Page 79 - 1963-07

Nr. 2666 DM. SOCI&tlSHiain Pag. y

PE URMELE
(^eeie ii se uitatele. MATERIALELOR „Să fim buni gospodari ai metalului"

PUBLICATE
6 eqxinizaţiilo t de pat'tid
In ziarul „'Drumul aociail/lsimilui" nr.
2587 din 20 aprilie a.c. a fost publicat
Comitetul de partid de la E. M. -toTi care au merite deosebite în în­ rezultat creşterea neîncetată a rolu­ un materiei care reliefa preocuparea
Borza, strSduindu-se să înfăptuiască, făptuirea politicii partidului nostru, oţelarilor hunedoreni fată de .reduce­ Shm otelul ecoftonMt,
lui conducător al organizaţiilor de
sarcinile izvorîte diri Document ele ce­ au -dat dovadă de buni organizatori partid tn procesul de producţie. Pri­ rea pierderilor de oţel. Materialul a
al procesului de producţie, tovarăşi scos in evidenţă faptul că în com­
lui de-al lll-lea Congres al P.M.R. mind în partid un însemnat număr
bine pregătiţi din punct de vedere paraţie cu anii precedenţi, în primul ia O S MM. 2 a
sl hotărârile Plenarei C.C. al PMR.
politic şi profesional. Astfel, In de candidaţi şt noi membri 6-a creat trimestru al acestui an, pierderile de
din aprilie 1962 a cerut tuturor or* cursul acestui an au fost primiţi di­ otel au fost simţitor reduse. Au fost
posibilitatea constituirii de grupe de
ganizaţiilor de pa/rlid să pună In cen- rect în -rîndurile partidului 5 tova­ partid la locurile hotărîtoare ale pro- scoase la iveală totodală si unele as­ ÎMpftMHul 4emeAthu /963,
răşi. Minerul loan Laslău, de la sec­ pecte negative care, dacă erau pre-
irul preocupării lor îmbunătăţirea ductîei: Constituirea acestora, pre­
torul minus 180 — Musariu este cu­ înltmpinate, producţia de otel ar fl
muncii do primire In partid. In acest
noscut oa unul dintre cel mal harnici cum şl a unor organizaţii de bază înregistrat un nivel mai mare.
scop, a fost instruit lunar aparatul muncitori. El a dovedit abnegaţie şl pe schimburi, a dus la îmbunătăţirea Au trecut de atunci 3 luni. Pier­
de partid dit şl birourile organizaţii­ răspundere în îndeplinirea sancmiOor derile <le oteJ au fost mal mici în 4e ftof amAtim -•
muncii de partid, la o mai mare opc-
lor de bază.' Dezbaterea documente­ această perioadă. Astfel, la O SIM.
rativitale In rezolvarea sarcinilor eco- nr I. pierderile au fost cu 0,1X5 pro-
lor Plenarei C.C al P.M.R. din apri­
nomice. Mobilizaţi de către comunişti, conle măi mici in trimestrul II fală
lie 1962 a constituit un deosebit pri­ marea majoritate a lucrătorilor din de trimestrul I. iar la ’0;S M, nr. 2,
lllii
lej de analdză a muncii de prii&ife în subteran munceso acum cu mai mult cu 0.UI procente. înseamnă că cele
partid, a contribuit la sporirea exi­ spor penlru -a da viată angajamente­ două colective dc ot-elari s-au stră­
dc‘ producţie şi obşteşti. Prin munca duit s3 înlăture deficientele sesizate
c
gentei organizaţiilor de. bază fată de ma
depusă, el s-a situat lună de lună lor luate în întrecere. Ca urmare a de ziar. organizaţiile de partid eu pus
îndeplinirea sarcinilor ce le revin in printre minerii evidenţiaţi, a consti­ acestui fapt, planul de producţie pe
această privinţă. După dezbaterea tuit exemplu şi îndemn pentru toti primul semestru al anului în curs în centrul atenţiei lor sporirea pro­ 1.800 3.000
acestor documente, organizaţiile de ducţiei de oţel paralel ou gospodări­ 5.280
ceilalţi muncitori. Frumoasele succe­
bază şi-au orientat activitatea spre a fost îndeplinit le extracţia de mi­ rea lui cu mai multă atenţie
se repurtate in producţie, precum şl SEMĂN ATOM A R A G A Z E B IC IC L E T E
atragerea în partid >n "celor mai buni nereu în proporţie de 102 In smlă. Dacă în primul trimestru al anului
buna comportare ce-o are în familie
dintre cei m^- f ‘jj'uni oameni, munci­ Iot la metal in proporţie de 106,3 la s-au pierdut cantităţi mari de otel fTia
tori eyţ.jeriliati în producţie, bine si în societate a Îndreptăţii pe comu­ sul 5.
. din punct de vedere profe- niştii din acest sector să-l primească O.SM. nr. 1. cauzate de erupţii si la secţia O S.M. ar. 2 nu a fost înre­ Lo fel au mai procedat prim-lopilorii 0,14 procente în ultima lună a tri­
Analiza făcută a dovedit însă că la
. nlonal, devotaţi cauzei desăvirşirii direct în rîndurile membrilor de scurgeri la dop, în trimestrul II si­ gistrată nici o perforare a oalelor de Marian Axenlc (cuptorul nr. 4) loan mestrului II, aceste pierderi se men­
exploatarea minieră Barzn mai sînt lumare, iar pierderile prin erupţii au
construcţiei socialismului. tuaţia s-n îmbunătăţit. Acelaşi lucru Drăghin (cuptorul nr. 6] şi llie Blco- ţin totuşi Ia un nivel ridicat.
partid. Printre cei care au mai fost
Luptând pentru întărirea rîndurilor unele organizaţii de bază :oa cele s-o petrecut si la O.SM. nr, 2, dato­ fost reduse de la 0,09 la sulă tn tu, de la cuptorul nr. 2, care. din Analiza pierderilor de metal tn
primiţi diT-cct în partid se numără,
partidului, organizaţiile de bază din de Ia sectoarele eleclro-mccanio — rită pregătirii trenurilor $i a oalelor primul trimestru, la 0,04 la sul3 în aceeaşi cauză, ou provocat pierderi trimestrul II la cele două otelăril
cadrul exploatării au primit de la în­ de asemenea, tovarăşii Viorel Mer­ Musariu, 120 — Musoriu, 90 — Mu- trimestrul II. însemnate la şarjele 6256, 6113, 6255 arată că tn timp ce unele deficiente
ceputul anului 109 candidaţi de partid. eu de la sectorul Ruda, Auirel Stefon sariu, şi altele, care nu au manifestat de turnare tn condiţii mai bune. Echi­ Cu toate acestea, trebuie arfltat că Si la altele. Vinovaţi siut şi maiştrii clin trimestrul I au fost eliminate, au
Unui însemnat număr de candidaţi de de la secţia tra-nsport-subteran. suficientă preocupare pentru întărirea pele din halele de pregătire au lu- Toma Safta din schimbul A şî loan apărut altele în perioada următoare;
partid, lacrători destoinici, :care au crot cu mai multă răspundere, elim.i* marea majoritate a pic lorilor de Crişan din schimbul C. Aceste deficienţe persistă şi în luna
Făcliul o analiză asupra octîvilătil rîndurilor parliduluî.
depus o muncă asiduă pentru buna nind risipa dc metal Dacă în luna oţel înregistrate in trimestrul II la Asemenea cazuri s-au petrecut şi iulie. Se cere înlăturarea grabnică
desfăşurate pentru întărirea rîndurilor Lipsuri sînt şi în privinţa educării
desfăşurare a procesului de produc­ şl creşterii oandidaţllor de partid. martie echipa condusă de Drăgan cele două oţelârii ale CS Hunedoa­ I«a oţelărin nr. 1. Deşi aici există po­ a ,,rutinei" ce se manifestă la unii
partidului, se poate spune că majo­
ţie, evidenţiaţi tn întrecerea socia­ Unele organizaţii de bază neglijează Hodină. de pildă, a provocat pierde­ ra, puteau fi evitate. Anali2Îndu-lc, sibilitatea măsurării temperaturii cu maiştri şi prim-topilori tn conducerea
listă, li s-a redus stagiul de candidat. ritatea organizaţiilor de bază de la creşterea si ajutorarea candidaţilor se constată că cele mai frecvente au termocuplul de imersiune, acest lu­ ultimelor operaţii dm procesul teh­
Printre aceştia se numără minerii lonn E. M. Barza şi-ou îmbunătăţit munca de partid în timpul stagiului. rea unei cantităţi de peste 43 tone cru nu .se face şi se continuă în mod nologic do elaborare a şarjelor de
Poenar şi lonn Giurgiu, de la secto­ în această direcţie. O activitate bună Tinîndu-se seama de posibilităţile de oţel, pr.in calitatea slabă a pregă­ fost pierderile provocate de solidifica- complet nejuslificat elaborarea şar­ olcl
rul Ruda. mecanicul de locomotivă au desfăşurat .organizaţiile de baz3 existente, comitetul de partid, organi­ tirii oalelor de turnare, tn lunile ur­ rea oţelului pe oalele do turnare, jelor reci, Cele mai frecvente cazuri Conducerile schimburilor trebuie
loan Dobre. de la secţia transport- mătoare ea a luorat cu mai multă Cauzele se datoresc lipsei de răspun­ s-au pelrenit şi se petrec în schim­ să tragă la răspundere pe acel şefi
de la scclin Iransport-subleron. sec­ zaţiile de bază din cadrul exploa­ bul C, condus dc inginerul Eugen
subteran. Nicolae Bexa, miner şef de tării miniere trebuie ca pe viitor să răspundere Rine au muncit si oame­ dere a unor maiştri şi prim-lopilori, de echipe oare nu folosesc termocu-
toarele Ruda, Valea-Moi.ii, Musariu, Georgeşcu. Sub privirile maistrului
echipă, de la seolorul 150 — Mn- se ocupe mult mai mult de întărirea nii dîn echipa condusă de Tudor care au dispus descurcarea multor piele dc imersiune şi execută descăr­
sariu. minerul loan Glava, de la sec­ Dealul Fetii şi altele. Aceste organi­ rîndurile partidului. Atentia Comite­ Sprincennlu Acum orice abatere de şarje la o temperatură sub cea pre­ Dumitru Rruja.n, din acest schimb, carea la voia tnlîmplări). La rîndul
torul I — Musariu şi alţii- Slrăcluin- zaţii ou primit un număT mare de prim-topiloiB Ghcorqhc Safta. Marin
tului de partid să fie Îndreptată în la .instrucţiunile de lucru sc anali­ scrisă. Cîteva exemple vor oglindi său, conducerea combinatului va tre­
du-se să transpună în vială hotăririie candidaţi şi noi membri de partid. Ghiduren şi Nicolae Drngomir, au ela­
mod deosebit spre acele organizaţii bui să urgenteze dotarea secţiei
Plenarei C.C, al P.M.R. dim aprilie zează cu toată răspunderea după efec­ această stare de lucruri.
Întărirea rîndurilor organizaţiilor de bază care eu încă un număr mic borat astfel do şarje.
1962, organizaţiile de hază s-au orien­ tuarea operaţiei do turnare, ceea ce Prim-topitorul Alexandru Ciocan, de O.S.M. nr. 2 cu lermocuple de lme-T-
de partid, prin primirea de candidaţi de candidaţi şi membri de partid, Nu trebuie trecute cu vederea nici
tat bine şi asupra primirii direct îu cu toate că în sectoarele respective contribuie la formarea unei opinii de la cuptorul nr. 1, a el-aborat şarja nr. siunc.
rândurile partidului a acelor munci- şi noi membri de partid, a avut eu pierderiJe prin butuci (lingouri in­ S-a constatat că nu din cauze obiec­
lucrează oameni valoroşi, cu Înalte masă împotriva celor care lucrează 6191 la o temperatură scăzută, pno-
complete). Acestea sînt provocate de
calităţi profesionale şi politice superficial. Merită să fie evidenţiat vocînd astfel pierderea prin solidifi- tive s-au înregistrat pierderile din
S. ORBGNAŞ faptul ,cfl Ln cursul trimestrului II, care a unei co.ntilăti de 14 tone otel. aprecierile greşite olc maiştrilor asu­ trimestrul II, ci din oauza deficiente­
pra cantităţii de oţel existent in oa­
lor inlerne cmc pot şi trebuie să fie
la de turnare, cît şi temperaturii înlăturate. In felul acesta, ololaril vor
scăzute a metalului lichid şi uscării avea posibilitatea să înfăpltiioscă an­
JL, insuficiente a pâlniilor. Cu toate că gajamentul luat la începutut anului;
S P O R T © în luna mai. la O.S.M. nr. 2 pierde­ de a da patriei ca-ntilăţi tot mal mari
dc otel peste prevederile planului.
rile prin buluci faţă dc luna aprilie
z au scăzut ai 0,09 procente şi cu I. CIOBANU
Duminică sportivă O iniţiativă bună Grijă fată de om
Din iniţiativa U.R.C.M. Deva şase jucători s-au întrecut Ia In fiecare an, în cadrul asocia­ Tn primele şase luni ale anu­
s-a organizat la Haţeg în ziua de proba 100 bile mixte. Pe primele ţiei sportive Aurul din Brad se Grija faţă dc om constituie^ o
. "V .. J problemă vitală a conducerii în­ lui în curs s-au cheltuit 266 mii
21 iulie o reuşită duminică spor­ trei locuri s-au clasat ln ordine organizează cîte un campionat de Iei pentru protecţia muncii, din
tivă. Cu acest prilej .au avut loc echipele: 1. Retezalul Haţeg cu treprinderii şi a comitetului sin­
J ?; întreceri la disciplinele volei, te­ 1.859 popice doborâte; 2. Voinţa casă la mai multe discipline dicatului de la preparaţi a Pe- care 42 mii lei pentru măsuri
sportive. La recentul campionat
»■ v; ■ * nis de masă, fotbal şi popice. Deva cu 1.740 p.d. ; 3. Voinţa Hu­ de casă organizat, cei 400 de ti­ trila, care, sub conducerea tehnico-sanitare în producţie, 110
Iată şi rezultatele înregistrate: nedoara cu 1.716 p.d. Cele mai neri participanţi se întrec la comitetului dc partid, acordă mii Ici pentru echipament de lu­
cru, 24 mii lei pentru alimentaţie
Volei: Retezatul Haţeg — bune rezultate la individual le-au fotbal, şah, popice, volei, tenis de toată atenţia sănătăţii celor cc specială, 34 mii lei pentru echi­
Voinţa Deva 2—0 ; obţinui Anton Dumbravă (Haţeg) masă şi ciclism. muncesc aici. Lupta pentru pre­ pament şi materiale de proiecţie,
Tenis de masă : Retezatul Ha­ cu 336 p.d., Ion Borteş (Deva) venirea îmbolnăvirilor este per­
V -\ r ' ’■ ţeg — Voinţa Deva 5—1 ; cu 326 p.d., Petru Senea şi Mar­ La fotbal, pe .primele trei manentă. Periodic sc fac con­ iar 56 mii lei pentru diferite lu­
locuri s-au clasat; l. Uzina electri­
Fotbal : Retezatul Haţeg — tin Brasai (Hunedoara) 314 p.d. că Gurabarza ; 2 Mina Musariu; troale medicale celor cc lucrea­ crări de protecţia muncii.
,J Y- ăg Voinţa Deva 1—3 (1—3): N. SBUCHEA 3. Mina Bradişor. ză în condiţii grele şi vătămă­ GHEORGHE BCOBESCU
corespondent
1 1 Popice : Echipele formate din corespondent toare sănătăţii.
.. *fr i in La popice cea mai bună forma­
ţie s-a dovedit a fi echipa servi­
Popice ciului tehnico-administraiiv de la Economia ceferiştilor
Barza.
Pe arena de popice Utilajul din mai bun s-a dovedit tânărul To- Iniţiativa organizării unor ase­
Petroşani s-a desfăşurat etapa re­ rok Aurel de la Utilajul Petro­ menea campionate s-a dovedit Muncitorii districtului C.'F.R 2 L de traverse şi material metalic mă­
înregistrat
o
s-a
în
economie
runt
gională a campionatului republi­ şani, care a doborit 828 popice. a fi cît se poate de bună. De la Vin tu l de Jos se străduiesc &ă obţină valoare dc 3.000 lei.
^ ’ **! can individual de popice la mas­ Pe următoarele două locuri s-au un an la altul ea atrage un nu­ realizări crt mai frumoase in întrece­ Ln panoul evidenţiaţilor pot fi vă­
culin şi feminin. clasat Denbold Artur şi Kleman măr tot mai mare de partici­ re. De aceea execută întotdeauna lu­ zuţi lucrătorii loan Mitea şi Nicolae
La feminin primul loc a fost RudoLf, ambii de ia Alba Iulia panţi. crările la 'timp şi de lmnâ caHta'tc. Muntean.
In plus mai trebuie menţionat fap­
cucerit de Araalia Vlădiceanu de cu 777 p.d. şi respectiv 734 p.d. 5 I. APOLZAN
la Minerul Lupeni care a dobo- B. STA1CU MIHAI SUSAN tul că pentru realizarea de economii rpc
rît 330 popice, iar la băieţi cel corespondent corespondent
r Aspccl r de la gura r de exploa­
tai* Stolojuia din bazinul Po- se întâlnesc, sc produce un fel dc navă a pornit. Spaţiul interste­
că cu totul deosebită, căci ei au
latişte al I. F. Petroşani. Aici făcut un salt în timp de 200 explozie ; parricu-lelc dispar în lar, numit uneori impropriu vid,
ZBORUL SPRE STELE
lucrează brigada fruntafă con­ de ani. întregime şi în locul lor ia naş­ poate fi străbătut fără piedici ?
dusa de Grigoraţ C onstantin. tere un fascicul electromagnetic, Oamenii de ştiinţă răspund ho*
Despre combustibil pc care savanţii l-au numit cuan­ tărît: nu. Fiecare centimetru cub
Dintre toate ideile ştiinţifice deschide şi portiţa de scăpare omul ar avea vârsta pe care o tă gamma şi care este constituit din acest spaţiu conţine în medie
Bogată activitate şi tehnice ale prezentului, nici din acest impas, pentru cosmo­ avusese în momentul cînd inima Se poate atinge o asemenea din fotoni de mare energie. In un atom de hidrogen şi fiecare
una nu se poate compara în în­ nauţii pământeni care ar călători încetase să-i mai bată. Prin urma­ viteză ? Cu ajutorul cărui com­ felul acesta, energia reacţiilor dc kilon;etm-cub conţine un grăunte
cultural-educativă drăzneală cu aceea a zborului cu o viteză apropiată de aceea a re, omul percepe mersul timpu­ bustibil ? Se cunosc astăzi patru anihilare se degajează sub forma de praf infim, avînd o masă ega­
omului în Cosmos. Nimic din luminii. lui prin intermediul ceasornicu­ feluri de combustibili: chimic, unui fascicul electromagnetic. lă cu o miliardime sau o sutime
Aşezat într-o regiune pito­ ceea ce omul a conceput şi a lui său propriu, cu care i-a în­ nuclear, termonuclear (pe care dc miliardime de gram. Dată
rească, pe Valea Mureşului, pre- construit pîna azi nu se poate Conform acestei teorii, la bor­ zestrat natura cu inima sa- Re­ însă omul nu-1 stăpîneşte încă în Procesul de anihilare .liberează fiind viteza navei cosmice, apro­
ventoriul Brănişca asigură oame­ măsura în măreţie cu această dul unei nave cosmice interste­ venind la cosmonauţi, in cursul mod desăvîrşit) şi, in fine un materia dc toaiă energia pe care piată de aceea a luminii, valul de
nilor muncii condiţii bune de tra­ idee la al cărei început de reali­ lare, care se deplasează cu mare unui minut, cînd inima pămînte- combustibil care nu a fost creat o include. Ca să avem o idee des­ particule constituie un pericol se­
tament. In timpul liber pacienţii zare avem fericirea să fim mar­ viteză în raport cu Pămîntul, nilor va bate de 60 ori, inima că­ încă şi pe care l-am numi „Com­ pic forţa degajată este de ajuns rios pentru zburători. Lovindu-se
au posibilitatea de a participa tori. Zborul spre Lună şi apoi timpul se scurge mai încet decit lătorului cosmic va bate numai bustibil cu anihilare". Dintre să spunem că atracţia unui gram dc pereţii navei, atomii vor da
la activităţi cultural-educative spre alte planete este numai o pc Pămînt (din punctul de vede­ de 6 ori, fără ca cl să perceapă aceştia numai ultimul ar putea fi de electroni şi a unui gram de po- naştere unor raze ucigătoare
zitrom la o distanţă de un centi­
atractive. Aici se poate juca şah, chestiune de timp. Şi după aceea, re al observatorilor tereştri) şi această schimbare, fiindcă în utilizat. Ceilalţi în afară de alte pentru astronauţi. La rîndul său,
remi, iar de două ori pe săptă­ de la călătoria interplanetară la cu atît mai încet, cu cît viteza răstimpul unei minute de pe nava inconveniente ar trebui să consti­ metru este echivalentă cu greu­ valul de praf cosmic va da naşte­
tatea Lunii !
mână au loc vizionări de filme. călătoria interstelară nu va mai 'nvei cosmice va fi mai apropia- cosmică, inima lui va bate nor­ tuie stocuri imense. Să luăm ca re razelor X penetrante şi va
u\ de aceea a luminii Prin urma­
Biblioteca deschisă zilnic, asigu­ fi decit un pas. Ce-i drept, un pas re, în funcţie de viteză, timpul pe mal, de 60 ori. Deci el nu-şi va exemplu combustibilul nuclear. Iată deci combustibilul ideal distruge pereţii navei cosmice. In
ră cititorilor posibilitatea de ase gigantic... da seama că îmbătrâneşte de 10 Dacă sarcina utilă a unei nave (fireşte, în teorie). Căci cum sfîrşît, la o asemenea viteză uria­
delecta cu literatură beletristică. nava cosmică se va scurge de 1,5 ori mai încet decît pe Pămînt. cosmice ar fi dc 100.000 de poate fi transportat un asemenea şă o întîlnire cu meteoriţi este
GRIGORE ŞERBAN Cef mat bun ceasornic: ori, de 5 ori, de 10 ori mai încet Aşadar, zburînd cu viteza de tone (ceea ce este relativ combustibil? Cea mai mică atin­ exlrem de periculoasă.
corespondent decît pe Pămînt. Dacă nava cos­ 298.500 kilometri pe secundă, puţin pentru o călătorie de gere a poziironului de pereţii
o inimă de om—şase mică va atinge viteza de 298.500 cosmonauţii pămînleni nu vor oricărui recipient din orice ma­ După părerea oamenilor de
de kilometri pe secundă, timpul ani de zile şi pentru o terie duce Ia o explozie de o pu­ ştiinţă singura metodă de a trece
pulsaşi pe minut? parcurge o distanţă de 100 de navă care va trebui să transporte
Creşte volumul desfacerii se va scurge de 10 ori mai încet ani-lumină în 100,5 ani (aşa cum motoare, rezerve de hrană, echi­ tere nemaiîntâlnită, care, bineîn­ peste aceste obstacole o consti­
Călătoriile interstelare sînt oare decît pe Pămînt, pentru un ob­ ţeles, ar pulveriza nava cosmică tuie la ora actuală realizarea
de mărfuri în tîrguri posibile ? Unii savanţi susţin că servator terestru. Aceasta în­ ar avea impresia pămîntenii), ci pamente, aparate de tot felul, în atomi minusculi. Dar savan­ unui fascicul fotonic de „curăţa­
personal tehnic şi ştiinţific), la
în 10,5 ani (după ceasornicul
nu, alţii afirmă că da. Dacă seamnă că 10 ani trecuţi pe pla­ ţii au găsit remediul şi pentru re" îndreptat înaintea navei pen­
Conducerea cooperativei meşteşu­ distanţele între planete se măsoa­ neta noastră ar echivala cu un lor). Aceasta se explică prin fap­ o viteză de numai 100.000 de ki­ acest inconvenient. In prezent, în tru a netezi calea.
găreşti ,,Retezatul" din Haţeg a luai ră în sute de mii şi milioane dc an de zbor la bordul navei cos­ tul că, conform teoriei relativi­ lometri pe secundă — ceea ce îi reacţiile termonucleare controla­
tn ultimul timp o serie de măsuri kilometri, distanţele stelare se mice. tăţii, pentru un observator care limitează raza de acţiune la cele te, materia care se găseşte într-o Şi fofuşî...
care au avut drept efect sporirea vo­ măsoară în ani-lumină. Intr-o se­ Călătorii cosmici nici nu şi*ar sc deplasează, o distanţă se re­ mai apropiate stele — ar fi ne­ stare particulară, atingînd milioa­
lumului de mărfuri desfăcute prin cundă lumina străbate 300.000 ki­ da seama, Organismul omenesc, duce de tot atîtea ori, de cîte ori cesar pentru dus şi întors să se ne de grade, trebuie menţinută Am văzut că piedici în calea
lîrguri. Astfel, săptămînal la tirgul lometri. Intr-o oră sînt 3.600 de mai precis inima omului poate se încetineşte mersul timpului transporte o cantitate de un mi­ departe de pereţii recipientului. zborului interstelar sînt destule
dîn Haţeg, cît şi la cel din comuna secunde, o zi are 24 de ore, iar fi comparată, într-un anumit său (sau al ceasornicului său) liard de tone de combustibil nu­ Soluţia stă în câmpurile magne­ şi nu dintre cele mai simple. De
din punctul de vedere al unui ob­ clear 1
Pul, remizierii cooperativei sînt a- anul 365 de zile... Un an-lumină sens, cu un ceasornic. Inima omu­ servator în nemişcare, viteza re­ Rămîne deci numai combusti­ tice (fizicienii le numesc „sticle altfel, nu le-am enumerat pe
provizionaţl cu cantităţi sporite de reprezintă 9,460 miliarde de kilo­ lui bate în medie cu o pulsaţie lativă a navei cosmice ca şi aceea bilul cu anihilare. Ce este aces­ magnetice") care menţin parti­ toate. Optimiştii sînt totuşi con­
produse solicitate de populaţia lo­ metri l Şi cele mai apropiate pe secundă, cu 60 de pulsaţii pe a Pămîntului, rămînînd aceleaşi ta ? In lumea atomilor şi a par­ culele încărcate într-un volum li­ vinşi de posibilitatea acestor
cală. In piaţa oraşului Hunedoara stele se află la o distanţă de minut, cu 3.600 pe oră şi aşa mai pentru amîndoi. Cu alte cuvinte, ticulelor elementare, ultimele au mitat, departe de pereţii recipien­
s-a înfiinţat un chioşc permanent ca­ mulţi ani-lumină de noi. Este departe, zi de zi, an de an. Cînd distanţa măsurată de un obser­ antipozi specifici: antiparticule­ tului. Aceasta s-ar putea aplica zboruri. Ceea ce pare fără solu­
re desface o gamă variată de pro­ vorba de zeci, de sute, de mii de omul a îmbătrînit, inima lui a vator nemişcat şi pe care acesta le, care se deosebesc de particu­ pentru transportul combustibilu­ ţie astăzi poate să-şi găsească
duse {confecţii cu specific local, în­ ani-lumină... îndeplinit o muncă considerabilă, ar evalua-o la 100 de ani-lumină, le printr-o serie de proprietăţi, lui de anihilare. dezlegarea în viitor. De aceea ar
călţăminte uşoară, diverse curele, Conform teoriei relativităţii, Dacă >ar putea opri inima, fără nu va fi evaluată decît la 10 ani- ca semnul sarcinii electrice, mo­ Dar în ce fel poate fi dirijat fas­ fi nesăbuit să pretindem a găsi
confecţii din doc şl piele etc.). nici un corp nu se poate deplasa ca aceasta să atragă după sine lumină, dacă ea va fi măsurată mentul magnetic etc., masele par­ ciculul de fotoni într-o anumită în prezent răspunsuri la toate
Ca urmare a măsurilor luate în cu viteza luminii sau cu o vite­ procesul ireversibil al morţii, şi de un observator ce se depla­ ticulelor rămînînd identice. Po- direcţie, pentru a îndrepta nava
primele C îuni nle arcului, volumul ză superioară luminii. Prin urma­ dacă am putea s-o punem din sează cu o viteză de 298.500 de zitronul, de pildă, este antipodul în direcţia voită de cosmonauţi? problemele, Am evocat numai
desfacerilor în lîrguri a sporit cu re, o distanţă de 100 de ani-lumi­ nou în mişcare după cîţiva zeci kilometri pe secundă. De-aci electronului. Sarcina lui electri­ Răspunsul va fi dat desigur în contururile posibile ale unui vis
273 la sulă fală de aceeaşi perioadă nă, de exemplu, ar fi de nestră­ de ani, această pauză nu ar avea „câştigul" de timp în cursul călă­ că este pozitivă (şi nu negativă viitor. grandios care se va transforma
# t r e c u t . bătut fiindcă ar depăşi în durată repercusiuni asupra vîrstei orga­ toriei. Astfel, reveniţi pe Pămînt ca a electronului), dar masele ce- în realitate, poate, pentru cei ce
N1CU SBUCHEA o existenţă normală omenească. nismului omenesc : în clipa cînd după o călătorie de 20 de ani, lpr două particule sînt egide. Da- Piedlet în drum vor veni după noi.
corespondent Dar aceeaşi teorie a relativităţii inima ar începe să bată din nou, cosmonauţii s-ar-.găsit- Sntr-o epo­ Gir fiîîh Electronul $ i pozitfonttî Sth.presupunem *o> asemenea A. DMITRIBV