a producţiei în oţelării, co­
reni adresată ceferiştilor din Si- lectivul complexului C.F.R. Te-
meria, cu privire la acţiunea pa­ iuş-Goşlariu asigură, prin scri­
triotică de colectare a fierului soare, pe sidenurgiştii hunedo-
vechi.
„Deşi în complexul G.F.R. Te- sul pentru ca în trimestrele ur­ p *
iuş-Goşlariu — se spune în scri­ mătoare să colecteze şi să ex­
soarea de răspuns trimisă oţe- pedieze o cantitate de fier vechi
lariîor hunedoreni — nu există cît mai mare. De asemenea,
rezerve prea mari de fier vechi,
totuşi ne vom strădui ca în pri­
mele trei luni ale acestui an să
adunăm tot ce există la locu­
rile noastre de muncă şi în
triaj, astfel ca pînă la sfîrşitul
lunii februarie să colectăm 15
tone fier .vechi, iar pînă la sfîr- larilor din Hunedoara 4 tone
in 25 zile — 27 2 ton e
Colectivul întreprinderii de
construcţii siderurgice din Hu­
nedoara, urmînd exemplul cefe­
riştilor simerieni, desfăşoară o
acţiune susţinută pentru colec­
tarea fierului vechi, necesar oţe-
'ăriilor hunedorene. Această ac­
ţiune este condusă direct de
către Comitetul de partid al
I.G.S.H. Toate organizaţiile de
partid, organizaţiile .sindicale şi depozite şi cei de Ia atelierul
de U.T.M., ău primit ca sarcină
să desfăşoare o susţinută muncă
Contribuţia tineretului
In acţiunea patriotică de co­
lectare a fierului vechi şi trimi­
terea acestuia la oţelării o con-
Hermina Călă-
ianu lucrează la
fabrica I.A.R.T,
Deva, la etiche­
tarea conservelor
pentru export. Muncind cu
hărnicie şi îndemînare, ea
îşi depăşeşte zilnic norma
în medie cu 10 la sută.
Siguranţa transporturi! or
Pentru siguranţa circulaţiei
pe traseul G.F.R. . deservit de
staţia Goşlariu-Triaj, colectivul
de muncitori de aici depune e-
forturi susţinute.
Economii
Colectivul staţiei G.F.R. Goş­
lariu-Triaj, manevrînd trenurile
de marfă în cele mai bune con-
diţiuni şi respeotînd cu toată
stricteţea programarea, realizea­
ză importante economii. In pri­
mele 18 zile ale lunii curente,
ei au realizat'economii de peste
17.600 lei, prin folosirea raţio­
nală a trei locomotive în loc de
4 cîte erau prevăzute în plan.
Economiile au fost realizate la
o Consolidarea succeselor do-
bîndite să constituie în viitor prin­
cipala preocupare (pag. 2-a) j
• Măsuri tehnico-organizatorice
eficace pentru sporirea producţiei
de metal (pag. 3 -a );
• George Allen declară că S.U.A.
au pierdut din prestigiu în urma
succeselor sovietice în spaţiul cos­
mic (pag- 4-a).
reni că vor depune tot intere­
ceferiştii s-au angajat ca vagoa­
nele ou fier vechi care trec- prin
staţia Goşlariu să fie dirijate
cu prioritate spre Hunedoara.
Până în prezent de la staţia
Goşlairiu-triaj au şi expediat oţe-
de-fier vechi.
politică pentru antrenarea mase­
lor largi de muncitori la acţiu­
nea' patriotică de colectare a
fierului yechi.
Ga urmare a muncii depuse
în 'această direcţie, s-a reuşit să
se colecteze prin muncă volun­
tară, în perioada 1-25 ianuarie
a.c., peste 272 tone fier vechi.
In această acţiune se evidenţia­
ză muncitorii grupului de con­
strucţii nr. 2, cei de la baze şi
central de reparaţii auto.
tribuţie deosebită trebuie să ă-
ducă tineretul. Comitetul orăşe­
nesc U.T.M. Hunedoara, ţinînd
seama de acest fapt, a luat mă­
suri pentru desfăşurarea organi­
zată şi permanenta a acţiunii
patriotice de colectare a fierului
vechi. In această muncă, au fost
antrenate toate organizaţiile
U.T.M. din întreprinderile şi in­
stituţiile oraşului. Fiecare, orga­
nizaţie are angajamente concre­
te în această privinţă, iar bri­
găzile de muncă patriotică sînt
acelea care Ie traduc în viaţă.
Munca depusă de tineret a
dus la obţinerea de rezultate
bune. Intre 1 şi 25 ianuarie, s-a
colectat de către tinerii din oraş
226 tone de fier vechi, din care
174 tone au fost predate I.G.M.
O contribuţie însemnată la co­
lectarea acestei cantităţi de fier
vechi au adus brigăzile de. mun­
că patriotică din C. S. Hune­
doara.
DE LA SUBREDACIIA NOASTRĂ
VOLUNTARĂ DIN TEIUŞ
Condiţii mai bune de
vizionare a filmelor
Pentru satisfaceroa cerinţelor mereu
crescînde ale publicului spectator, zi­
lele trecute, în cabina de proiecţie a
cinematografului G.F.R. din Teiuş au
fost efectuate lucrări de instalaţie e-
lectrică şi canalizare, care creează ope­
ratorilor condiţii bune de lucru.
Odată cu exţsptarea acestor lucrări,
s-au instalat şi noile aparate de procjc-
fie. Noul aparataj cu care a fost do­
tat cinematograful G.F.R.,' este com­
pus d in : aparate de proiecţie T-4 de
fabricaţie romînească, un amplificator
dublu de 40 waţi tip TG, un auto-
transformator trifazic, obiective pen­
tru proiecţie de cea mai bună calitate,
m ---------------------- ---------
Staţia G.F.R. Goşlariu-Triaj
a fost declarată fruntaşă pe re­
gionala G.F.R. Gluj pe anul
1959, în ce priveşte siguranţa
transportului.
însemnate
reducerea consumurilor de căr­
buni, păcură şi ulei.
Economii au mai fost realiza­
te şi prin recondiţionarea ou
mijloace proprii a 400 saboţi.
La această acţiune şi-au adus
contribuţia tovarăşii Gheorghe
Cocea şi Alexandru Geamănă.
GHEORGHE RUSU
corespondent
De curind la în-1
ireprinderea de in­
dustrie locală J - C.
Friniu" din Orăştie
a fost înfiinţată o
'nouă secţie psniru
confecţionarea de
gherghefuri.
In clişeu : Aluni
citorii Octavian Roji
novski, Teofil Pa­
controlind calitatea
primului lot de
gherghefuri, care în
curind va fi expe­
diat beneficiarului.
DIN CARNETUL CORESPONDENTULUI
Şeful de sector
Pe şeful de sector Ioan Coz- In timp ce-şi îmbogăţeşte
m-a, l-am cunoscut în sala de cunoştinţele sale profesionale,
aparate telefonice din cadrul Ioan Cozma se ocupă şi de
secţiei C.T. 4 Simeria, unde
ceilalţi lucrători ai sectorului,
tocmai controla' sistemele de pentru ridicarea calificării a-
cestora. Astfel, cadre ţinere ca
ourenţi ourtători din reparti­ iitemistul Adalbsrt Boitoş şi
Valentin Mirescu au învăţat
tor. Privirea-i blîndă şi felul
său de a zîmbi, le îmbie să multe de la tov. Ioau Cozma.
stai de vorbă ou el. Să-l în­ Cînd ,în sector se ivesc oreu--
trebi numai ce te interesează tăti neprevăzute, comunistul
şi te pune imediat în curent. Ioan Gozma stic să le rezol­
Aşa am aflat că la ultimele ve. Nu de mult, în faţa lucră­
torilor de la secţia C.T.4 Si-
alegeri ale organizaţiei de ba­ meriă a stat o sarcină dintre
ză P.M.R. a fost ales locţiitor cele. mai dificile: mărirea ca;
de secretar. parităţii şi îmbunătăţirea re­
înainte de a ajunge să lu­ ţelei telefonice din complexul
creze la sectorul telefonic al G.F.R. Simeria. Centrala tele­
secţiei C.T. 4 Simeria’, Ioan fonică existentă de tip B. b'.
Gozma a lucrat ca lăcătuş la trebuia desfiinţată şi. înlocui­
Atelierele C.F.R. Simeria. Me­ tă ou alta măi mare, mai mo­
seria de lăcătuş’ i-ă plăcut, dernă, mal practică. Acest hj:
dar se simţea atras spre do­ cru trebuia’ înfăptuit fără să
meniul electrotehnicii. De a- sufere cîtuşi de puţin produc­
ceea, nu s-a lăsat pînă cînd ţia şi mai cu seamă siguran­
n-a ajuns să lucreze la acea­ ţa circulaţiei'. După o temei-«
stă secţie. La început ca li- nică pregătire, colectivul sec­
nior, apoi ca şef de echipă, torului telefonie' condus de
electromecanic şi mai tîrziu Ioan Gozmă, 'a trecut Ja trea­
a ajuns să conducă întregul bă, ' Îuorînd neîntrefdp'i cliicri'
sector telefonic din complexul
C.F.R. Simeria. Pentru urca­ zile în şir, astfel că noul mul­
rea acestor treote de pregătire tiplu telefonie s-a montat în
şi calificare profesională, i-au
trebuit timp şi multă voinţă. cele m ăi' bune oondiţiuni. E
A trecut prin multe şcoli (lă
Oraşul Staiin, Bucureşti, Ti­ suficient să amintim că la ,a-
mişoara) şi pe toate le-a ab-
\ solvit cu bine. De studiu însă ceastă lucrare, numai legatul
nu s-a lăsat nici acum. In
rafturile bibliotecii safe perso­ în panoul de multiplicare a
nale se găsesc foarte mult© lu­
crări apărute în editura tehni­ constat din sudarea a peste
că G.F.R., privind domeniul
electrotehnicii, pe care le stu­ 3.500 fire. Prin montarea a-
diază cu mult interes.
cestei centrate telefonice, s-a
creat posibilitatea' comasării
posturilor telefonice dîn Com­
plexul G.F.R. Simeria lă o sin­
gură centrală, desfiinţîndu-se
asifel centralele B.E. din sta­
ţia Simeria-triaj, depoul de
locomotive, Atelierele G.F.R.
şi staţia Hunedoara’. ‘ .
Toate acestea se daferesc
faptului că Ioan Cozma este
un om nou, crescut şi educat j
de partid, un om al zilelor
noastre. , •-
S. MUNTEANU,
precum şi două difuzoare cu o putere Pregătiri în vederea
de 12 waţi fiecare. alegerilor sindicale
Punerea în funcţie a noului. apara­ In urma sarcinilor trasate de
taj, a bucurat mult pe muncitorii cefe­
rişti şi pe ţăranii muncitori din Teiuş. C.C.S. şi C.S.R., comitetul . de între­
In prezent, condiţiile de vizionare a
filmelor Ia acest . cinematograf sînt prindere al uzinei ,.Victoria"rCălan *
mult îmbunătăţite, iar numărul spec­
tatorilor a crescut cu 30-35 la sută. trecut la pregătirea noilor alegeri sin ­
Pentru continua dicale. In prezent, organizatorii d t
dezvoltare a G. A. C.
grupe sindicale cu ajutorul ¦membrilor
Recent, membrii gospodăriei colecti­
ve „30 Decembrie" din Teiuş, au ţinut comitetelor de secţii, pregătesc dările-
în sala festivă a clubului C.F.R. adu
narea generală pentru dezbaterea şi de seamă, care urmează să fie prezen­
aprobarea planului de producţie şi a
bugetului de venituri şi cheltuieli pe tate in faţa membrilor:¦d t sindicat, l e
anul 1960.
întocmirea dărilor de seamă, ale gru­
Avînd în vedere continua dezvolta'
re a gospodăriei, colectiviştii au ho- pelor sindicale un. ¦ajutor - efectiv ii
tărît ca în acest an să construiască un
al doilea grajd cu o capacitate de 50 acordă ,maiştrii de sortimente, munci­
capete vite mari, o magazie de
cereale precum şi o remiză pen­ torii ' fruntaşi in producţie ' şi inova­
tru adăpostirca atelajelor. In planul
de producţie pentru anul în curs, a torii. ¦ ¦ ’' i ,. .. -A
mai fost prevăzută sporirea numărului
animalelor. Asifel, nUmăruT total a La secţia turnătorie, fumble; montaf,
oilor se prevede, să ajungă în acest semicocs, administrativ d e., au Şi fost
an Ia 600 capete, al vacilor pentru terminate dările de seamă. I tv phnu-
lapte la 20, al bovinelor de muncă fa . rile de măsuri ale ’ comitetului de în­
40, iar al cabalinelor la 30 ,de capete. treprindere, cît şi •comitetelor de secţii,
O atenţie deosebită se va acorda selec sînt prevăzute a se lua o serie de mă­
ţionării vacilor pentru lapte, în aşa fel suri pentru întărirea muncii sindicale.
ca gospodăria să aibă numai vaci cu
producţie mare de lapte. De asemenea De pildă, comitetul 'de secţie de ta tur­
se va extinde suprafaţa cultivată cu
porumb siloz şi se va acorda o aten­
ţie mai mare furajării animalelor. nătorie şi-a prevăzut intensificarea în­
A. OTOIU trecerii socialiste, îmbunătăţirea muu--
cii politice de masă in vederea întă­
ririi disciplinei, îmbunătăţirea calită­
ţii pieselor turnate pe calea reduce­
rii procentului de rebuturi. De aseme­
nea, sînt prevăzute organizarea de con­
ferinţe privind lupta sindicatelor din
ţara noastră pentru unitatea clasei
muncitoare etci j
v GH. SPERIOSU
' corespondent