Page 14 - VoxLibri 71/2024

Ars legendi

Mihai-Andrei Lazăr

Marcel Proust,

„În căutarea timpului pierdut”

omanul în șapte volume În Printre tehnicile narative utilizate de
căutarea timpului pierdut de către Proust, menționăm fluxul conștiinței,
RM a r c e l P r o u s t * e s t e pluriperspectivismul, precum și raportarea la
reprezentativ pentru istoria literaturii prin timp și la memorie ca mecanisme de
inovațiile aduse la nivelul tehnicilor structurare a discursului narativ. Toate aceste
narative. tehnici inovatoare servesc la explorarea
Principala dificultate a romanului caracterului subiectiv al experienței umane,
este dată de raportarea particulară la având o influență decisivă asupra întregii
conceptul de durată. Dacă, până la Proust, literaturi moderniste, cum ar fi cea scrisă de
temporalitatea era privită ca o desfășurare a James Joyce sau Virginia Woolf, precum și
evenimentelor în ordine cronologică, în asupra dezvoltării romanului psihologic.
acord cu o durată exterioară, acum, aceste Prin intermediul fluxului conștiinței,
evenimente vor fi ordonate potrivit unei gândurile și sentimentele personajelor sunt
durate interioare, subiective, cu coloratură prezentate ca o curgere neîntreruptă, fără o
afectivă. Esențial, în acest context, devine organizare sau o structurare clară. Unul dintre
recursul la memoria involuntară, care exemplele grăitoare pentru utilizarea acestei
declanșează asocieri spontane între prezent tehnici narative este celebra scenă a
și trecutul astfel reînviat. Opera (abordând madlenei, în care amintirile naratorului sunt
teme precum memoria, timpul, arta, iubirea declanșate de gustul prăjiturii înmuiate în
și natura complexă a experienței umane) ceai: ,,Trecuseră mulți ani de când, din
urmărește viața naratorului anonim, care își Combray, tot ceea ce nu era teatrul și drama
rememorează copilăria și tinerețea în Franța culcării mele nu mai exista pentru mine când,
sfârșitului de secol XIX. Acțiunea se într-o zi de iarnă, cum mă întorceam acasă,
desfășoară pe mai multe planuri narative, mama, văzând că mi-e frig, mă îndemnă să
de-a lungul mai multor ani, presupunând beau, cum nu făceam de obicei, puțin ceai.
existența unui număr însemnat de personaje, Mai întâi am refuzat, dar, nu știu de ce, m-am
semnificative pentru a ilustra diversitatea răzgândit. Ea trimise să mi se cumpere una
relațiilor interumane și importanța dintre acele prăjituri mici și durdulii, numite
ierarhiilor sociale. Miza principală a «Petites Madeleines», care par a fi fost
romanului este, însă, construirea identității turnate în valva striată a unei scoici. Și
personale, jalonată de căutarea unui sens al curând, mașinal, împovărat de ziua posacă și
vieții. de perspectiva unui mâine trist, am dus la

Vox Libri, Nr. 2 (71) - 2024 12