Page 73 - VoxLibri 71/2024

Note de drum

ianuarie 1863, când Marian Langiewicz, unul dintre conducătorii insurgenților polonezi,
ajungând aici, în noaptea de 3 spre 4 martie, s-a ciocnit cu armatele țarului. Marian Langiewicz
sună bine și cam atât. E drept,
uniformele țariste sunt tentante și
Castelul Rabsztyn
ele și am avea două tabere…
Totuși... eu rămân la Safraniec.
Mi-am amintit de bancnota
țaristă pe care încă o păstram cu
mare grijă acasă și pe care mi-o
dăruise un ucrainean, Oleksandr
Chumachenko, în hostelul din
Cracovia, dar nu cred că acea
bancnotă și-ar fi găsit vreun loc în
acest scenariu. Apoi de la
Pieskowa Skala am rătăcit prin
pădurile de lângă Olkusz.
Umblam cu mașina aiurea… să
prindem peisaje nordice…
Treceam prin păduri imense de
brazi cu soluri nordice… De la
Cracovia nordul ni se deschidea
în față. Am mai oprit și la castelul Rabsztyn.

Întunecimea Tatrei. Străbunica Marta, diavolul de la motel și Maica Stareță din Tatra
poloneză

Mergeam cu mașina pe
șoselele Tatrei. Ai fi zis că zburam...
Štrbské Pleso
de fericire. Ne uitam la pintenii
muntelui, masivi, piramidali,
stâncoși, ce ies agresiv din peisaj și
fac o notă discordantă cu tot ce
înseamnă lanțul Carpaților din
România și până aici. Tata compara
Tatra cu Alpii prin goliciunea lor și
peisajul alpin. Mama își amintea de
străbunica Marta și tatăl ei care
luptase în război în Tatra și care apoi
decisese să își numească propria
fiică Marta după ce ar fi avut o idilă
cu o slovacă pe nume Marta... dar
mai degrabă cred că mama visa fără
voia ei.

Vox Libri, Nr. 2 (71) - 2024 71